De ce Malus Dacus - Dacia.org

26Dacia magazin – nr. 63, mai 2010universală.Studiind cu seriozitate ştiinţifică un mit, cel al blajinilor, se pot spulbera alte mituri ce lasă în necunoscut o perioadăfoarte lungă din istoria poporului român anulând orice perspectivă spre deschideri în cunoaştere, prin negarea adevărurilorevidente de unii istorici consacraţi cantonaţi fie în rutină ori, şi mai periculos, în reaua credinţă.Mihai Viteazul – imagine, mit, istorieOana Vasilica COANDĂ„În ţara mea aş fi putut să rămân liniştit şi sigur, fără nici o teamă, dacă nu m-ar fi chemat credinţa mea faţă decreştinătate. Io Mihail voievod al Ungrovlahiei, al Ardealului şi al Ţării Moldovei” – Memoriu al lui Mihai Viteazuldin anul 1600 către împăratul Rudolf al II-lea.Figura eroică, cu învăluiri de legendă, a lui Mihai Viteazul, nu îşi are asemănare în istoria noastră naţională. Subconducerea marelui voievod s-a înfăptuit cea dintâi unire politică a celor trei ţări române: Ţara Românească, Transilvania şiMoldova.Am abordat, în lucrarea mea, personalitatea lui Mihai Viteazul din trei perspective: imagine, mit şi istorie, intenţionândsă prezint imaginea creată şi rămasă în inima Olteniei, miturile legate de figura eroică a domnitorului precum şi faptele salede arme, politica sa.Viaţa lui e una din cele mai impresionante din câte s-au desfăşurat pe pământul strămoşilor. Mihai Viteazul a cunoscutdin plin şi bucuriile şi durerile vieţii; a cunoscut dulceaţa biruinţei şi amărăciunea înfrângerii; a stăpânit cât niciunul dintrevoievozii noştri, pentru ca într-o clipă să piardă totul; a văzut pe cei trufaşi închinându-se şi a căzut prin trădarea lor.Contemporanii, prieteni sau duşmani, au simţit că au în faţă o personalitate excepţională; unii l-au ridicat în slăvi, alţii l-auurât cu patimă, cu toţii însă au rămas impresionaţi de această apariţie unică.Născut în vatra Ţării Româneşti, peste care veacurile au trecut, Mihai, fiul viteaz al românilor, apare ca simbolul cel maicurat al primei noastre uniri. Prezent nu numai în legendă, ci şi în toată istoria noastră, el rămâne una dintre cele maireprezentative figuri de ostaşi ai istoriei. Mihai Viteazul a însemnat un capitol de mare strălucire a istoriei noastre, îngeneral, şi a artei militare româneşti, în special. Sunt înclinată a crede că el a reprezentat soluţia îndrăzneaţă a scindăriiîncercuirii vrăşmaşe a momentului şi a creării unei mari arii de forţă şi posibilităţi de manevră prin unirea tuturorcapacităţilor existente în cele trei vetre româneşti.Calităţile de mare comandant dovedite de Mihai Viteazul în aceste împrejurări s-au impus cu autoritatea binemeritată.Concentrând forţele principale în două zone situate la distanţă apreciabilă una de alta, voievodul a reuşit să ascundăpregătirile, iar în urma unor bune informaţii, ca şi a unui calcul judicios, să execute deplasarea forţelor şi să le asigurejoncţiunea în aceeaşi zi în locul dorit. Surprinderea a fost uluitoare pentru inamic. Ea a contribuit la asigurarea succesului încea mai mare bătălie: Şelimber. Drumul spre Alba Iulia, capitala Transilvaniei, era deschis.Din întreaga Românie care îi este datoare lui Mihai Viteazul, cea mai îndreptăţită regiune care să vorbească despreMihai este Oltenia. Nu pentru că aici a trăit şi a fost ban, ci pentru simplul fapt că el este încă prezent în spiritul, amintireaşi istoria Olteniei. În Bănie, călăreşte încă azi şi ridică securea deasupra capului, în semn de victorie, Mihai Viteazul.Statuia lui „Nea’ Mişu“, cum îi spun tinerii de azi, este emblema Craiovei, este imagine, istorie şi spirit. Aşa arăta,probabil, Mihai Viteazul: un om de statură medie, solid precum un munte, cu mantia prinsă de un umăr cu o pahtă şicăciula uşor aplecată spre ochiul stâng. Cuca poartă o pană în partea dreaptă iar în mâna stângă domnitorul îndreaptăsecurea spre cer, privind înainte ca un adevărat învingător. La brâu, în partea stângă a corpului, ţine sabia în teacă. Uneoricred că nu ezită să scoată sabia dacă cineva ar ameninţa sau tulbura liniştea Craiovei. În mâna dreaptă ţine cu forţă frâulcalului puternic ce arată cam nărăvaş şi care priveşte în jos de parcă acum ar coborî de pe soclu şi ar începe să îl poarte peMihai Viteazul prin Cetatea Banilor. Mihai arată ameninţător, victorios, măreţ şi demn, gata să coboare de pe soclul pe carescrie „Mihai Viteazul 1593–1601“.Dacia Revival International Society Filiala Getia Minor TulceaOraşul de Floci, vechi centru medieval din ValahiaRadu COMANMuzeul Judeţean IalomiţaOraşul de Floci, staţiune arheologică, identificată de multă vreme în teren, se află situată pe ambele părţi ale actualuluidrum european, Bucureşti-Constanţa, l-a aproximativ 5 kilometri vest de comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa, de-a lungulbornelor kilometrice 105- 106.Astăzi, în zona de nord a sitului arheologic, se află amplasat bustul marelui Domn Mihai Viteazul, acesta a fost ridicatcu ocazia împliniri a 400 de ani de la Unirea Principatelor Române.În zona de sud a rezervaţiei, a fost construită Baza de cercetare şi expunere muzeală Oraşul de Floci, cu ocaziadeschiderii oficiale din data de 29 octombrie 2009, a fost emis un Zapis. Întreg proiectul a fost susţinut de către ConsiliulJudeţean Ialomiţa, de preşedintele său, Vasile Silvian Ciupercă, de asemenea de Muzeul Judeţean Ialomiţa, de directorul