21.11.2014 Views

Studiu fezabilitate sistem gestionare deşeuri - Consiliul Judeţean ...

Studiu fezabilitate sistem gestionare deşeuri - Consiliul Judeţean ...

Studiu fezabilitate sistem gestionare deşeuri - Consiliul Judeţean ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Date generale<br />

utilizate pentru a suplimenta debitele Râului Târnava Mica în perioadele de secetă,<br />

în zona Târnaveni, ca apă potabilă şi industrială.<br />

Rezervorul Rastoliţa se află în cadrul judeţului şi are un volum de 40 milioane m 3 ,<br />

care asigură o suplimentare a debitelor pentru Râul Mureş în perioadele de secetă.<br />

Lacurile, iazurile şi lacurile de acumulare completează reţeaua hidrografică a<br />

judeţului. Iazurile şi lacurile de origine natural - uman sunt specifice Câmpiei<br />

Transilvaniei. O serie de iazuri pentru pescuit au fost create pe râuri (de exemplu,<br />

de-a lungul râului Pârâul de Munte, iazul artificial Zau de Câmpie (133 ha), Saulia<br />

(48 ha), Tăureni (53 ha)).<br />

Lacul Fâragau (38 ha), care are apa dulce, este un obiectiv de importanţă ştiinţifică<br />

datorită florei şi faunei sale, iar lacurile antropogenice din Ideciu de Jos, Jabenita şi<br />

Sângeorgiu de Mureş, care au apa sarată, au o importanţă balneară.<br />

În complexul de lacuri Sovata, Lacul Ursu reprezintă cel mai mare şi cel mai<br />

important lac sărat din Transilvania. Acesta are o suprafaţă de 5 ha şi o adâncime<br />

de 18 m şi prezintă un fenomen helio-termic: creşterea paralelă a concentraţiei<br />

sării de la suprafaţă către o anumită adâncime (3-3,5 m) şi stratificarea termică a<br />

straturilor de apă.<br />

Lacul Negru, cu o suprafaţă de 0,38 ha şi o adâncime de 6,82 m, este important<br />

pentru depozitele sale de aluviuni.<br />

Solul<br />

În zonele muntoase sunt cele mai răspândite solurile monate brune şi cele brunegălbui<br />

podzolite, brune acide, andosolurile, dar şi cele podzolice feriiluviuale. În<br />

părţile înalte ale munţilor apar şi solurile scheletice; pe versanţi solurile<br />

predominante sunt cele tinere de grohotişuri. Solurile de pajişti alpina se intâlnesc<br />

îndeosebi în zona craterului mare al Pietrosului din Munţii Călimani.<br />

Tabel 7-6: Profilul pedofitogeografic al judeţului Mureş<br />

Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Portofoliului de Proiecte PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01<br />

Rambøll/Ficthner/PM/Interdevelopment<br />

<strong>Studiu</strong> de Fezabilitate pentru Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor, Judeţul Mureş<br />

81

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!