CERCETARETEDINÞEmanþã, bazate pe TIC ºi alte tehnologii noi,care se inoveazã prin:• „outsourcing” - delocalizarea ºi relocalizareaproducþiei, cu impact asupralocurilor de muncã din þãrile dereºedinþã;• „downsizing” - redimensionarea firmelor,care poate avea ca efect reducerealocurilor de muncã;• „re-engineering” - reorganizarea pebaze noi ºi retehnologizarea firmelorºi întreprinderilor, au ca efect reducereaconsumului de muncã.Aceste tendinþe pot conduce la ocreºtere economicã fãrã locuri de muncãsuplimentare, aºa numita „jobless growth”.O slujbã pe viaþã este de acum de domeniultrecutului pentru mulþi oameni din toatãlumea, iar structura carierelor „obiºnuite”,bazate pe un singur tip de cunoºtinþe/capabilitãþieste în declin. În plus, se estimeazãcã multe dintre profesiile ºi locurile demuncã de azi, nu vor mai reveni pe piaþamuncii.Acelaºi proces de reducere a locurilorde muncã a început sã se manifeste chiar ºiîn unele domenii din sectorul de Servicii,considerat de mulþi debuºeul ºi salvarea lucrãtorilorºi funcþionarilor concediaþi dinalte sectoare. În Servicii, noile TIC au condusla automatizarea unor activitãþi din sistemulbancar, asigurãri, comerþul en-grosºi en-detail º.a, ceea ce a avut, are ºi va aveaca efect înlocuirea piramidei de funcþionaridin aceste domenii, cu mici echipe de lucrãtoricu calificare foarte ridicatã. TIC aucondus la noile forme de reorganizare ºimanagement a afacerilor ºi întreprinderilor,obligând mulþi muncitori industrialiºi lucrãtori sau funcþionari sã accepte locuride muncã temporare sau chiar sã intre înºomaj.Mai mult, managerii de carierã, înbranºele de viitor ºi din þãrile care aparþinîn prezent zonei bunãstãrii, indiferent deramura de activitate, spun cã nu estenevoie de mai multã forþã de muncã ºi numai cred cã vor exista suficiente slujbe noi,plãtite corespunzãtor, în sectoarele careimplicã o creºtere a cheltuielilor cu introducereanoilor tehnologii.Pe acest fundal, existã prognoze careanunþã cã numai 20% din populaþia aptã deTabel 1 Dinamica ratei de evoluþie a forþei de muncã - prognozã1950-2000 2000-2020 2020-2050SUA 1.67 0.65 0.55UE 0.63 - 0.1 - 0.45JAPONIA 1.24 - 0.5 - 1.00Sursa: www.oecd.orgmuncã ar fi suficientã în secolul XXI pentrua asigura cerinþele ºi creºterea economieimondiale.În acest context, în anii ‘80 ºi ’90 aapãrut Teoria ºomajului tehnologic, concretizatãîn reducerea de locuri de muncã ºia ocupãrii în unele industrii supuse unuiproces de modernizare, care afirmã cã la unnivel dat al producþiei, creºterea productivitãþiiadusã de progresul tehnologic areca efect inevitabil reducerea locurilor demuncã disponibile.Alþi economiºti au susþinut cã existãmecanisme de (auto-) reglare a pieþei, carepermit reducerea ºi eliminarea influenþelornegative ce pot apãrea uneori, ca urmare aimpactului progresului tehnologic adus deTIC pe piaþa muncii. (Legea lui Say - uneconomist francez - sau „loi des débouchés”).Mult mai târziu, în anii ‘80, AlfredSauvy (un alt economist francez) a lansat„théorie du déversement“ (sau a mobilitãþiiinterne, i-am spune în terminologia de azi)potrivit cãreia salariaþii disponibilizaþidintr-o întreprindere sau un sector, pot gãside lucru în întreprinderile din acelaºi sectorsau din alte sectoare, în care aparecreºterea cererii. Acest proces a avut locde-a lungul dezvoltãrii societãþii ºieconomiei fiecãrei perioade, pânã decurând, sub forma transferului forþei demuncã eliberate în agriculturã ºi industrie,cãtre sectorul de servicii.Din pãcate, treptat s-a constatat cãmecanismele economiei de piaþã nuacþioneazã totdeauna ca „la carte“ ºi cã„viteza