Revista Coloana Infinitului nr. 65 - Brancusi

Aniversări - 165
Un academician lugojean: Ágost Kanitz
Ágost Kanitz, botanist, s-a născut la Lugoj
în 25 aprilie 1843, şi s-a stins din viaţă în Cluj, la
13 iulie 1896. A absolvit gimnaziul la Timişoara
şi Nagy-Koroson. În 1861 a plecat la Viena pentru
studii universitare. Aici, marea majoritate a timpului
o foloseşte pentru studierea botanicii,
îmbogăţindu-şi substanţial
cunoştinţele din acest domeniu.
Tatăl său, Simon Kanitz, chirurg,
a fost medicul de familie al lui
Heufel, iar fiul, Aristid, a studiat
la Universitatea din Leipzig, unde
a obţinut şi diploma de doctor în
ştiinţe chimice. Acesta a scris o
lucrare fundamentală, probabil teza
sa de doctorat, intitulată Bazele
ştiinţifice ale chimiei analitice.
Distinsul lugojean ajunge
profesor la Universitatea Regală
“Fr. Iosif” din Cluj, în 1872, unde
a organizat catedra de Şt. Naturii,
dar şi Grădina Botanică clujeană,
ocupându-se de îmbogaţirea şi sistematizarea
colecţiei de plante a Universităţii.
Academia de Ştiinţe Maghiară, în 1880, l-a
ales membru corespondent, datorită activităţii sale
ştiinţifice şi literare, desfăşurate, cu preponderenţă,
în domeniul cercetării istoriografiei şi floristicii.
Realizează lucrări importante în domeniul
istoriografiei ca Geschichte der Botanik in Ungarn
(Istoria botanicii în Ungaria, Hannover, 1863); Versuch
einer Geschichte der ungarischen Botanik (Încercare
de istorie a botanicii maghiare, Halle, 1865).
Editează mai multe manuscrise care au aparţinut
lui Kitaibel, Dioszegi şi Clusius. Din opurile sale
floristice amintim: Plantele Slovaciei, lucrare pe
care a scris-o asociat cu Schulzerrel şi Knappal. De
asemenea, a alcătuit, împreună cu Aschersonnal,
Catalogul plantelor din Muntenegru, Herţegovina,
Bosnia, Serbia şi Albania, completând astfel tabloul
floristicii din această zonă. Acelaşi lucru l-a făcut şi
pentru plantele cunoscute din România.
În cartea lui Hunfalvy a scris partea de fitogeografie
a Ungariei, unde a prelucrat plantele culese
în Asia Centrală, cu ocazia expediţiei efectuate de
contele Szechenyi Bella în China. A colaborat şi cu
Martius la întocmirea volumului Flora braziliană.
În cotinuare, redăm denumirea unor plante
Gheorghe Luchescu
descoperite de el: Halorageae, Campanulaceae, Lobeliacae.
Acelaşi neobosit cercetător, A. Kanitz, a
redactat şi editat prima revistă de botanică în limba
maghiară, între anii 1877-1892, care poartă denumirea
de “Magyar Novenytani Lapokat” (“Revista
de botanică maghiară”.)
În luna iulie a anului 1857,
la vârsta de 14 ani, cu sprijinul
tatălui său, a reuşit să intre în
posesia duplicatelor plantelor precum
şi a unor valoroase lucrări de
specialitate ale acestuia. Astfel, de
timpuriu, a beneficiat de o orientare
şi o informare temeinică în domeniul
botanicii, descifrând multe din
tainele acestei ştiinţe.
Personalitatea sa de botanist
se manifestă, cu intensitate, în trei
direcţii importante: a) cercetări
ştiinţifice în domeniul istoriografiei;
b) floristica; c) activitatea
didactică.
a) Istoriografie – A fost primul domeniu pe
care l-a abordat, încă din tinereţe, cu intenţia de a
demonstra austriecilor că rezultatele obţinute în cercetarea
florei maghiare se datoresc, în bună măsură,
muncii asiduue făcute şi de către botaniştii maghiari
de-a lungul timpului.
De asemenea, editează o seamă de manuscrise
valoroase ale unor botanişti care au trăit într-o
perioadă mai îndepărtată. Aşa este cazul lui Kitaibelnek,
din care publică un fragment aflat în lucrarea
acestuia despre flora maghiară şi care a fost numit
un Linnenek al maghiarilor. Tot aici sunt amintite
şi călătoriile mai însemnate ale lui Kitaibelnek.
Totodată, se ocupă şi de tipărirea mai multor manuscrise
ale lui Heufel şi ale lui Dioszegi, precum şi
câteva scrisori ale lui Clusius etc.
b) Floristica. A. Kanitz a studiat în mod deosebit
flora din jurul Ungariei şi, în paralel, se ocupă şi
de cea exotică, realizând, în final, un apreciat studiu
comparativ. Cât timp a studiat la Viena, Neilreich,
un botanist de seamă austriac, a descoperit calităţile
tânărului lugojean, pe care l-a dorit să-i fie colaborator
la întocmirea studiului dedicat florei Ungariei.
Aceasta legătură cu primul florist austriac a avut
o influenţă semnificativă asupra activităţii sale de
cercetare, deoarece prin colaborarea cu Neilreich
Coloana Infinitului, anul XI, vol II. (nr. 65) • 2008 Timiºoara
23