Revista Coloana Infinitului nr. 65 - Brancusi

More documents

Recommendations

Info

Marea Unire - Aniversări 90 DIN ACTIVITATEA DR.ELIE MIRON CRISTEA, EPISCOP AL CARANSEBEŞULUI PENTRU REALIZAREA MARII UNIRI CONSTANTIN C.GOMBOŞ, ASTRA ELENA STAN-GOMBOŞ Se cuvine ca în anul în care aniversăm cei 90 de ani ,de când prin voinţa unanimă,la Alba Iulia,s-a hotărât Unirea cea Mare, împlinind peste veacuri luptele şi jertfele înaintaşilor,să ne aducem aminte de personalităţile vremii care şi-au adus contribuţia la împlinirea idealului de unitate naţională a tuturor românilor. Între aceştia,considerăm că trebuie să amintim,la loc de frunte,figura luminoasă a episcopului de Caransebeş, la aceea dată, dr.Elie Miron Cristea. I.ALEGEREA CA EPISCOP AL EPARHIEI CARANSEBEŞULUI Aşa cum se cunoaşte, Episcopia Română Ortodoxă de Caransebeş reînfiinţată la 24 decembrie 1865,datorită străduinţelor neobosite ale Mitropolitului Andrei Şaguna, a avut ca titulari,în fruntea ei,doi bărbaţi vrednici şi buni români: Ioan Popasu, mort la 1889 şi Nicolae Popea. 1 După decesul episcopului Nicolae Popea, fost membru al Academiei Române, guvernanţii de la Budapesta,în mod deosebit contele Albert Apponyi, ministru al Instrucţiei Publice şi Cultelor,cu ajutorul lui Constantin Burdea, deputat guvernamental de Caransebeş, un român renegat,au hotărât să sprijine alegerea ca episcop a dr.Iosif Iuliu Olariu,directorul Seminarului Teologic din localitate,fidel politicii ungare. În trei alegeri consecutive, solidaritatea naţională a membrilor Sinodului Eparhial a determinat eşuarea intenţiei guvernanţilor care n-au obţinut majoritate relativă.Primul ales, arhimandritul Filaret Musta,ca şi al doilea ales,protosinghelul dr.Iosif T.Bădescu,n-au fost însă propuşi de guvern împăratului Francisc Iosif I pentru confirmare. La a treia alegere,care a avut loc în ziua de 21 nov./4 dec.1909 Sinodul a ales ca episcop al Caransebeşului pe dr. Elie Miron Cristea cu 31 voturi în contra 24 voturi întrunite de dr. Olariu şi trei bile albe. 2 Alegerea acestuia, act de dreptate, dar şi de curaj, pentru reprezentanţii neamului românesc din Banat,convinşi că venirea acestui ,,bărbat tânăr,muncitor, energic, moral şi credincios,cu mare prestigiu’’ în fruntea eparhiei de Caransebeş va da roade îmbelşugate pentru biserică, fiind cea mai sigură garanţie pentru progresul şi înflorirea ei.,,Marele român,luptător al cauzei naţionale,faţă bisericească de istorică amploare, sfătuitor nepreţuit în vremuri grele,a scris cu sufletul şi faptele sale pagini de o neîntrecută frumuseţe morală’’ 3 . Episcopul Miron se bucura de autoritate,era simbolul credinţei creştineşti, al păcii, jertfindu-şi odihna şi sănătatea pentru mântuirea, liniştea şi educaţia neamului românesc. Întreaga presă românească a comentat cu cuvinte elogioase rezultatul fericit al alegerii episcopale de la Caransebeş. Vor publica articole:Ţara Noastră (Sibiu,nr.47,Nicolae Ivan),Revista Teologică(dr.Nicolae Bălan),Telegraful Român (nr. 128, Organul Mitropoliei Sibiului), Lupta (nr. 209, Organul Partidului Naţional, Budapesta), Libertatea (nr. 50,Orăştie, părintele I.Moţa),Gazeta de Duminică (nr. 50), Neamul Românesc(Nicolae Iorga),Foaia