de deversare“ în sectorul terþiar estemai micã decât ritmul de reducere alocurilor de muncã din acest sector, datorataccelerãrii progresului tehnologic. ADRIAN TOIACISCO a realizat în 2010 un studiu lanivel global din care a rezultat cã 60%dintre angajaþi sunt de pãrere cãprezenþa lor la birou nu este necesarãpentru a fi productivi. Studiul a fost bazatpe douã sondaje de opinie, unul centratpe angajaþi, altul pe profesioniºtii IT.Fiecare sondaj a inclus 100 de respondenþidin 13 þãri avansate ºi emergente(între care: SUA, Brazilia, þãri UE dezvoltate,Rusia, India, China, Japonia), întotal 2.600 de persoane.15 MAI - 15 IUNIE 2011 | MARKET WATCH 41
Justificãri de preþ pentru oimplementare WMSla cererile clienþilor ºi partenerilor. Minimizareariscului de a pierde clienþi esteunul dintre imperativele momentului actual,când din ce în ce mai multe companiis-au convins „pe propria piele“ cã este maicostisitor sã achiziþionezi un nou client,decât sã pãstrezi unul vechi.Beneficiile pe care un sistem WMS lepoate furniza unei companii sunt numeroase,iar lista acestora se extinde constant,odatã cu evoluþia tehnologicã a acestora,producãtorii de astfel de soluþiiadãugând constant noi funcþionalitãþi. Deºisistemele evolueazã continuu, funcþionalitateaprincipalã a unui WMS rãmâneaceeaºi: controlul miºcãrii ºi stocãrii produselorîn depozit ºi al operaþiunilor ºi proceseloraferente tranzacþiilor.Argumente pro-WMSContextul economic dificil, scãderea numãrului de clienþi, a volumelor de vânzãri aufãcut ca, în ultima perioadã, argumentele pentru implementarea unui sistem de managemental operaþiunilor din depozit sã devinã din ce în ce mai pertinente pentruun larg numãr de companii locale. Dincolo de atractivitatea pledoariilor pro-WMS, trebuieurmãrite, însã, câºtigurile concrete, direct cuantificabile, pe care implementareaunui astfel de sistem le poate genera rapid.Considerate pentru mult timpsoluþii dedicate exclusiv companiilorcare deþin un sistemcomplex de depozite, cu suprafeþeºi un rulaj de produsemari ºi care lucreazã cu un volum semnificativde clienþi ºi parteneri, sistemele deWarehouse Management (WMS) au începutsã devinã din ce în ce mai „populare“sub presiunea contextului economic.Scãderea numãrului de clienþi ºi a volumelorde vânzãri a impus companiilor dinzona de distribuþie ºi retail identificarearapidã a unor soluþii de optimizare a operaþiunilorde depozit. Soluþii care sã permitãnu doar un control mai eficient al acestora,dar sã ofere ºi posibilitatea de a reacþionamult mai prompt la schimbãrile din piaþã ºiImplementarea unui sistem de tipulWarehouse Management este, însã, unefort de duratã ºi costisitor. Costuri generatenu doar de „partea“ software, ci mai alesde necesitatea creãrii, dezvoltãrii ºi menþineriiunei infrastructuri hardware specifice,fãrã de care un sistem de managemental depozitului nu poate furniza nivelul deeficienþã promis.Chiar dacã argumentele enumeratemai sus sunt pertinente, ele trebuie transpuseîn economii ºi câºtiguri concretepentru a putea justifica o astfel de investiþie.Iatã câteva dintre principalele beneficiipe care vendorii WMS susþin cã osoluþie de management al depozitului lepoate furniza, încã din primele faze aleprocesului de implementare:• Reducerea stocurilorLa momentul actual, gestionarea optimãa spaþiului de depozitare ºi identificarearapidã a mãrfurilor greu vandabilereprezintã imperative pentru orice managercare doreºte sã eficientizeze gestionareastocurilor ºi sã nu îºi blochezelichiditãþile. Un sistem WM poate asigura42MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011