Revista Coloana Infinitului nr. 65 - Brancusi

Marea Unire - Aniversări 90
Sa episcop dr.Elie Miron Cristea,protopopul dr.Andrei Ghidiu,
consistorul prim dr.Cornel Cornean (Eparhia Caransebeşului),
dr.Moise Ienciu şi Alexandru Buţia (corpul profesoral de la Institutul
Teologic Pedagogic), Alexandru Balaş şi magistratul silvic
Constantin Pepa (Comunitatea de avere), dr. George Lobonţiu şi
dr. Petru Florian (Magistratul orăşenesc), dr. Alexandru Morariu
(Cercul electoral al Caransebeşului), dr.Valeriu Meda şi Constantin
Călţun (Casina Română), George Bona şi Nicolae Sporia
şi alţi 60 de membri (Reuniunea de cântări), Nicolae Novăcescu,
Dimitrie Baba şi Dimitrie Beuca (Reuniunea meseriaşilor),
Iuliu Vuia şi George Neamţu (Reuniunea învăţătorilor), d-na
Elvira Beker-născută Cristea, d-ra Elena Biju ( Reuniunea
femeilor), aproape toţi ofiţerii din Garda naţională în frunte cu
comandantul Sabin Târziu s.a. Prezenţa, ţinuta şi manifestarea
demnă a caransebeşenilor, urmaşii vechilor grăniceri, veniţi
din mare depărtare la Alba Iulia a stârnit însufleţire în rândul
celorlalţi participanţi. 47
Din datele existente la Muzeul Unirii din Alba Iulia
rezultă că din cele 254 localităţi din Banat au fost prezenţi la istoricul
eveniment 250 delegaţi şi peste 661 participanţi. 48 Suntem
convinşi că numărul acestora a fost mult mai mare.
Prezent la Alba Iulia în calitate de înalt ierarh al Bisericii
române şi ca vicepreşedinte al P.N.R, episcopul Miron va lua
parte în seara zilei de 30 noiembrie la dezbaterile furtunoase
de la Hotelul ,,Hungaria’’unde se redacta textul final al proiectului
de Rezoluţie care va fi citit, dezbătut şi adoptat,a doua
zi, în plenul Marii Adunări.Delegaţia Banatului din care nu vor
lipsi Sever Bocu, Aurel Cosma şi episcopul Miron va prezenta
situaţia creată în regiune de prezenţa trupelor de ocupaţie
sârbeşti care a interzis românilor de a se întruni şi trimite delegaţi
cerând intervenţia pentru înlocuirea acestora cu trupe franceze,a
actelor de terorism săvârşite în unele localităţi de gărzile ungare
înarmate fidele guvernului de la Budapesta,situaţia de la
Timişoara prin declararea Republicii şi au cerut categoric, ca întreg
Banatul să facă parte din Regatul Român.Unirea românilor
din Transilvania,Banat şi Ungaria să se facă fără condiţii. 49
În dimineaţa de 1 decembrie 1918, la orele 7, s-a oficiat
câte un serviciu divin în biserica ortodoxă protopopească şi în
cea unită, în asistenţa mulţimii de intelectuali şi ţărani.Episcopul
Miron, la terminarea Sfintei Liturghii a citit o înălţătoare
rugăciune, aşa numită a Unirii. Iată conţinutul acesteia:
,,Doamne Dumnezeule al părinţilor noştri, carele ai călcat
moartea şi pe diavolul I-ai surpat, şi ai dăruit viaţă poporului Tău
Românesc, revarsă pacea şi binecuvântarea Ta cerească asupra
miilor nenumărate cari cu buzele tremurânde îşi împreună azi
rugămintea în faţa Altarului Tău-în cetatea marelui Mihai Viteazul-şi
pentru suferinţele şi umilirile de veacuri, încununează-l
azi cu darul Presfântului Tău duh, ca într-o mână şi într-o suflare,
să fie toţi fiii Lui la acelaşi gând, rumpând pentru vecie
lanţurile iobăgiei şi al întunericului.Cutremură Doamne, cenuşa
mucenicilor de ieri şi alaltăieri şi din moaştele lor sfinte aprinde
focul dragostei în inimile tuturora.
Şi lacrimile orfanilor şi maicilor îndurerate,fă cu puterea
Ta să se prefacă toate în stele de bucurie pe tăria ceriului, sub cari
azi neamul românesc de la patru vânturi, cu genunchii plecaţi
îţi joară din nou credinţă părinţilor noştri.’’(Revista Daco-romania
editată de Fundaţia ,,Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi
integritatea României, nr.33, Alba Iulia, 2007, p.37).