Poporului (Sibiu),Viaţa Românească (Iaşi), Tribuna (Arad), Drapelul (Lugoj), Siebenbürgisch Deutsches Tageblatt (Sibiu), Gazeta Transilvaniei, Universul, Adevărul,Dimineaţa,Viitorul (Organul Partidului Liberal), toate din Bucureşti) 4 , ş.a În acelaşi timp,reţeaua de spionaj ungară a mişcării naţionale româneşti, prin dr.Zoltan Medve, prefect al comitatului Caraş-Severin, trimite din Lugoj, superiorilor săi, un raport confidenţial,în care,printre altele preciza: ,,d-rul Miron Cristea nu prezintă nici o încredere din punctul de vedere al statului maghiar’’ 5 . Printre multe capete de acuzare se afla şi acela că ,,în anticamera sa atârnă chipul lui Avram Iancu, evident cu scopul de a da să înţeleagă fiecărui om (care aştepta în sală momentul audienţei), că are de-a face cu o persoană de căpetenie al sentimentelor româneşti extremiste’’. 6 Aceştia vor duce o susţinută campanie duşmănoasă împotriva episcopului român,pentru a-i crea o atmosferă neprielnică, de,,trădător primejdios de patrie’’,care,,are legături secrete cu România’’, pentru ca să nu se facă propunerea împăratului de confirmare a alegerii de episcop.Le trebuiau instrumente docile,filomaghiare, nu un arhiereu român,demn şi cu dragoste de popor şi biserica ortodoxă.În fruntea acţiunii excelau ziarele Magyarorszag din Budapesta,Temeşvari Hirlap din Timişoara cu complicitatea revistei Ungaria din Cluj. După lungi tergiversări, după ce a făcut 12 drumuri la Budapesta, noul ministru al Instrucţiei Publice şi Cultelor, contele Joan Zichy, îl anunţă printr-o scrisoare datată 29 aprilie 1910,că este confirmat ca episcop, după ce la 21 aprilie, la Viena dr. Elie Miron Cristea a depus jurământul de fidelitate în mâinile împăratului Francisc Iosif I.La insistenţele noului episcop,de a fi auzite şi rezolvate şi cererile credincioşilor săi, împăratul îi promite ,,că se va gândi şi la poporul român’’. 7 La 8 mai 1910 este întrodus în noua sa demnitate. Programul de vastă muncă a episcopului Miron a fost:credinţa şi legea strămoşească,limba şi cultura românească mereu încălzite de ideea naţională,promovarea meseriilor printre fiii de români, dezvoltarea aşezămintelor bisericeşti,şcolare şi economice, obţinerea de drepturi pentru clerul ortodox din partea statului ungar ş.a. În noua sa funcţie va căuta să redea demnitatea bisericii ortodoxe din eparhia sa,prin vizitele canonice,prin coborârea în mijlocul credincioşilor săi,ca un bun păstor de oameni,va căuta, permanent, să rezolve multiplele probleme cu care se confrunta biserica ortodoxă şi şcolile ei confesionale. La 28-29 august 1911, îl găsim făcând parte din ,,blocul naţional al membrilor episcopatului român’’,alături de mitropolitul unit al Blajului,dr.Victor Mihali de Apşa,episcopul ortodox al Aradului, Ioan Papp, episcopul unit de Lugoj, dr.Vasile Hossu,Ioan Meţianu, mitropolitul Sibiului,episcopul unit de la Oradea Mare, dr.Dumitru Radu,la sărbătorirea jubileului de 50 de ani de la înfiinţarea ASTREI şi ţinerea adunării generale a ,,Societăţii fondului de teatru român’’. Alături de Ion Luca Caragiale, Octavian Goga,Ilarie Chendi, Ştefan Octavian Iosif, Alexandru Vlahuţă ş.a va asista la temerarul zbor al lui Aurel Vlaicu peste ,,Câmpul Libertăţii’’. 54 Coloana Infinitului, anul XI, vol II. (nr. 65) • 2008 Timiºoara
