Clujul Medical 4 - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2008 vol. LXXXI – nr.4 430
colaboratorii indică reducerea riscului de cancer de vezică cu 50% după 6 ani de la renunţarea la fumat,
riscul fiind similar cu al persoanelor nefumătoare abia după 15 ani de abstinenţă (12).
Se menţionează de asemenea o asociere între cancerul de col uterin şi fumat, relaţia nefiind una
cauzală (7). Compuşi ai fumului de ţigară au fost identificaţi în mucusul cervical la femeile fumătoare,
aceşti compuşi având rol mutagen şi scăzând imunitatea locală (13). După primul an de la abandonarea
fumatului, riscul de apariţie al cancerului de col uterin scade comparativ cu femeile ce continuă să
fumeze.
Abandonarea fumatului şi patologia cardio-vasculară
Implicarea fumatului în patologia coronariană a fost dovedită în numeroase studii, la fel şi
beneficiile legate de renunţarea la acest obicei. La debutul principalelor afecţiuni coronariene (angina
pectorală, inferctul miocardic şi moartea subită coronariană) contribuie o serie de procese patologice ce
interrelţionează şi sunt influenţate în diferite moduri de fumat: ateroscleroza, tromboza, spasmul arterelor
coronare, aritmiile şi hipoxemia (4). Indiferent de locaţia sau designul studiilor, concluziile acestora
susţin cu fermitate reducerea riscului de apariţie a bolilor coronariene la cei care renunţă la fumat. După
renunţarea la fumat, are loc o scădere rapidă a riscului de boli coronariene, urmată apoi de o reducere mai
lentă, graduală a riscului, pe parcursul mai multor ani. Un studiu prospectiv efectuat de Goldberg şi
colaboratorii pe un lot de 325 de pacienți cu infarct miocardic, arată o rată de supravieţuire la 1, 5 şi 10
ani de 99, 97 şi 95 procente la cei care au abandonat fumatul la aflarea diagnosticului, în contrast cu cei
care au continuat să fumeze şi a căror rate de supravieţuire au fost de 98, 84, respectiv 51% (14). Fumatul
influenţează şi restenozarea după efectaurea angioplastiei coronariene, Galan şi colaboratorii descriind o
rată de restenozare de 55% la fumători, comparativ cu 38% la cei care au abandonat fumatul după
efectuarea intervenţiei (15).
O altă entitate patologică influenţată de fumat este anevrismul aortei abdominale, care
recunoaşte drept principală cauză ateroscleroza. Deoarece fumatul are un rol important în accelerarea
procesului de ateroscleroză, prin analogie, numeroase studii au publicat o rată de deces prin ruptura de
anevrism aortic abdominal mai ridicată la fumători comparativ cu nefumătorii. Beneficiile renunţării la
fumat în acest caz constau în reducerea mortalităţii cu 50% faţă de cei care continuă să fumeze, riscul de
deces prin ruptură de anevrism rămănând totuşi mai crescut de două ori faţă de cei care nu au fumat
niciodată (5).
Fumatul este principalul factor de risc implicat în apariţia arteriopatiei obliterante periferice.
Renunţarea la fumat reduce cu 58% riscul de apariţie a arteriopatiei periferice.
Accidentele vasculare cerebrale, cu cele două principale forme, ischemică şi hemoragică,
reprezintă a treia cauză de mortalitate în SUA, aproximativ 400000 de americani fiind afectaţi anual.
Asocierea dintre fumat şi apariţia accidentelor vasculare cerebrale a fost descrisă în special la tineri. De
asemenea, femeile fumătoare au un risc crescut de hemoragie subarahnoidiană, în special dacă asociază şi
consumul de anticoncepţionale. Abandonarea fumatului reduce substanţial riscul de apariţie al
accidentelor vasculare cerebrale, riscul fiind egal cu cel al nefumătorilor după 5 ani de abstinenţă (16).
Beneficiile abandonării fumatului pentru făt
Fumatul matern este asociat cu o serie de complicaţii ale sarcinii cum ar fi abruptio placentae,
placenta praevia, hemoragii, rupturi premature ale membranelor sau naştere prematură. De asemenea, feţii
născuţi de mame fumătoare au o greutate mai mică la naştere (cu aproximativ 200 g). Studiile arată o rată
cu 25-50% mai mare a mortalităţii perinatale în cazul mamelor fumatoare, comparativ cu cele care nu
fumează (4). Femeile care abandonează fumatul înainte de apariţia sarcinii sau în primele 3 luni de
gestaţie nu prezintă riscuri obstetricale suplimentare, în schimb cele care renunţă la fumat după 30 de
săptămâni de gestaţie sau continuă să fumeze pe tot parcursul sarcinii se expun riscurilor menționate
anterior (4). Estimările recente sugerează că eliminarea fumatului în timpul sarcinii poate preveni 5%
dintre decesele perinatale, 20% dintre naşterile de feţi cu greutate scăzută şi 8% dintre naşterile premature
din SUA.
Beneficiile abandonării fumatului pentru copii
Numeroase studii arată că acei copii ai căror părinţi fumează, au un risc crescut de a dezvolta
infecţii respiratorii (pneumonii, bronşite, etc). S-a descris chiar o relație de tipul doză-răspuns între
infecţiile respiratorii la copil şi nivelul de expunere la fumul de ţigară (4). Impactul renunţării la fumat al
mamelor în timpul sarcinii sau după naştere asupra riscului de infecţii respiratorii la copii nu a fost
suficient studiat, dar având în vedere relaţia doză-răspuns dintre fumatul pasiv şi infecţiile respiratorii,