varianta pdf - Market Watch

TEDINÞECERCETAREProgresul tehnologic ºi viitorul munciiCele douã mari procese-motor care dominã ºi(re)modeleazã societatea contemporanã suntglobalizarea ºi progresul ºtiinþific ºi tehnologicaccelerat. Schimbãrile majore aduse de contribuþiasectorului tehnologiei informaþionaleºi al comunicaþiilor avansate (TIC) la creºtereaeconomicã ºi impactul lor asupra forþei demuncã ºi a pieþei muncii, restructurarea/reingineriacompaniilor ºi a business-ului – îºipun amprenta pe politicile economice ºi socialeguvernamentale ºi pe cele de la nivelulfirmelor.Schimbarea paradigmelororganizaþionale ºi manageriale„Noua economie“ reprezintã o sintezãcomplexã între economia digitalã (TIC +reþele + producþia de intangibile) + globalizare+ inovare + dezvoltare durabilã. ºiare mai multe dimensiuni, componente ºiprocese de mare amploare ºi impact cumsunt: apariþia unor noi concepte de realizarea producþiei ºi serviciilor, introducereade noi reguli ºi forme de organizare aîntreprinderilor, bazate pe cunoaºtere ºi inovare,extinderea formelor de activitate ºimuncã la distanþã.În condiþiile în care asistãm la schimbareaparadigmelor organizaþionale ºimanageriale, progresul tehnologic are unrol important în dinamica ocupãrii forþeide muncã deoarece :• din punct de vedere al progresuluitehnologic ne „învechim“ la fiecare 5ani sau chiar mai repede, în funcþie desectorul de activitate, ºi avem nevoiede reinstruire;• media de viaþã utilã (performantã) aabilitãþilor dobândite de un lucrãtor(angajat) este de 3,5 ani sau chiar maipuþin;• mai mult de o treime pânã la jumãtatedin persoanele cu vârsta între 25 ºi 64de ani nu au un nivel de instruirecorespunzãtor pentru cerinþele munciiºi vieþii de azi ºi de mâine.Conform previziunilor specialiºtilor,cca. 80 % din tehnologia existentã va fi înlocuitãîn urmãtoarea decadã de timp. Unadintre principalele probleme este aceeadacã schimbãrile tehnologice actuale reducocuparea sau, dimpotrivã, pot genera altelocuri de muncã ºi creºtere economicã.Noile tehnologii se combinã cu noile modelede organizare a muncii, iar munca ºiprofesiile sunt supuse unor mari schimbãri.În acest context, istoria viitorului munciise va scrie în aceste coordonate.Natura muncii se schimbã, de la monosarcinãla multi-sarcini. Rolul angajaþilor seschimbã - de la cel de controlaþi la cel deîmputerniciþi. Pregãtirea angajaþilor seschimbã, de la instruire periodicã la educarecontinuã. Mãsurarea performanþelorºi a recompenselor se focalizeazã pe rezultateºi nu pe volumul de activitate.Aceasta înseamnã un nou model demuncã, mult mai flexibil ºi adaptabil, cumai puþine nivele ierarhice, în favoarea lucruluiîn echipã, bazat pe polivalenþa competenþelorºi abilitãþilor ºi pe o mai mareautonomie.Noile tehnologii permit firmelor sãfoloseascã forþa de muncã indiferent delocul unde aceasta este localizatã. Manageriideclarã cã angajeazã numai „creierebune, indiferent unde locuiesc ele pe glob“.Se pot primi prin computer solicitãri deangajare de pe tot globul. „Angajãm oameniinoºtri prin computer, ei lucreazã lacomputer ºi sunt concediaþi tot prin computer“.În noul context economic ocuparea adevenit o noþiune mult mai dinamicã ºicere mai multe competenþe ºi mai multãflexibilitate. Aceasta presupune angajãri„part-time“ sau „pe perioadã determinat㓺i un nou tip de lucrãtor ºi de manager.Atu-urile principale pe piaþa munciidevin urmãtoarele: competenþe reale în(cât) mai multe domenii; înaltã calificare;mobilitate; învãþare pe tot parcursul vieþii.Concurenþa în „noua economie“ sedesfãºoarã pe o piaþã (a muncii) globalã. Pelângã avantajele sale, globalizarea pieþeimuncii face ca oamenii sã se confrunte cunoi probleme privind locurile de muncã.Globalizarea ºi TIC reprezintã noiameninþãri pentru siguranþa locurilor demuncã ºi a veniturilor, atât în þãrile bogatecât ºi în cele sãrace, din cauza dezvoltãriipieþelor globale, restructurãrii continue aeconomiei, a companiilor ºi a instituþiilor.Mai mult, globalizarea lãrgeºte diviziuneamuncii, iar progresul tehnic contribuie laadâncirea ei.Ca urmare a dezvoltãrii ºi introduceriiîn ritm accelerat a TIC în diferite tipuri deactivitãþi ºi locuri de muncã, pentru primadatã în istorie, munca prestatã de oamenieste sistematic înlocuitã în tot mai multeprocese ºi sectoare economice. TIC poartãgermenele dispariþiei unor locuri demuncã.„Dispariþia muncii” ca factor principalal procesului de producþie a fost însãanunþatã cu mai mulþi ani în urmã de AlvinToffler, John Nasbitt sau Peter Drucker.Alþi autori (Jeremy Rifkin) au vorbit chiarde „sfârºitul muncii” prestate de oameni înnoile condiþii ale introducerii TIC, iarArthur C. Clarke prevedea cã aceasta se vaîntâmpla în anul 2040... Este vorba, de fapt,despre sfârºitul muncii în industrie ºi despredispariþia unor profesii, în condiþiile încare ocuparea în industrie a scãzut constantîn toate regiunile lumii, într-o perioadã încare producþia industrialã a crescut. Maimult, dacã actualul ritm de scãdere alocurilor de muncã din industrie va continuaºi în anii urmãtori, se estimeazã cã înanul 2020 numai 2% din forþa de muncã lanivel global va mai presta o muncã în întreprinderidin industrie, iar pânã în 2040vom asista la eliminarea aproape totalã amasei de lucrãtori industriali din proceselede producþie.Aceastã tendinþã este confirmatã demanagementul firmelor de înaltã perfor-40MARKET WATCH | 15 MAI - 15 IUNIE 2011