Revista Coloana Infinitului nr. 65 - Brancusi
Revista Coloana Infinitului nr. 65 - Brancusi
Revista Coloana Infinitului nr. 65 - Brancusi
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Aniversări - 1<strong>65</strong><br />
Un academician lugojean: Ágost Kanitz<br />
Ágost Kanitz, botanist, s-a născut la Lugoj<br />
în 25 aprilie 1843, şi s-a stins din viaţă în Cluj, la<br />
13 iulie 1896. A absolvit gimnaziul la Timişoara<br />
şi Nagy-Koroson. În 1861 a plecat la Viena pentru<br />
studii universitare. Aici, marea majoritate a timpului<br />
o foloseşte pentru studierea botanicii,<br />
îmbogăţindu-şi substanţial<br />
cunoştinţele din acest domeniu.<br />
Tatăl său, Simon Kanitz, chirurg,<br />
a fost medicul de familie al lui<br />
Heufel, iar fiul, Aristid, a studiat<br />
la Universitatea din Leipzig, unde<br />
a obţinut şi diploma de doctor în<br />
ştiinţe chimice. Acesta a scris o<br />
lucrare fundamentală, probabil teza<br />
sa de doctorat, intitulată Bazele<br />
ştiinţifice ale chimiei analitice.<br />
Distinsul lugojean ajunge<br />
profesor la Universitatea Regală<br />
“Fr. Iosif” din Cluj, în 1872, unde<br />
a organizat catedra de Şt. Naturii,<br />
dar şi Grădina Botanică clujeană,<br />
ocupându-se de îmbogaţirea şi sistematizarea<br />
colecţiei de plante a Universităţii.<br />
Academia de Ştiinţe Maghiară, în 1880, l-a<br />
ales membru corespondent, datorită activităţii sale<br />
ştiinţifice şi literare, desfăşurate, cu preponderenţă,<br />
în domeniul cercetării istoriografiei şi floristicii.<br />
Realizează lucrări importante în domeniul<br />
istoriografiei ca Geschichte der Botanik in Ungarn<br />
(Istoria botanicii în Ungaria, Hannover, 1863); Versuch<br />
einer Geschichte der ungarischen Botanik (Încercare<br />
de istorie a botanicii maghiare, Halle, 18<strong>65</strong>).<br />
Editează mai multe manuscrise care au aparţinut<br />
lui Kitaibel, Dioszegi şi Clusius. Din opurile sale<br />
floristice amintim: Plantele Slovaciei, lucrare pe<br />
care a scris-o asociat cu Schulzerrel şi Knappal. De<br />
asemenea, a alcătuit, împreună cu Aschersonnal,<br />
Catalogul plantelor din Muntenegru, Herţegovina,<br />
Bosnia, Serbia şi Albania, completând astfel tabloul<br />
floristicii din această zonă. Acelaşi lucru l-a făcut şi<br />
pentru plantele cunoscute din România.<br />
În cartea lui Hunfalvy a scris partea de fitogeografie<br />
a Ungariei, unde a prelucrat plantele culese<br />
în Asia Centrală, cu ocazia expediţiei efectuate de<br />
contele Szechenyi Bella în China. A colaborat şi cu<br />
Martius la întocmirea volumului Flora braziliană.<br />
În cotinuare, redăm denumirea unor plante<br />
Gheorghe Luchescu<br />
descoperite de el: Halorageae, Campanulaceae, Lobeliacae.<br />
Acelaşi neobosit cercetător, A. Kanitz, a<br />
redactat şi editat prima revistă de botanică în limba<br />
maghiară, între anii 1877-1892, care poartă denumirea<br />
de “Magyar Novenytani Lapokat” (“<strong>Revista</strong><br />
de botanică maghiară”.)<br />
În luna iulie a anului 1857,<br />
la vârsta de 14 ani, cu sprijinul<br />
tatălui său, a reuşit să intre în<br />
posesia duplicatelor plantelor precum<br />
şi a unor valoroase lucrări de<br />
specialitate ale acestuia. Astfel, de<br />
timpuriu, a beneficiat de o orientare<br />
şi o informare temeinică în domeniul<br />
botanicii, descifrând multe din<br />
tainele acestei ştiinţe.<br />
Personalitatea sa de botanist<br />
se manifestă, cu intensitate, în trei<br />
direcţii importante: a) cercetări<br />
ştiinţifice în domeniul istoriografiei;<br />
b) floristica; c) activitatea<br />
didactică.<br />
a) Istoriografie – A fost primul domeniu pe<br />
care l-a abordat, încă din tinereţe, cu intenţia de a<br />
demonstra austriecilor că rezultatele obţinute în cercetarea<br />
florei maghiare se datoresc, în bună măsură,<br />
muncii asiduue făcute şi de către botaniştii maghiari<br />
de-a lungul timpului.<br />
De asemenea, editează o seamă de manuscrise<br />
valoroase ale unor botanişti care au trăit într-o<br />
perioadă mai îndepărtată. Aşa este cazul lui Kitaibelnek,<br />
din care publică un fragment aflat în lucrarea<br />
acestuia despre flora maghiară şi care a fost numit<br />
un Linnenek al maghiarilor. Tot aici sunt amintite<br />
şi călătoriile mai însemnate ale lui Kitaibelnek.<br />
Totodată, se ocupă şi de tipărirea mai multor manuscrise<br />
ale lui Heufel şi ale lui Dioszegi, precum şi<br />
câteva scrisori ale lui Clusius etc.<br />
b) Floristica. A. Kanitz a studiat în mod deosebit<br />
flora din jurul Ungariei şi, în paralel, se ocupă şi<br />
de cea exotică, realizând, în final, un apreciat studiu<br />
comparativ. Cât timp a studiat la Viena, Neilreich,<br />
un botanist de seamă austriac, a descoperit calităţile<br />
tânărului lugojean, pe care l-a dorit să-i fie colaborator<br />
la întocmirea studiului dedicat florei Ungariei.<br />
Aceasta legătură cu primul florist austriac a avut<br />
o influenţă semnificativă asupra activităţii sale de<br />
cercetare, deoarece prin colaborarea cu Neilreich<br />
<strong>Coloana</strong> <strong>Infinitului</strong>, anul XI, vol II. (<strong>nr</strong>. <strong>65</strong>) • 2008 Timiºoara<br />
23