Marea Unire - Aniversări 90 Conferinţa rostită la Blaj despre ,,Originile jocurilor şi ale teatrului la popoarele păgâne şi la români”, prin concluziile de ordin naţional şi politic,au entuziasmat participanţii.,,Teatrulspunea acesta-trebuie să cultive muzica, cântările şi dansurile originale ale poporului,care sunt comori din cele mai preţioase ale românilor’’. Elogiind meritul marelui ierarh Andrei Şaguna, care purta în desagii săi întreaga comoară din trecutul neamului, în înfiinţarea ASTREI, conştient de misiunea ce-i revine de a urma pilda acestuia, cere tuturor fiilor bisericilor româneşti din Ardeal, de la vlădică până la opincă, de a se înrola în munca pentru promovarea culturii româneşti,întemeiată pe vechile sale tradiţii bisericeşti, pentru a asigura viitorul poporului nostru. Exemplul de unitate şi dăruire a ierarhilor români prezenţi la Blaj, să constituie-spunea acesta-un îndemn puternic pentru toţi credincioşii noştri de a pune mai mult accent pe tradiţiile noastre creştineşti şi ale literaturii bisericeşti,pe izvorul nesecat al literaturii populare.Apelul său era ferm: ,,Atunci când e vorba de cultura poporului ,orice fel de separatism,orice susceptibilităţi trebuie puse de-o parte, căci în această privinţă nu putem admite decât o singură rivalitate:de a ne întrece la fapte bune unii pe alţii.’’Aceasta, în condiţiile în care pe teritoriul locuit de românii de peste Carpaţi, legile de maghiarizare forţată se aplicau draconic. În ziua de 23 iulie 1912, în prezenţa dr. George Gârda, avocat şi om de cultură, a protopopului de Făget,Sebastian Olaru, a mii de credincioşi, va sfinţi, la Româneşti, locul viitoarei mănăstiri, care-i va purta numele-Izvorul Miron.Va inaugura şcoli confesionale şi aşezăminte de cultură,ca Societatea de lectură ,,Ioan Popasu’’din Caransebeş,care în prezenţa acestuia, va cinsti corifeii culturii româneşti, fiecare reuniune fiind adevărate sărbători ale spiritului românesc, datorită prezenţei sale 8 . Va fi prezent, în primăvara anului 1913, la înstalarea în scaunul episcopal al bisericii greco-catolice din Lugoj, a dr. Valeriu Frenţiu, în semn de solidaritate naţională. II ÎN ATENŢIA AUTORITĂŢILOR UNGARE A fost permanent în vizorul autorităţilor ungare. Încă din anii studenţiei, când a condus un grup de 71 de studenţi români din Austro-Ungaria,în septembrie 1894, la Congresul studenţesc al românilor de pretutindeni, de la Constanţa, unde a vorbit despre originile comune daco-romane. Îi sunt cenzurate articolele trimise spre publicare, deşi unele purtau pseudonime (unul din acestea fiind Ilie Dinurseni). A sărit în sprijinul Memorandiştilor. S-a solidarizat cu aceştia cerând să fie aşezat pe banca acuzaţilor, alături de ceilalţi români. N-a fost omisă nici cuvântarea rostită de protosinghelul dr. Elie Cristea, în pavilionul Ardealului din Parcul Carol, cu prilejul Expoziţiei jubiliare de la Bucureşti,din anul 1906, unde a avut loc logodna poetului Octavian Goga cu d-ra Hortensia Cosma, iar acesta a rostit o înflăcărată cuvântare în care amintea de ,,neamul românesc de pretutindeni’’. Suntem convinşi că serviciile