La ora 10,în Cetate,în Casina militară,în prezenţa
celor 1228 de delegaţi şi a invitaţilor,sub preşedinţia lui
Gheorghe Pop de Băşeşti,au început lucrările Marii Adunări
Naţionale,eveniment istoric în viaţa românilor de peste Carpaţi.
Vasile Goldiş,unul din iniţiatorul acţiunii,a dat citire proiectului
de Rezoluţie care prevedea:’’ Adunarea Naţională a tuturor
românilor din Transilvania Banat şi Ţara Ungurească adunaţi
prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în ziua de 1
decembrie 1918,decretează unirea acelor români şi a tuturor
teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională
proclamă îndeosebi,dreptul inalienabil al naţiunii române la
întreg Banatul,cuprins între Mureş,Tisa şi Dunăre’’. 50
Prezentând temeiurile istorice şi politice ale viitoarei
Hotărâri, Vasile Goldiş va preciza: ,,Naţiunile trebuie liberate.
Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria,
Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi liberată
îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc şi duşmanii noştri de
veacuri. Dar, odată scăpată din robie,ea aleargă în braţele dulcei
sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Libertatea acestei
naţiuni înseamnă Unirea ei cu Ţara Românească’’. 51
Între oratori, toţi ascultaţi cu mult interes, în acel moment
istoric unic a fost şi episcopul Miron. Adresându-se
,,Măritei Naţii Româneşti’’ a considerat evenimentul la care
participă drept,,un frumos praznic naţional’’şi a făcut trimitere la
originea noastră latină de ,,santinelă neadormită şi credincioasă
a organizaţiei şi civilizaţiei romane, ce a răspândit cultura
latină, în lupta cu năvălitorii huni şi unguri, turci şi germani
ce i-au impus robie’’. Criticând politica guvernului ungar faţă
de românii din Transilvania şi Banat,’’orbit de gogoriţa ,,ideii
de stat naţional maghiar’’, acesta nu s-a ruşinat a născoci cele
mai drăceşti căi şi mijloace cu scopul hotărât de a ne desfiinţa
şi maghiariza. Nu ne-au învins-spunea cu mândrie episcopul
Caransebeşului. Retraşi la vetrele străbune şi la altarele
bisericuţelor noastre românii şi-au salvat scumpele comori ale
sufletului: legea, limba, datinele stămoşeşti şi toată moştenirea
fiinţei noastre etnice de români. Vizionar, va considera ca
,,alături de fraţii din Basarabia şi Bucovina, să ne unim şi noi cu
scumpa noastră Românie, toţi ce locuiesc pământul strămoşesc.
Aceasta va trebui să fie singura noastră tendinţă firească: doar
idealul suprem al fiecărui popor ce locuieşte pe un teritoriu
compact, trebuie să fie unitatea sa naţională şi politică. Am
fi nişte ignoranţi - concluziona episcopul Miron-vrednici de
dispreţul şi râsul lumii, dacă în situaţia de azi nu am avea altă
dorinţă. Numai din unirea tuturor românilor de pretutindeni vor
mai putea răsări astfel de produse şi manifestaţiuni ale geniului
nostru naţional care prin însuşirile lor specifice româneşti să
contribuie la progresul omenirei’’. 52
După alte luări de cuvânt, de susţinere a cauzei unirii
din partea tuturor reprezentanţilor naţiunii române, terminate
cu furtunoase şi îndelungi aplauze, preşedintele Adunării,
venerabilul patriot, Gh. Pop de Băşeşti, supune spre aprobare
proiectul de Rezoluţie care a fost votat în unanimitate.Anunţă
hotărârea solemnă că ,,Adunarea Naţională a poporului român
din Transilvania,Banat şi părţile ungurene a primit Rezoluţiunea
prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel,unirea
acestor provincii româneşti cu ţara mamă, este pentru toate
veacurile decisă’’. 53
Pentru ca treburile politice să fie cârmuite în chip
constituţional, Alexandru Vaida Voevod a propus spre aprobare
Adunării lista,,Marelui Sfat Naţional’’, ca adunare legislativă
provizorie.Au fost aprobaţi, prin aclamaţii, cei 212 membrii ai
Marelui Sfat al Transilvaniei din care a făcut parte şi episcopul
eparhiei Caransebeşului dr. Elie Miron Cristea.
După încheierea şedinţei din sala Unirii, delegaţii
s-au îndreptat spre Platoul Romanilor, unde de la tribune improvizate,
împodobite cu cetini de brad şi steaguri tricolore,
oratori oficiali şi neoficiali, au vestit celor peste 100.000 de
români noua înfăptuire: Unirea cea Mare. S-au adresat mulţimii:
60 Coloana Infinitului, anul XI, vol II. (nr. 65) • 2008 Timiºoara