Clujul Medical 4 - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

BENEFICIILE STOPĂRII EPIDEMIEI TABAGICE
DOINA ADINA TODEA 1 , NICOLETA ARIEŞANU 1 , LOREDANA ELENA ROŞCA 1 ,
ANDREEA CRISTINA HERESCU 2
1 Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca
2 Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” Cluj Napoca
Rezumat
Fumatul este considerat actualmente o epidemie de mare amploare, iar stoparea lui reprezintă
un obiectiv principal al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, deoarece se estimează că până în 2030 vor fi
8 milioane de decese pe an şi aproximativ un miliard de persoane vor deceda în secolul XXI datorită
tutunului. Consumul de tutun este un factor de risc pentru 6 din cele 8 cauze principale de mortalitate din
lume. Renunţarea la fumat trebuie să aibă drept fundament beneficiile imediate şi pe termen lung
generate de abandonarea acestui obicei, iar problemele de sănătate reprezintă capul de listă al motivelor
renunțării la fumat.
Cuvinte cheie: fumatul, afecțiuni respiratorii, afecțiuni cardiovasculare.
Fumatul este cunoscut ca un fenomen cu un impact negativ deosebit asupra sănătății, fiind
identificat ca cea mai importantă cauză de mortalitate care poate fi prevenită în societatea noastră.
Consumul de tutun este un important factor de risc pentru o gamă largă de boli afectând aproape fiecare
organ, având efecte negative asupra dezvoltării intrauterine a fătului şi asupra sarcinii. Fumatul în sine
este un obicei larg răspândit în întreaga lume, practicat de barbaţi şi femei, copii şi adulţi şi afectând viaţa
şi sănătatea a milioane de oameni.
Fumatul de ţigarete reprezintă principala manifestare a dependenţei de nicotină reprezentând
aproximativ 98% din formele de utilizare ale tutunului, dar trebuie luate în considerare şi celelalte forme
de utilizare a tutunului precum ţigările de foi, pipa, tutunul pentru mestecat care determină şi ele
dependenţă faţă de nicotină.
Fumul de ţigară conţine peste 4000 de componenţi chimici, nicotina fiind principala componentă
psihoactivă ce produce modificări la nivelul creierului, care temporar dau o stare de bună dispoziţie, de
plăcere şi aceste stări în timp duc la creşterea consumului de ţigarete şi la dependenţa de nicotină.
Pentru mulți fumători de ţigări cu experienţă ritualul de ţinere, aprindere şi fumatul sunt aproape
la fel de plăcute ca şi stimularea prin nicotină.
Tutunul este singurul produs legal care dăunează fiecărei persoane expuse şi omoară până la
jumatate din cei care îl folosesc dar cu toate acestea este foarte utilizat în lume datorită preţului mic, unei
politici de marketing agresive, o informare scăzută asupra riscurilor consumului de tutun, iar majoritatea
efectelor negative ale consumului de tutun apar după ani chiar decenii de la începerea utilizării (1).
În secolul XX 100 de milioane de oameni au fost ucişi de tutun, în mod curent 5,4 milioane de
persoane decedează anual datorită fumatului şi se estimează că un miliard de persoane vor deceda datorită
acestui drog în secolul XXI .
În România prevalenţa fumatului este de 22,2 % la bărbaţi şi de 14,8 % la femei la vârste
cuprinse între 13-15 ani cu o prevalenţă medie 18,3 %, iar la vârste cuprinse între 15-59 de ani de 33 % la
bărbaţi , 27,1 % la femei, prevalenţa medie fiind de 30% .
Primul pas în lupta mondială împotriva epidemiei tabagice a fost reprezentat de semnarea
Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Controlul Tutunului la Geneva în mai 2003.
România a semnat în 25 iunie 2004 şi a ratificat în 27 ianuarie 2006 această convenţie. Pentru atingerea
obiectivelor Convenţiei Cadru de Control a Tutunului Organizaţia Mondială a Sănătăţii a creat pachetul
428