Metode matematice de optimizare. Metoda aproximÄrii cu funcÅ£ii ...
Metode matematice de optimizare. Metoda aproximÄrii cu funcÅ£ii ...
Metode matematice de optimizare. Metoda aproximÄrii cu funcÅ£ii ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
1 ⎛ 1 2 2 ⎞<br />
f ( x1<br />
,x2<br />
) = mγ⎜<br />
− α1x1<br />
+ x1<br />
+ x ⎟<br />
2 ⎝ 2 ⎠<br />
A1<br />
l1<br />
h P<br />
un<strong>de</strong> m = ; γ = ; α = ; p = .<br />
A l l EA<br />
2<br />
2<br />
1<br />
2<br />
2<br />
1 ⎛<br />
+ ⎜<br />
1x1<br />
2<br />
− α +<br />
⎝<br />
1<br />
2<br />
x<br />
2<br />
1<br />
2<br />
x<br />
−<br />
γ<br />
Consi<strong>de</strong>rând m=5; γ=4; α 1 =0,02; p =2⋅10 -5 şi <strong>cu</strong> x 0 ={2, 2}, se cere să se<br />
<strong>de</strong>termine min f(x) folosind algoritmul simplex secvenŃial.<br />
Rezolvare<br />
Este prezentată pe larg prima iteraŃie. Se consi<strong>de</strong>ră un simplex <strong>de</strong> mărime 1 şi<br />
se obŃine iniŃial S φ ={{2;2}, {2,96593; 2,25882}, {2,25882; 2,96593}} <strong>cu</strong> valorile<br />
funcŃiei obiectiv {343, 696; 918, 432; 525, 267}.<br />
Se observă că performanŃele vârfului al doilea sunt cele mai slabe (funcŃia<br />
obiectiv are o valoare maximă) <strong>de</strong>ci acest vârf trebuie modificat.<br />
Centrul segmentului ce uneşte primul şi al treilea vârf este dat <strong>de</strong> {2,12941;<br />
2,48296}. FaŃă <strong>de</strong> acesta se realizează o reflexie <strong>cu</strong> α=1, obŃinându-se vârful <strong>de</strong><br />
coordonate {1,29289; 2,7074} <strong>cu</strong> valoarea funcŃiei obiectiv (140, 739}. Deoarece în<br />
această direcŃie funcŃia obiectiv <strong>de</strong>serveşte, chiar sub valoarea celui <strong>de</strong>-al treilea vârf<br />
iniŃial se realizează o expansiune <strong>de</strong> coeficient β=2, obŃinând vârful {0,456377;<br />
2,93125} <strong>cu</strong> valoarea funcŃiei {9,94421} şi după prima iteraŃie. Simplexul <strong>de</strong>vine<br />
{{2,2}; {2,25882; 2,965934}; {0,456377; 2,93125}}.<br />
După 50 <strong>de</strong> iteraŃii valoarea minimă a funcŃiei este –25,632 pentru x 1 =0,02,<br />
x 2 =1,6002.<br />
IteraŃiile respective prezentate în fig. 6.24.<br />
6.6.3. <strong>Metoda</strong> Complex<br />
<strong>Metoda</strong> Complex propusă <strong>de</strong> Box în 1965, [14] este o metodă foarte utilizată<br />
în cazul unor probleme <strong>de</strong> dimensiuni medii, având eventual şi variabile discrete.<br />
<strong>Metoda</strong> are două faze, generând o mulŃime iniŃială <strong>de</strong> soluŃii care este<br />
îmbunătăŃită progresiv, prin eliminarea celor mai slabe soluŃii (pentru care funcŃia<br />
obiectiv are valori mari).<br />
Fazele caracteristice sunt:<br />
a) iniŃierea prin care se generează un set <strong>de</strong> soluŃii iniŃiale P astfel: o soluŃie ce<br />
satisface restricŃiile este admisă direct, o soluŃie care nu respectă restricŃiile este adusă<br />
către centrul zonei formate <strong>de</strong> soluŃiile posibile la jumătatea distanŃei <strong>de</strong> soluŃii posibile<br />
la jumătatea distanŃei dintre punctul respectiv şi centrul zonei. Procesul poate fi repetat<br />
dacă soluŃia continuă să încalce restricŃiile.<br />
b) <strong>optimizare</strong>a propriu-zisă. În această fază, mulŃimea P (complex) se<br />
<strong>de</strong>plasează către optim prin mutarea punctului (caracterizat <strong>de</strong> cea mai <strong>de</strong>favorabilă<br />
valoare a funcŃiei obiectiv), către o valoare mai bună (mai mică).<br />
Dacă P’ este mulŃimea restului punctelor şi X c este centrul zonei <strong>de</strong>finită <strong>de</strong> P’,<br />
noile coordonate ale lui X w sunt date <strong>de</strong>:<br />
'<br />
X = X + r( X − X )<br />
(6.31)<br />
wi<br />
ci<br />
ci<br />
wi<br />
⎞<br />
⎟<br />
γ<br />
⎠<br />
4<br />
− γ<br />
px<br />
1