Clujul Medical 4 - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 2008 vol. LXXXI – nr.4 424
deşi o serie de lucrări sugerează că aceşti copii folosesc totuşi strategii internalizate pentru a face faţă
acestor factori de risc, ei experimentând mai multă anxietate şi depresie.
Factorii de risc acţionează la nivel individual, familial şi comunitar. De cele multe ori ei coapar
şi interacţionează dupa model cumulativ, fie aditiv, fie exponenţial. Tocmai de aceeea aceşti factori sunt
greu de studiat separat. Developmentaliştii au încercat să delimiteze care este factorul princeps în
dezvoltarea personalităţii: natura umană cu încărcătura genetică moştenită sau mediul ambiant în care se
dezvoltă copilul.
De-a lungul secolului al XX-lea, diferitele teorii privind dezvoltarea personalităţii au pus
alternativ accentul fie pe determinismul genetic fie pe cel ambiental, pentru ca din 1990 până în prezent
să se abandoneze noţiunea de cauză bazală unică şi să se accepte originea multifactorială a majorităţii
bolilor, inclusiv a tulburărilor de personalitate. În cadrul acestei opinii toţi factorii de risc, fie individualigenetici,
fie de mediu-familiali sau comunitari, implică efecte mai degrabă probabilistice decât
deterministice, este criticat determinismul genetic al comportamentului, este restabilită importanţa
factorilor de mediu şi a intercondiţionării genă-mediu (6).
Factoriide risc implicaţi în structurarea dizarmonică a personalităţii cuprind:
Factorii de risc individuali
A. Temperamentul copilului - temperamentul dificil, caracterizat prin: afectivitate negativă,
răspuns scăzut la stimuli, adaptabilitate scăzută la schimbări;
B. Deficite şi dificultăţi neuropsihologice: a. Deficite în diverse funcţii ale limbajului (învăţarea
limbajului, fluenţa limbajului); b. Deficite ale memoriei; c. Deficite ale coordonării motorii; d. Deficite
ale integrării stimulilor auditivi şi vizuali; e. Deficite ale funcţiilor executive ale gândirii (raţionamente
abstracte, organizarea conceptelor, planificarea);
C. Nivele subclinice de tulburări de conduită - semne precoce (de exemplu în şcoala elementară)
de nivele uşoare (subclinice) de răzvrătire şi agresiune, tipuri multiple de comportamente antisociale şi
multiple situaţii în care acestea sunt vizibile (de exemplu acasă, la şcoală şi în comunitate).
Factori de risc parentali şi familiali
A. Complicaţii pre- şi perinatale: a. sarcina cu complicaţii incluzând infecţii materne; b.
prematuritatea şi greutatea mică la naştere; c. tulburări respiratorii la naştere; d. leziuni minore la naştere;
B. Psihopatologie şi comportament criminal în familie: a. comportament criminal; b. părinţi cu
tulburare de personalitate tip antisocial; c. alcoolism; d. depresie; e. psihoze; f. fraţi cu comportament
antisocial;
C. Metode de pedepsire a copiilor de către părinţi: a. metode dure (pedepse corporale dure); b.
inconsecvenţa pedepselor;
D. Monitorizarea copilului: a. supraveghere insuficientă; b. lipsa supravegherii locurilor prin
care umblă tânărul;
E. Calitatea relaţiilor familiale: a. acceptare parentală scăzută faţă de copil; b. lipsa căldurii
afective şi a suportului emoţional; c. ataşament nesigur şi dezorganizat;
F. Abuzul asupra copilului: a. abuzul fizic; b. abuzul emoţional; c. abuzul sexual; d. neglijarea;
G. Conflicte familiale: a. nefericire în relaţiile maritale; b. conflicte interpersonale; c.
agresivitate între părinţi; d. divorţul parental;
H. Mărimea familiei şi poziţia ordinală a copilului: a. familii numeroase cu mulţi copii; b. poziţia
de ultim născut în familie;
I. Vârsta mamei – mariajul precoce şi vârsta tânără a mamei la naştere;
J. Traume în mica copilărie – inclusiv pierderea unui părinte;
K. Probleme socio-economice în familie: sărăcie, şomaj, primire de ajutor social, traiul în azile
pentru săraci.
Factori de risc comunitari
A. Factori legaţi de şcoală: - frecventarea de şcoli în care se pune accent redus pe învăţătura de
calitate, timp redus petrecut de către profesor la lecţii, raritatea folosirii de către profesor a laudei şi
aprecierii pentru munca şcolară, accent redus pe responsabilitatea individuală a elevilor, condiţii proaste
de lucru pentru copil (mobilier necorespunzător), indisponibilitatea profesorului în rezolvarea
problemelor copiilor;