Studiu fezabilitate sistem gestionare deşeuri - Consiliul Judeţean ...

Date generale
Sub-Carpaţii Transilvaniei sunt situaţi în partea estică a judeţului şi ating înălţimi
între 600 şi 1.000 m şi sunt reprezentaţi de Dealurile Mureşului, Sub-Carpaţii
Târnavelor (Bicheşu 1.080 m, Săntioara 756 m, Lăposu 628 m) şi Sub-Carpaţii
Reghinului.
Podişul Târnavelor, extins la sud de Râul Mureş, are un aspect deosebit între
celelalte formaţiuni deluroase. Dealurile sunt mai înalte (peste 600 m), şi vârfurile
au pante abrupte acoperite cu păduri. Râurile Târnava Mare şi Târnava Mică, de
unde porneşte Dealul Nirajului (500 m) şi Podişul Jacodului (Dealul Nădeşului),
Podisul Dumbravenilor, Podisul Vanatorilor (subdiviziune a Podisului Hartibaciu).
Câmpia Transilvaniei, situată în nordul Râului Mureş, este o regiune mai joasă,
formată din dealuri joase cu o medie de 400 m înălţime, şi brăzdată de văi largi.
Din cauza pantelor line şi a absenţei pădurilor, această regiune este numită o
câmpie. Partea din judeţul Mureş a Câmpiei Transilvaniei include Câmpia deluroasă
Sărmaş, Dealurile Mădăras, Comlod şi Luduş.
Altitudinea variază între 2100 m ai Vârfului Călimanilor, pâna la Câmpia
Transilvaniei (400 m) şi Podişul Târnavelor (500-700 m), iar judeţul se întinde de-a
lungul luncii Râului Mureş de la intrarea în judeţ, acolo unde altitudinea este de
numai 280 m.
7.3.6 Geologie şi hidrologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Mureş este dominat de două
caracteristici principale de relief: creasta vulcanică reprezentată de Carpaţii Estici
Interiori şi depozitele sedimentare ale Bazinului Transilvaniei.
Bazinului Transilvaniei este situat în partea estică a sistemului Alpi – Carpaţi –
Panonic. Acesta are aproximativ o formă circulară şi o umplere Superioară din
Cretacic şi Superioară din Miocen, având până la 8 km grosime în unele locuri.
Bazinului Transilvaniei a început să se acumuleze în era Paleocenului, dupa faza
Laramica şi şi-a terminat formarea la finalul erei Neocen, atunci când au fost
formate depozitele epi-continentale din Paleocen şi “molasse”-le din Neocen.
Depozitele din Paleocen au la bază argile rosii şi albastre, cu intercalări / lentile de
nisipuri verzi şi albăstrui şi conglomerate, alternate cu straturi de calcar (calcar de
Rona). Peste acestea sunt depuse un pachet de formaţiuni de roci caracteristice,
enumerate de la partea inferioară înspre cea superioară: gresie şi gresii calcaroase,
argile superioare vărgate, formaţiuni şi marne calcaroase de Cluj.
Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Portofoliului de Proiecte PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01
Rambøll/Ficthner/PM/Interdevelopment
Studiu de Fezabilitate pentru Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor, Judeţul Mureş
79