Nr. 8/2008 - Politia de Frontiera

ulterior a fost completat prin anexe secrete
care au permis URSS sã-æi modifice graniåa
de vest; pe baza acestor anexe secrete a
putut rãpi de la România Bucovina de
nord, åinutul Heråa, Basarabia, Insula
Æerpilor.
23 august 1944 - Bucureæti, s-a produs
lovitura de palat prin care regele Mihai
æi un mic grup de apropiaåi ai lui l-au
înlãturat pe mareæalul Ion Antonescu
æi guvernul lui; imediat, regele Mihai,
împreunã cu regina-mamã, au pãrãsit
Bucureætiul, refugiindu-se în comuna
Dobriåa, din Oltenia.
23 august 1944 - a fost eliberat
Parisul, un mare oraæ simbol al luptei
revoluåionare.
30 august 1940 - Viena, se încheie
lucrãrile celui de-al doilea dictat de la
Viena, prin care România a fost obligatã
sã cedeze Ungariei 43.492 kmp din
teritoriul Transilvaniei de nord-vest, cu
o populaåie de 2.667.000 locuitori, în
majoritate români.
30 august 1944 - Bucureæti, în capitala
României au intrat primele unitãåi de
avangardã ale armatei sovietice; deoarece
în Bucureæti nu se afla regele, comandant
al armatei æi æef al statului, cu care sã se
poatã trata, sovieticii au declarat åara
ocupatã ca pradã de rãzboi; situaåia a
durat pânã la semnarea armistiåiului de
la Moscova (2 septembrie 1944).
cu „pactul Ribbentrop-Molotov”, Anexa
nr. 3, URSS a ocupat Polonia de est.
Împãråirea Europei centrale æi de est
era pusã în practicã de cele douã mari
puteri totalitare.
În anul 1940 venea æi rândul
României. Dar URSS nu s-a mulåumit
doar cu Basarabia. Prin ultimatum,
Molotov a cerut æi Bucovina de nord
æi åinutul Heråa. Motivarea era simplã:
deoarece România a stãpânit vreme de
20 ani Basarabia, care aparåinuse Rusiei
åariste, URSS cerea sã i se dea pentru 20
ani pãmânturile din Bucovina de nord æi
åinutul Heråa.
Acest pact, care a contribuit din plin la
declanæarea marii conflagraåii a secolului
XX nu a fost niciodatã abrogat de facto
în totalitatea lui. De jure a fost oarecum
anulat, în parte. În fond, însã, urmãrile lui
au rãmas pânã în zilele noastre.
Ziua Imnului Naåional
Maråi, 29 iulie a.c., între orele 9.00 æi
9.40, în Piaåa Tricolorului din faåa Palatului
Cercului Militar Naåional, Ministerul
Internelor æi Reformei Administrative,
Ministerul Apãrãrii, Prefectura æi Primãria
Generalã a Municipiului Bucureæti au
organizat o ceremonie publicã dedicatã
Zilei Imnului Naåional.
La eveniment au fost invitaåi
reprezentanåi ai unor instituåii civile æi
militare, ataæaåi militari strãini acreditaåi
în România, veterani de rãzboi, cadre
militare în rezervã æi în retragere. Au
mai participat prefectul Capitalei, Ion
Din 1862, timp de 146 de ani,
medicii în uniformã militarã slujesc cu
profesionalism æi devotament arma cãreia
i-au jurat credinåã, fiind consecvenåi în
respectarea jurãmântului lui Hypocrat,
iar succesele obåinute, atât în activitatea
medicalã, cât æi în cercetare, conferã
nobleåe misiunii lor
de tãmãduitori – dupã
cum îi numeau vechii
greci.
Aniversarea din
acest an a „Zilei
Medicinii în Sistemul
Apãrãrii, Ordinii
Publice, Siguranåei
Naåionale æi Autoritãåii
Judecãtoreæti” a
prilejuit, în primul
rând, omagierea
medicilor, sanitarilor,
surorilor voluntare,
eroi care æi-au jertfit
viaåa pentru a o salva
pe cea a soldaåilor
æi ofiåerilor de pe
fronturile primului
razboi mondial. La
Monumentul Eroilor
Sanitari, închinat memoriei acestora,
ridicat pe locul de unde, în anul 1916,
au plecat pe front mulåi voluntari, ca
semn de recunoætinåã, au fost depuse
coroane de flori din partea conducerii
Tincu, care a æi deschis ceremonia,
vicepreæedintele Senatului, Corneliu
Vadim Tudor, vicepreæedintele Camerei
Deputaåilor, Lucian Bolcaæ, secretarul
de stat Corneliu Opriåoiu, primarul
general al capitalei, Sorin Oprescu,
primarul sectorului 4, Cristian Popescu,
comandantul garnizoanei Bucureæti,
general de brigadã Avram Cãtãnici.
Manifestãrile evocatoare,
dedicate acestui eveniment
naåional, au cuprins atât
alocuåiuni din partea
personalitãåilor prezente, cât
æi un program artistic susåinut
de soliætii Ansamblului
Artistic al Armatei, fanfara æi
corul Regimentului 30 Gardã
„Mihai Viteazul”, precum æi
soprana Carla Muæat.
Parlamentul României
a adoptat în anul 1998
Legea nr. 99 prin care se
proclamã ziua de 29 iulie
drept Ziua Imnului Naåional
al României. Anul acesta se împlinesc 160
de ani de când, potrivit documentelor
vremii, s-a intonat oficial, pentru prima
datã în cadrul unei manifestãri, cântecul
revoluåionar „Desteaptã-te române!”.
Aniversarea medicinei militare
MIRA, Direcåiei Generale Medicale MIRA,
Direcåiei Medicale a Ministerului Apãrãrii,
Spitalului de Urgenåã „Prof.Dr. Gerota”,
Colectivului Spitalului Clinic de Urgenåã
Militar Central „Dr. Carol Davilla”,
Primarului general al Capitalei – prof. dr.
Sorin Oprescu, Casei OPSNAJ, Veteranilor
de rãzboi din MIRA.
Manifestarea
omagialã a continuat
cu un simpozion având
tema: „Simbolistica
sacrã a medicinii.
Însemnul heraldic al
Direcåiei Generale
Medicale, de la tradiåie
la însemn particularizat”,
urmat, apoi, de
înmânarea plachetelor
comemorative æi a
diplomelor omagiale
cadrelor medicale
care s-au evidenåiat în
activitatea profesionalã
æi unor personalitãåi cu
o contribuåie deosebitã
în domeniul medicomilitar.
Evenimentul a fost
marcat æi la nivelul centrelor medicale
judeåene, prin desfãæurarea unor acåiuni
de celebrare a eroilor sanitari æi de
sãrbãtorire a zilei aniversare.
Elena URSACHI
F R O N T I E R A
I s t o r i e
27