Studiu fezabilitate sistem gestionare deşeuri - Consiliul Judeţean ...

Date generale
Precipitaţiile sunt, în general, îndestulatoare, media acestora fiind de 627,1 mm/an,
în zonele vestice este sub 600 mm în timp ce în zona montană depaşeşte 1000 -
1200 mm. Cel mai umed an a fost 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos 1946, cu
o cantitate de precipitaţii cazută de 443,7 mm. Privitor la frecvenţa precipitaţiilor,
se constată că acestea se încadrează tipului de circulaţie nord-vestică şi vestică,
valorile cele mai ridicate aparţinând lunilor mai şi iunie.
În anul 2007, în judeţul Mureş nu au fost evidenţiate fenomene climatice extreme,
care să prezinte risc major pentru populaţia sau economia judeţului.
Nivelul mediu anual al apei rezultate din ploi variază între 580 mm/m 2 (în zona
vestică a judeţului), 700 – 899 mm (în zonele centrală şi nord-vestică a judeţului)
şi 1400 mm/m 2 (în zona muntoasă).
Vânturile, influenţate puternic de configuraţia reliefului, suflă în toate direcţiile, cu o
intensitate şi frecvenţă medie de la nord-vest, cu viteze anuale medii între 3.1
cm/s. Efectele frecvente ale mişcărilor de aer care creează o încălzire locală, cer
senin şi o scădere a aerului relativ, sunt înregistrate la poalele munţilor şi pe
versanţii dealurilor.
În timpul anotimpului rece al anului direcţia predominantă a vântului este nord –
est şi pe aceste direcţii viteza vântului este în prezent mai mare de 50 m/s.
7.3.5 Relieful şi topografia
Zona judeţului Mureş are o topografie care descinde gradual din vârfurile munţilor
Carpaţii Orientali către Podişul Transilvaniei şi Podişul Târnavelor. Către partea de
nord a judeţului Mureş se întind Munţii Călimani şi Gurghiu. Această regiune, care
este situată în partea superioară a Râului Mureş, are peisaje minunate care încântă
vizitatorii.
Aproximativ 22% din suprafaţa judeţului este dominată de muntii vulcanici Călimani
şi Gurghiului (în nord-est şi în est). Situaţi în nordul judeţului, Munţii Călimani
constituie cea mai proeminentă formaţiune vulcanică din România, cu o înălţime
maximă atinsă al Vârful Pietrosul (2.100 m), Vârful Rătătiş (2.022 m) şi Vârful
Bistricior (1.990 m). Aceştia se întind înspre sudul judeţului şi sunt continuaţi cu
Munţii Gurghiului.
Formaţiunile deluroase care aparţin de Podişul Transilvaniei sunt structurate în trei
grupuri: Sub-Carpaţii Transilvaniei, Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei.
Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Portofoliului de Proiecte PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01
Rambøll/Ficthner/PM/Interdevelopment
Studiu de Fezabilitate pentru Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor, Judeţul Mureş
78