Revista Coloana Infinitului nr. 65 - Brancusi

More documents

Recommendations

Info

Tinzând să devină exaustivă (un deziderat imposibil de realizat!), lucrarea Doinei Frumuşelu- Brâncuşi în conştiinţa lumii. Bibliografie nesfârşită, Editura Orizonturi universitare, Timişoara, 2007, prezintă (în cele 255 pagini, format B5) o informaţie extrem de bogată, cuprinzând aproape 7500 de referinţe privind viaţa şi opera genialului sculptor român, într-o derulare cronologică. În introducerea cărţii, autoarea menţionează că: „Fiecare an este marcat de punctarea principalelor evenimente legate de Brâncuşi, însoţite de fotografii sugestive, majoritatea prezentate în premieră” Apoi vine cu precizarea că lucrarea „poate fi citită ca un jurnal al marelui sculptor, căci un titlu de articol sau de carte este un eveniment, o întâmplare şi punându-le cap la cap vom avea în oglindă desfăşurarea întregii lui vieţi” Îndeosebi sărbătoririle l u i B r â n c u ş i - m a r c ă r i aniversare sau comemorativese bucură de o atenţie mondială. Aşa au fost anii 1967 (comemorativ:împlinirea unui deceniu de la stingerea lui din viaţă). 1976 (centenar aniversat prin UNESCO) 2001(Anul Internaţional Constantin Brâncuşi). În asemenea împrejurări, bibliografia Brâncuşi cunoaşte o sporire impresionantă, scriind despre el şi creaţia sa istorici şi critici de artă, pictori, sculptori, filosofi şi, nu în ultimul rând, jurnalişti. Sunt publicate articole în presa curentă, precum şi studii în revistele de specialitate, dar şi numeroase cărţi (peste 30, de pildă, în Anul Internaţional Brâncuşi, 2001). Din carte reiese că, în bibliografia apărută în România, un loc însemnat îl ocupă studiile lui V.G.Paleolog, P.Comarnescu şi B.Brezeanu, acestora Brâncuşiana Bibliografie Brâncuşi (1897-2005) AUREL TURCUŞ adăugându-li-se, de-a lungul timpului, importantele lucrări ale lui I.Pogorilovschi, D.Grigorescu, I.Frunzetti, D.Hăulică, D.Daba, M.Deac, I.Mocioi, A.Petringenaru, R.Bogdan, Şt.Georgescu-Gorjan, C.Zărnescu, Nina Stănculescu, Cristian R.Velescu, D.Gheorghiu, M.Stârcea Crăciun, S.L. Buliga, H.Muntenuş, C.R.Constantinescu etc. De asemenea trebuie să avem în vedere şi preţuirea lui Brâncuşi din partea unor mari scriitori şi gânditori români, cum au fost Lucian Blaga, Tudor Arghezi şi Mircea Eliade. În Prefaţa cărţii, Alexandru Mironov, secretar general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, subliniază că: „S-a scris uluitor de mult despre marele artist în timpul vieţii sale dar şi postum(...) Oricum ar fi privită, viaţa lui Brâncuşi este de o simplitate fascinantă iar opera sa, limpede ca un cristal de stâncă, se situează cu adevărat pe cele mai înalte culmi”. Încheie cu „un cuvânt de preţuire pentru autoare, dr. Doina Frumuşelu, pentru munca sa intensă şi pasionată în brâncuşiologie, care a avut ca rezultat o carte interesantă şi utilă, ilustrată cu fotografii, majoritatea arătate în public în premieră”. În finalul acestei consemnări, evidenţiem că, în carte, şi referinţele bibliografice străine sunt foarte bine reprezentate, majoritatea autorilor fiind personalităţi de reputaţie internaţională. Acest fapt îi conferă lucrării un substanţial spor valoric, devenind, astfel, un indispensabil instrument de lucru pentru fiecare cercetător brâncuşiolog din ţara noastră şi de peste hotare. 44 Coloana Infinitului, anul XI, vol II. (nr. 65) • 2008 Timiºoara
