LUMEA GEOSPAÞIALÃreprezentativ în special din punct devedere al maturizãrii, aºa cum a fostdefinitã la începutul acestui material, încare GIS-ul devine componentã ºi instrumentîn deciziile strategice ale instituþiilorla nivel naþional.Aurel Bãloi, consilier ICS„Atunci când o patrulã intervine la uneveniment, informaþiile despre locaþia evenimentuluiºi aspectele legate de fãptuitorisau de contextul în care se întâmplã aceleveniment sunt raportate în centralã ºi, pebaza unor formulare standardizate, suntcolectate în formã structuratã. Aceastã informaþiedevine materie primã în specialpentru primul nivel de management de decizie,care decide realocarea eficientã a tuturorforþelor în teren. Pe baza instrumentelorGIS se decide care sunt zonele fierbinþide criminalitate sau intervalele orareîn care acest tip de fenomen se întâmplã.Proiectul pilot de la nivelul Poliþiei Capitaleia fost extins la nivel naþional. În momentulde faþã instrumentele de tip GIS îiajutã pe manageri sã înþeleagã fenomenul,sã anticipeze ºi sã fie proactivi. Creareaunui sistem integrat la nivel naþional permiteacest tip de analize ºi permite ca acesttip de cunoºtinþe sã se dezvolte în interior”,menþioneazã Aurel Bãloi, consilier ICS.Marcel Foca îl completeazã, adãugândcã puterea Poliþiei de a deveni proactivãvine din corelarea informaþiilor din majoritateaactivitãþilor pe care aceasta le desfãºoarã:„Dacã am analiza doar sectorial oactivitate, Poliþia rutierã sau Ordinea publicã,de exemplu, atunci poliþia nu ºi-arputea dezvolta capacitatea de înþelegere afenomenului cu care se confruntã. De abiaîn momentul în care ai marea majoritate ainformaþiilor corelate într-un tablou unitar,atunci poþi sã spui cã ai ºanse sã înþelegicorect ceea ce se întâmplã, prin urmaresoluþiile pe care le identifici vor fi cu adevãrateficiente”.În prezent, acest sistem începe sã fundamentezeºi nivelul strategic de managemental instituþiei.„Pentru prima datã se aduce informaþiaoperativã alãturi de informaþia administrativã.Se pot fundamenta decizii strategice,precum realocarea naþionalã a resurselor înfuncþie de distribuþia ratei de criminalitatela nivelul judeþelor. Valorificarea integratãa tuturor surselor de date reprezintã încãun indicator al maturitãþii unui proiect. Lucrulacesta nu se putea realiza înainte. Alãturide valorificarea oportunitãþilor tehnologieiGIS, Poliþia Românã realizeazã ºi oaltã transformare instituþionalã prin dezvoltareastructurilor specializate care sãtrateze acest tip de informaþii – structurilede analizã a informaþiilor”, adaugã AurelBãloi.În urma implementãrii unui astfel desistem, rezultatul imediat dupã darea în exploatarea acestuia este redefinirea criteriilorde performanþã a instituþiei.„În momentul în care ai adus sistemulde la nivel operaþional pânã sus, la nivelstrategic, poþi sã spui cã platforma implementatãºi-a atins obiectivul. Prin soluþiigeospaþiale nu înþelegem o hartã digitalã,ci automatizarea activitãþilor þinând contde componenta geospaþialã a informaþiei.Acesta este un sistem care înlocuieºte zecilede aplicaþii care erau dezvoltate local,fiind vorba de o singurã aplicaþie, care automatizeazãmajoritatea activitãþilor dinpoliþie. 50% din activitatea poliþiei este automatizatãprin acest proces”, precizeazãMarcel Foca.Recensãmântul populaþieiºi locuinþelorPregãtirile pentru un recensãmântnaþional înseamnã în general o desfãºurarede forþe impresionantã, care începe cam cudoi ani înainte de începerea propriu-zisã arecensãmântului. Platforma geospaþialã areun impact critic decisiv în zona de estimarea numãrului de resurse necesare ºi distribuþieteritorialã a acestor resurse.„Câþi recenzori trebuie angajaþi ºi cumsunt distribuiþi în teritoriu? Câte formularevor trebui tipãrite ºi cum vor fi redistribuiteîn teritoriu? Partea geospaþialã fundamenteazãdecizii majore – câte resursesunt necesare ºi unde. Pe perioada dedesfãºurare a recensãmântului, circa120.000 de recenzori vor intervieva toatãþara în 10 zile. Strict pe baza aceasta, o platformãgeospaþialã ajutã la monitorizareaprocesului de recensãmânt, astfel încât sãpoþi detecta de la nivel strategic zona dincare poþi transfera resurse în zone problemã,sã detectezi mai uºor zonele în caresunt probleme ºi sã le poþi înþelege pentrua putea rãspunde în timp util. Sistemul dezvoltãcapacitatea de reacþie pentru a luamãsuri imediate ºi permite o mai bunã comunicareîn diseminarea rezultatelor”, precizeazãMarcel Foca.Toate cele trei proiecte amintite au încomun gestiunea unui teritoriu. Iar dinpunct de vedere informatic un teritoriueste cel mai bine descris printr-o soluþiegeospaþialã. De asemenea, aceste proiecteau un impact deosebit atât asupra persoanelorcare locuiesc în acel teritoriu, câtºi asupra instituþiilor care gestioneazãproiectele respective.