26.11.2012 Views

Clujul Medical 4 - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 4 - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

Clujul Medical 4 - Clujul Medical - Iuliu Haţieganu

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Clujul</strong> <strong>Medical</strong> 2008 vol. LXXXI – nr.4 436<br />

Un alt aspect de care trebuie să ţinem cont este că, în majoritatea cazurilor, medicaţia orală<br />

necesită 30-90 de minute pentru a deveni eficientă. Simptomele RLS în formele uşoare şi moderate<br />

durează în medie o oră/noapte, aspect care limitează administrarea medicaţiei după debutul simptomelor.<br />

Unii pacienţi recurg la medicaţie doar în situaţii care necesită o imobilizare prelungită cum ar fi<br />

o călătorie lungă, sau alte situaţii susceptibile de a declanşa simptomatologia.<br />

Întrucât RLS este o boală cronică, alegerea medicaţiei va ţine cont de nevoile pacientului şi de<br />

complicaţiile pe termen lung ale medicaţiei alese. Adeseori, în evoluţia bolii sunt necesare schimbări ale<br />

medicaţiei sau ale dozelor pentru a obţine un efect terapeutic maxim şi pentru a minimaliza efectele<br />

secundare. Majoritatea clinicienilor vor utiliza un preparat medicamentos pe care îl vor titra căutând doza<br />

minimă eficientă.<br />

Fiind o afecţiune cu simptome cu caracter circadian, momentul de administrare a medicaţiei<br />

poate avea de asemenea un impact asupra bolii. În majoritatea cazurilor se recomandă administrarea<br />

medicaţiei cu puţin timp înainte de debutul simptomelor. În cazul în care este necesar, se poate recurge la<br />

doze suplimentare pe parcursul nopţii pentru a controla simptomatologia până la orele dimineţii. Dozele<br />

matinale sunt rareori necesare, de obicei în formele foarte severe.<br />

Există pacienţi cu forme severe de boală care necesită terapie asociată pentru controlul<br />

simptomelor, dar aceste cazuri sunt extrem de rare.<br />

Principalele clase medicamentoase utilizate în tratamentul RLS sunt :<br />

1. Agoniştii dopaminergici<br />

Dintre toate clasele medicamentoase disponibile pentru tratamentul RLS, agoniştii<br />

dopaminergici au fost cel mai mult studiaţi şi reprezintă prima opţiune terapeutică. Ameliorarea<br />

simptomelor este imediată şi considerabilă. Întrucât dozele utilizate sunt mai mici decât cele din boala<br />

Parkinson, şi efectele adverse sunt mai reduse. Spre deosebire de pacienţii cu BP, pacienţii cu RLS trataţi<br />

cu agonişti dopaminergici nu vor prezenta niciodată halucinaţii sau hipotensiune ortostatică. Acest fapt se<br />

explică nu numai prin dozele mai mici utilizate în RLS, ci şi prin diferenţele patogenetice dintre cele două<br />

entităţi (12).<br />

Nu s-au făcut încă studii comparative privind eficacitatea diferiţilor agonişti dopaminergici în<br />

RLS, dar se pare că toţi agoniştii disponibili în prezent au eficienţă similară în RLS.<br />

2. Levodopa<br />

Levodopa a fost utilizată de peste 20 de ani pentru tratamentul RLS. Eficienţa sa este dovedită,<br />

ca şi rapiditatea în ameliorarea simptomelor. Unii autori consideră că Levodopa este mai puţin utilă în<br />

RLS decât agoniştii dopaminergici, dar datele sunt anecdotice. Un dezavantaj pe care îl prezintă<br />

Levodopa în RLS este fenomenul de augmentare, care este menţionat cu o frecvenţă mai mare decât în<br />

cazul utilizării agoniştilor dopaminergici.<br />

Fenomenul de augmentare este cel mai de temut efect advers al tratamentului dopaminergic în<br />

RLS. El este definit de creşterea intensităţii simptomelor şi debut mai precoce al acestora în cursul zilei,<br />

creşterea numărului segmentelor anatomice interesate de acuzele senzorio-motorii şi o ameliorare redusă<br />

a simptomatologiei prin mişcare.<br />

3. Opioidele<br />

Utilizarea narcoticelor în tratamentul RLS a fost pentru prima dată menţionată încă de la<br />

descrierea bolii.<br />

În ciuda răspunsului terapeutic consistent şi susţinut al simptomelor la opioide, utilizarea lor este<br />

limitată de toleranţă şi riscul de dependenţă. Deşi nu există studii care să compare eficacitatea opioizilor<br />

în tratamentul RLS, majoritatea autorilor recomandă metadona la pacienţii la care nu s-a obţinut<br />

ameliorarea cu tratament dopaminergic. Un avantaj aparent al acestei clase medicamentoase este absenţa<br />

fenomenului de augmentare.<br />

4. Benzodiazepinele<br />

În ciuda utilizării largi în trecut, nu există date ştiinţifice care să recomande utilizarea<br />

benzodiazepinelor în tratamentul RLS. Majoritatea experţilor consideră că benzodiazepinele pot interveni<br />

în inducerea somnului dar ele ameliorează rareori simptomele RLS dacă ele sunt severe. Totuşi, această<br />

clasă poate fi utilizată în formele moderate de boală sau ca terapie adjuvantă pentru combaterea insomniei<br />

reziduale.<br />

Întrucât antihistaminicele augmentează simptomele RLS, benzodiazepinele sunt preferate pentru<br />

tratamentul tulburărilor de somn.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!