Metode matematice de optimizare. Metoda aproximÄrii cu funcÅ£ii ...
Metode matematice de optimizare. Metoda aproximÄrii cu funcÅ£ii ...
Metode matematice de optimizare. Metoda aproximÄrii cu funcÅ£ii ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
6.3. Formularea generală a unei probleme <strong>de</strong> <strong>optimizare</strong><br />
structurală<br />
Aşa <strong>cu</strong>m s-a arătat şi în paragraful anterior în formularea matematică a oricărei<br />
probleme <strong>de</strong> <strong>optimizare</strong> trebuie luate în consi<strong>de</strong>rare următoarele patru elemente:<br />
a) FuncŃia obiectiv: în cazul optimizării structurale aceasta trebuie să permită<br />
compararea a două soluŃii <strong>de</strong> proiectare la modificarea variabilelor <strong>de</strong> proiectare, fiind<br />
o măsură a performanŃelor mecanice şi/sau economice ale structurii. <strong>de</strong> exemplu, în<br />
formularea funcŃiei obiectiv se pot consi<strong>de</strong>ra mărimi pre<strong>cu</strong>m:<br />
- tensiuni şi <strong>de</strong>plasări maxime;<br />
- costul materialelor, costul producerii tehnologice sau costul operaŃional (în<br />
serviciu);<br />
- masa (volumul) structurii (ObservaŃie: costurile anterioare sunt în general<br />
proporŃionale <strong>cu</strong> masa structurii).<br />
b) Parametri (variabilele <strong>de</strong> proiectare) sunt în general legaŃi <strong>de</strong> geometria<br />
structurii (fig. 6.7) şi trebuie să fie variabile in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte.<br />
c) E<strong>cu</strong>aŃiile <strong>de</strong> stare: sunt e<strong>cu</strong>aŃiile ce guvernează problema analizată: <strong>de</strong><br />
exemplu condiŃiile <strong>de</strong> echilibru şi compatibilitate, legi constitutive <strong>de</strong> material.<br />
d) RestricŃiile: sunt dictate <strong>de</strong> răspunsul mecanic al structurii (restricŃii <strong>de</strong><br />
comportament), sau au caracter tehnologic (restricŃii <strong>de</strong> mărginire); <strong>de</strong> exemplu o<br />
anumită dimensiune poate varia într-un interval impus.<br />
RestricŃiile <strong>de</strong> comportament <strong>de</strong>termină domeniul în care se face proiectarea<br />
structurii: domeniul elastic sau plastic. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re matematic, restricŃiile apar<br />
sub forma unor egalităŃi (şi atunci numărul <strong>de</strong> variabile in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte se reduce), sau<br />
inegalităŃi, care restrâng domeniul admisibil al variabilelor <strong>de</strong> proiectare, <strong>de</strong>finind<br />
spaŃiul soluŃiilor posibile, <strong>de</strong>numit spaŃiul <strong>de</strong> proiectare.<br />
FuncŃia obiectiv notată f(x) şi restricŃiile <strong>de</strong>finesc mo<strong>de</strong>lul problemei <strong>de</strong><br />
<strong>optimizare</strong> şi, după felul acestora problema este liniară sau neliniară. Problema <strong>de</strong><br />
<strong>optimizare</strong> numerică (programare matematică), se poate formula astfel:<br />
Să se <strong>de</strong>termine min f(x)=f(x 1 ,x 2 ,...,x n ) <strong>cu</strong> restricŃiile:<br />
g ( x ) ≤ 0 j = 1,...,n<br />
h ( x ) = 0<br />
k<br />
x ≤ x ≤ xi<br />
i<br />
j<br />
i<br />
k = 1,...,n<br />
g<br />
k<br />
i = 1,...,n<br />
(6.7)<br />
un<strong>de</strong> x i<br />
şi x i reprezintă valorile limită minimă şi respectiv maximă, pentru fiecare<br />
parametru <strong>de</strong> proiectare, <strong>cu</strong> posibile cazuri speciale:<br />
a ) re<strong>de</strong>finirea funcŃiei obiectiv:<br />
max[( f ( x )] = min[ − f ( x )]<br />
⎡ 1 ⎤<br />
(6.8)<br />
max[( f ( x )] = min⎢<br />
⎥<br />
⎣ f ( x ) ⎦<br />
b) reformularea egalităŃilor: