Clujul Medical 4 - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Cercetare clinică
COMORBIDITATEA DE AXĂ I-DSM ÎN TULBURAREA DE
PERSONALITATE BORDERLINE – ABORDARE DIMENSIONALĂ
VIORICA NĂSTASE 1 , DOINA COZMAN 2 , C. RĂCHIERIU 3
1
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Clinica Psihiatrie III, Cluj-Napoca
2
Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, Catedra de Psihologie Medicală
şi Sănătate Mintală, Cluj-Napoca
3
Spitalul Clinic de Urgenţă Octavian Fodor, Clinica Chirurgie III, Cluj-Napoca
Rezumat
Lucrarea de faţă îşi propune o abordare dimensională a bolnavilor cu tulburare de
personalitate borderline (TPB) în vederea aprecierii corelaţiei existente între anumite domenii sau faţete
ale personalităţii (cuantificate cu inventarul NEO-PI-R) şi afecţiunile de axă I comorbide acestei
tulburări de personalitate. Pentru aceasta s-au luat în studiu 54 bolnavi cu TPB cu comorbiditate de axă
I şi s-au comparat cu 2 loturi martor: unul format din 51 bolnavi cu afecţiuni de axă I similare lotului de
studiu şi un lot format din 107 subiecţi sănătoşi.
Cuvinte cheie: comorbiditate, NEO-PI-R, tulburare de personalitate borderline, vulnerabilitate.
Introducere
Tulburarea de personalitate borderline (TPB) este definită ca un pattern pervasiv de instabilitate
a relaţiilor interpersonale, a imaginii de sine şi a afectelor şi impulsivitate marcată, care începe precoce în
viaţa adultă şi este prezent într-o varietate de contexte (DSM-IV-TR-Manual de diagnostic şi statistică a
tulburărilor mentale) (1).
Enorma suprapunere între TPB şi tulburări psihice de axă-I DSM ilustrează dificultăţile
implicate în clarificarea problemei distinctivităţii fenomenologice între TPB şi alte tulburări psihice
similare.
Aceste observaţii i-au condus pe cercetători să recomande clasificarea dimensională în locul
clasificării categoriale a tulburărilor de personalitate. În timp ce modelul categorial permite efectuarea
studiilor comorbidităţii între afecţiuni de axă-I şi axă-II, modelul dimensional descrie tulburările de
personalitate ca reprezentând variante maladaptative ale trăsăturilor de personalitate care trec
imperceptibil spre normalitate şi invers şi posibil spre tulburările axă I (2,3).
În ceea ce priveşte studiul dimensional al TPB efectuat cu NEO-PI, autorii (4,5,6,7) au găsit cote
crescute ale neuroticismului (faţetele anxietate, depresie, ostilitate, impulsivitate, vulnerabilitate la stres),
scăzute la agreabilitate (în special faţetele încredere în oameni, sinceritate şi bunăvoinţă) şi la fel scăzute
la conştiinciozitate (faţetele nevoie de realizare în viaţă şi chibzuinţă/deliberare).
Afecţiuni frecvent comorbide tulburării TPB ca depresia şi anxietatea s-au dovedit a fi puternic
corelate cu neuroticismul şi negativ corelate cu extraversia (8). Alte studii au arătat că bipolarii au scoruri
înalte la neuroticism şi scăzute la conştiinciozitate (9). Fobia simplă, fobia socială, agorafobia, tulburarea
de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea depresivă
majoră şi distimia se asociază cu neuroticism crescut. Fobia socială, agorafobia şi distimia se asociază cu
extraversie scăzută iar tulburarea obsesiv-compulsivă se asociază cu valori crescute ale deschiderii spre
experienţă (10). Bolnavii cu tulburări datorate consumului de substanţe au în unele studii scoruri scăzute
la agreabilitate şi conştiinciozitate (11). Alcoolicii au scoruri înalte la neuroticism (faţetele: depresie,
impulsivitate, ostilitate, timiditate şi vulnerabilitate la stres) şi scoruri scăzute la conştiinciozitate şi la
agreabilitate (12), sau scoruri crescute la extraversie (Costa &McCrae apud 12).
460