secrete ungare au ştiut de vizita acestuia la Florica-Argeş, invitat fiind de Ion.I.C.Brătianu , dar nu şi de conţinutul convorbirilor cu acesta. Avocatul Aurel Cosma,martor la eveniment, va relata că tânărul preot,a rostit o rugăciune la mormântul lui Ion C.Brătianu, dorindu-i fiului să urmeze pilda ilustrului său tată ,,să completeze şi să desăvârşească unitatea naţională a tuturor românilor’’. Impresionat Ion I.C.Brătianu a rostit: ,,Şi D-ta să fii atunci capul bisericei din România, pe care o visezi’’. 9 Aveau informaţii şi despre vizita la Viena, la arhiducele Franz Ferdinand, mijlocită de Alexandru Vaida Voevod,a lui Elie Cristea, asesor consistorial în Sibiu şi a dr.Augustin Bunea,canonic la Blaj,din 28 martie 1908, la ,,viitorul împărat’’, pentru a asculta plângerile românilor. ,,Considerăm audienţa –va relata dr. Elie Cristea moştenitorului tronului-ca un semn, ca o speranţă că va veni şi pentru poporul nostru un viitor mai bun.Poporul nostru aşteaptă un semn de prea înaltă bunăvoinţă, căci acum este înlăturat de pe toate terenurile. Este un popor de ţărani, agricultor,dar cinstit, conservator şi dinastic. E dinastic din convingere, căci tot ce avem noi, avem de la dinastie… De aceea, ungurii ne-au exclus şi vor să ne excludă şi în viitor de la chestiunile publice’’. ,,Austrofilismul’’ dr. Cristea, ca de altfel a întregului tineret ardelean şcolit la Viena, era de ordin pur politic şi era îndreptat contra ungurilor, care erau antiaustrieci. El mai servea pentru a obţine unele avantaje pentru biserica românească şi şcolile ei. Încolo, sistematicele persecuţii seculare sădiseră în sufletul conducătorilor români o aversiune şi o ură înnăscută. Relaţiile strânse cu toţi bărbaţii politici de seamă din Regatul român, ca Ion I.C.Brătianu, Take Ionescu, Nicolae Filipescu, Nicolae Iorga,ş.a.nu puteau scăpa autorităţilor ungare. Mai mult, episcopul Miron a avut misiunea delicată de a-i transmite contelui Ştefan Tisza,în urma încheierii Războiului balcanic, şi mai ales,după încheierea Păcii de la Bucureşti,din august 1913, că atât guvernul conservator prezidat de Titu Maiorescu, cât şi Partidul Liberal, condus de Ion I.C.Brătianu,au ajuns la convingerea că într-un caz de conflict european, soldatul român din Vechiul Regat nu va consfinţi, cu nici un preţ, să lupte alături de hondvedul ungar, câtă vreme guvernul de la Budapesta nu va căuta să înlăture nemulţumirile justificate ale românilor din Transilvania şi Ungaria. ,,Soldaţii din dieceza mea –va afirma tânărul episcop al Caransebeşului analizând dificila situaţie politică generală din Europa anului 1913-cu piepturile arse de soare, stau gata şi azi să facă faţă glonţului duşmanului din afară. Vă declar însă-continua acesta-cu inima deschisă că pentru a face aceasta cu drag, trebuie să li se dea deplină libertate naţională şi culturală. Numai atunci vom lupta cu izbândă în contra umbrei de la nord (aşa cum o va face, cu pierderi uriaşe, pe Frontul din Galiţia împotriva trupelor ruse în anii 1914-1918 n.n), care ne ameninţă pe toţi deopotrivă’’. 10 În Transilvania şi Banat se aplica drastic legea lui Apponyi de maghiarizare forţată, dascălii unguri aplicau în cele 18 ore săptămânale de învăţare a limbii maghiare metode dure, aceştia necunoscând limba română. Multe şcoli confesionale româneşti au fost desfiinţate. 