Comemorări - 60 ISTORICUL VICTOR MOTOGNA S-a născut în 3 noiembrie 1885, în satul Breaza, comuna Ciceu-Giurgeşti, judeţul Bistriţa-Năsăud. A urmat şcoala în satul natal, apoi studiile secundare la Liceul grăniceresc din Năsăud, pe care l-a absolvit în iunie 1905, obţinând la examenul de bacalaureat calificativul foarte bine. În perioada 1905-1909, a urmat cursurile Facultăţii de Litere din Cluj, la specialităţile istorie şi limba latină, primind şi aici la examenul de licenţă calificativul foarte bine. În 21 mai 1910, şi-a luat, tot cu nota maximă, examenul de capacitate. În luna iunie 1923, şi-a susţinut examenul de doctor în litere la Universitatea din Cernăuţi, fiind notat cu calificativul „Summa cum laude”. La sfârşitul anului următor şi-a luat examenul de docenţă la Facultatea de Litere din Cluj. Din luna decembrie 1909 până în 31 august 1919 a activat ca profesor secundar la Gimnaziul fundaţional din Năsăud. După Marea Unire (fiind un luptător pentru înfăptuirea acesteia), a fost numit de către Consiliul Dirigent al Transilvaniei, cu începere de la 1 septembrie 1919, profesor secundar, specialitatea istorie şi latină, apoi director la Liceul din Dej (azi Colegiul Naţional „Andrei Mureşianu”), unde va funcţiona până în anul 1930. Atunci a fost numit profesor de materii naţionale la Academia teologică unitară din Cluj. În această perioadă a desfăşurat o bogată activitate de cercetare istorică, rezultatele investigaţiilor ştiinţifice apărându-i în publicaţiile „Anuarul liceului” din Dej, „Transilvania” din Sibiu, „Revista Archivelor” – Bucureşti, „Revista istorică” – Bucureşti, „Analele Academiei Române” – Bucureşti, „Cercetări istorice” – Iaşi etc. şi în volume de sine stătătoare. S-a afirmat îndeosebi ca medievalist. A fost colaborator apropiat al arheologului Emil Panaitescu din Cluj; a făcut săpături la castrul roman de pe limesul someşan (Căşei). În baza materialelor arheologice descoperite acolo, a luat fiinţă Muzeul de istorie orăşenesc din Dej, în care piesele cele mai valoroase sunt cuprinse în lapidarium, sector expoziţional întemeiat de Victor Motogna. O strânsă legătură a avut şi cu Nicolae Iorga (care i-a găzduit studii în „Revista istorică”). Între cei doi istorici a existat o corespondenţă concludentă, aşa după cum dovedeau două epistole păstrate, prin anii ’80 ai secolului trecut, de Sabina Motogna, soţia lui Victor Motogna; restul epistolelor de la Iorga s-au TIBERIU CIOBANU pierdut în grelele împrejurări ale refugiului întâmplat în urma Dictatului de la Viena. În 1940 şi-a întrerupt prestaţia universitară – era conferenţiar la Universitatea din Cluj – şi s-a stabilit în Timişoara împreună cu familia. Aici, începând din luna octombrie a aceluiaşi an, a funcţionat ca profesor de materii naţionale la Academia Teologică Romano-Catolică. În Timişoara s-a dedicat şi cercetării unor aspecte privind Evul Mediu din Banat. Având în vedere dăruirea şi competenţa cu care s-a aplecat asupra istoriei Banatului, Cornel Grofşorean l-a numit în funcţia de preşedinte al Secţiei Istorice a Institutului Social Banat-Crişana şi membru în comitetul de redacţie al „Revistei Institutului Social Banat-Crişana”. Implicit a făcut parte din comitetul de redacţie al masivului volum de