În zona geospaþialã încã nu existã unmodel de competenþe internaþional acceptat.Existã cel mult cursuri de instruire alediverºilor furnizori de tehnologie geospaþialã.De aceea, Intergraph ComputerServices îºi propune realizarea unui standardocupaþional, care sã fie acreditatCNFPA, dar ºi dezvoltarea unui centru depregãtire ºi de testare a competenþelor din„Lumea Geospaþialã”.„Firma are în vedere sã facã acest lucru,rãmâne de vãzut dacã timpul ºi resurselevor crea masa criticã pentru un proiect lanivel naþional. E un proiect amplu, pe termenlung, care va crea o comunitate activãºi legãturi cu învãþãmântul de specialitate.Inevitabil, înseamnã ºi atragerea altor companii,instituþii publice ºi de învãþãmânt înacest proiect”, conchide Aurel Bãloi. LUIZA SANDU / GABRIEL VASILE15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 31
REFORMECERCETARENoul circuit al finanþãriidin sistemul de cercetare,supus dezbaterii publiceDr. Alexandru I. CabuzConsilier al PreºedinteluiAutoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificãalexandru.cabuz@ancs.roSistemul românesc de cercetare este înprezent într-o fazã de reformã profundã,iar motorul esenþial al schimbãrii estemecanismul de finanþare. Acesta a foststabilit la nivel primar prin modificareaOrdonanþei Guvernului nr. 57/2002, darurmeazã sã fie detaliat într-o serie deacte normative la nivel secundar (hotãrâride Guvern, ordine de Ministru ºi deciziiale Preºedintelui Autoritãþii Naþionalepentru Cercetare ªtiinþificã-ANCS). În celece urmeazã voi detalia câteva dintreaspectele esenþiale ale structurii ce secontureazã, pentru a lansa dezbatereapublicã în vederea elaborãrii actelornormative.Peisajul cercetãrii româneºtieste compus dintr-o ierarhiede cel puþin trei tipuri de actori:cercetãtorii individuali,care se grupeazã în echipe saulaboratoare, care la rândul lor fac partedin instituþii de mai multe tipuri: institute,universitãþi, întreprinderi sau organizaþiinon-profit.Structura de finanþare este organizatãtot pe trei niveluri.1. Finanþarea de bazãAsigurã cheltuielile de întreþinere ºifuncþionare ale instituþiilor certificate.Aceastã finanþare este menitã sã acopereo parte importantã din cheltuielile de tip„regie”.2. Finanþarea complementarãde susþinere a performanþeiinstituþionaleFurnizeazã fonduri instituþionaleadiþionale pe baza unor indicatori deperformanþã, fãrã însã a impune constrângerisemnificative asupra tipurilorde cheltuieli eligibile. Entitatea de cercetareva putea investi aceste fonduriconform unei strategii proprii.3. Finanþarea pe bazã de proiectede cercetareSusþine cercetãtorii individuali, prinintermediul competiþiilor de tip„Resurse Umane”, precum ºi echipelesau laboratoarele prin intermediul competiþiilormai complexe, de tip „Idei” sau„Parteneriate”.Primele douã niveluri de finanþaresunt reglementate prin trei acte normativede nivel secundar: metodologia deevaluare ºi clasificare în vederea certificãrii,metodologia finanþãrii de bazã ºimetodologia finanþãrii complementare.Standardele de cost ºi finanþarea de bazãnecesitã o discuþie tehnicã, pe care nu ovoi aborda aici, dar este important demenþionat cã cele douã tipuri de finanþareinstituþionalã (de bazã ºi complementarã)vor însuma între o treime ºio jumãtate din bugetul cercetãrii ºi suntdisponibile doar instituþiilor certificate,adicã celor care au fost evaluate ºi clasificatela nivel A-, A sau A+, conform legii.Evaluarea ºi clasificareaSe vor face de cãtre echipe de 5 experþi,dintre care 3 vor fi strãini. Unuldin membrii echipei va fi un reprezentantal organului de tutelã: pentru institute,ministerul sau academia coordonatoare,pentru centre de cercetareuniversitare, universitatea în cadrulcãreia este organizat centrul. Fiºa evaluatorilorva lua în considerare 5 criteriiprincipale: nivelul de performanþãºi rezultatele, calitatea resursei umane,calitatea infrastructurii, calitatea managementuluiºi a mediului de cercetare,ºi calitatea planului de dezvoltare instituþionalã.Nota ºi nivelul clasificãriise vor acorda de cãtre echipa de experþipe bazã de punctaj, prin consens ºi vorfi incluse într-un raport care va fi aprobatprin vot de cãtre Colegiul Consultativpentru Cercetare Dezvoltare ºi32MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011