11 Micile concesiuni făcute românilor care admiteau ca învăţământul în şcolile primare româneşti să se facă în limba română numai în anul întâi şi al doilea,iar limba de predare să fie tot cea maghiară a determinat episcopul român şi Partidul Naţional Român să nu le primească. Se confirma ideea bănăţeanului Petre Nemoianu potrivit căreia ,,este prea frumos să ştii limbi străine, dar este o datorie să o cultivi şi să o respecţi pe a ta,în orice împrejurare a vieţii’’ 12 .Va fi alături de episcopul Aradului Papp, la Congresul naţional bisericesc ordinar de la Sibiu la care se vor opune planului guvernamental care prevedea ca aproape jumătate din timpul de instrucţie al elevilor să fie alocat învăţării limbii maghiare,stârnind reacţii negative în presa ungară. 13 Odată confirmat episcop,autorităţile ungare din Caransebeş n-au încetat de a urmări, pas cu pas,activitatea acestuia şi de a informa guvernul de la Budapesta. Într-un oraş bănăţean care număra în anul 1910,3916 locuitori 14 , din care români, 48,9%, spionii mişunau zi şi noapte, mai ales, după izbucnirea primului război mondial. III.ACŢIUNI ŞI ATITUDINI ALE EPISCOPULUI DR. MIRON CRISTEA ÎN PREAJMA ŞI ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Orice pagină vom deschide în istoria Bisericii Române, cu atât mai mult a celei aflate sub autoritatea austro-ungară, Coloana Infinitului, anul XI, vol II. (nr. 65) • 2008 Timiºoara 55
Page 1 and 2:
Editorial C.Brâncuşi - Cãuc Iat
Page 3 and 4: Simpozion Academiei Române, Lucia
Page 5 and 6: Comemorări - 40 armonie, muzica a
Page 7 and 8: Comemorări - 40 în Cimitirul din
Page 9 and 10: Comemorări - 70 EPISCOPUL DR. MIRO
Page 11 and 12: Comemorări - 70 şi prea puţin se
Page 13 and 14: Comemorări - 70 a desfăşurat o a
Page 15 and 16: Comemorări - 70 eparhiei şi a pre
Page 17 and 18: lui care-şi aduna năduful şi-l a
Page 19 and 20: Comemorări - 40 (1929), Meritul Cu
Page 21 and 22: mine, cât mai mult pe părinţii m
Page 23 and 24: Aniversări - 165 Un academician lu
Page 25 and 26: Comemorări - 100 Nicolae Popea (18
Page 27 and 28: Comemorări - 100 abordat problemel
Page 29 and 30: Comemorări - 100 orfanilor acestor
Page 31 and 32: Comemorări - 100 XX. Ca atare, ori
Page 33 and 34: Aniversări - 160 Academiei, în 18
Page 35 and 36: Merită mereu a fi reamintită atit
Page 37 and 38: inima câinii” din Doina, identif
Page 39 and 40: Împăratul Traian este apoi un om
Page 41 and 42: Mare patriot, întruchipare şi sim
Page 43 and 44: Aniversări - 160 Într-o scrisoare
Page 45 and 46: Comemorări - 60 ISTORICUL VICTOR M
Page 47 and 48: Eseuri TIMIŞOARA Dana Chetrinescu
Page 49 and 50: Eseuri protectoare oferea locuitori
Page 51 and 52: Viaţa cărţilor rilor noastre, s
Page 53: Viaţa cărţilor // Să lăcrimez
Page 57 and 58: Marea Unire - Aniversări 90 aceste
Page 59 and 60: Marea Unire - Aniversări 90 2. La
Page 61 and 62: Miron Cristea, Iuliu Hossu, Aurel V
Page 63 and 64: Psihopedagogie particularităţi al
show all

Revista Coloana Infinitului nr. 65 - Brancusi

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?