studii istorice, Banatul de altădată, apărut la Timişoara în anul 1944. Odată cu instalarea regimului comunist în România este grav afectată întreaga viaţă culturală a ţării. În primii ani ai bolşevizării vieţii sociale, au fost desfiinţate instituţii culturale timişorene care îşi aduseseră o bogată contribuţie la cunoaşterea trecutului Banatului şi la propăşirea vieţii spirituale de după prima conflagraţie mondială. Între aceste instituţii desfiinţate au fost, în primul rând, Institutul Social Banat-Crişana (1946) şi Regionala Astrei Bănăţene (1948). De asemenea, în anul 1948, a fost prohibit cultul greco-catolic, prin Decretul 177, urmând năpăstuirea slujitorilor acestei biserici şi a credincioşilor confesiunii respective. Victor Motogna şi familia sa erau greco-catolici. Soţia era înrudită cu familiile lui Iuliu Maniu şi Zaharia şi Romul Boilă, Ion Gheţie ş.a., membrii marcanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc, care vor fi arestaţi, având parte de grele suferinţe în închisorile comuniste, la Canalul Dunăre-Marea Neagră şi în zonele de deportaţi din Bărăgan. Multe din aceste suferinţe sunt prezentate în cartea Iadul Comunist – Amintiri şi destăinuiri de dr. Cornel Pop – fratele soţiei lui Victor Motogna – lucrare apărută la Editura Signata, Timişoara, 2003. Totodată, s-a năpustit teroarea asupra Bisericii romano-catolice. Episcopul romano-catolic Augustin Pacha din Timişoara a fost condamnat de Tribunalul Militar din Bucureşti, el împreună cu alţi prelaţi ai acestui cult fiind învinuiţi de spionaj. În asemenea cumplite împrejurări şi-a încetat activitatea şi Coloana Infinitului, anul XI, vol II. (nr. 65) • 2008 Timiºoara 45
Page 1 and 2: Editorial C.Brâncuşi - Cãuc Iat
Page 3 and 4: Simpozion Academiei Române, Lucia
Page 5 and 6: Comemorări - 40 armonie, muzica a
Page 7 and 8: Comemorări - 40 în Cimitirul din
Page 9 and 10: Comemorări - 70 EPISCOPUL DR. MIRO
Page 11 and 12: Comemorări - 70 şi prea puţin se
Page 13 and 14: Comemorări - 70 a desfăşurat o a
Page 15 and 16: Comemorări - 70 eparhiei şi a pre
Page 17 and 18: lui care-şi aduna năduful şi-l a
Page 19 and 20: Comemorări - 40 (1929), Meritul Cu
Page 21 and 22: mine, cât mai mult pe părinţii m
Page 23 and 24: Aniversări - 165 Un academician lu
Page 25 and 26: Comemorări - 100 Nicolae Popea (18
Page 27 and 28: Comemorări - 100 abordat problemel
Page 29 and 30: Comemorări - 100 orfanilor acestor
Page 31 and 32: Comemorări - 100 XX. Ca atare, ori
Page 33 and 34: Aniversări - 160 Academiei, în 18
Page 35 and 36: Merită mereu a fi reamintită atit
Page 37 and 38: inima câinii” din Doina, identif
Page 39 and 40: Împăratul Traian este apoi un om
Page 41 and 42: Mare patriot, întruchipare şi sim
Page 43: Aniversări - 160 Într-o scrisoare
Page 47 and 48: Eseuri TIMIŞOARA Dana Chetrinescu
Page 49 and 50: Eseuri protectoare oferea locuitori
Page 51 and 52: Viaţa cărţilor rilor noastre, s
Page 53 and 54: Viaţa cărţilor // Să lăcrimez
Page 55 and 56: Marea Unire - Aniversări 90 Confer
Page 57 and 58: Marea Unire - Aniversări 90 aceste
Page 59 and 60: Marea Unire - Aniversări 90 2. La
Page 61 and 62: Miron Cristea, Iuliu Hossu, Aurel V
Page 63 and 64: Psihopedagogie particularităţi al

Revista Coloana Infinitului nr. 65 - Brancusi

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?