<strong>Dacia</strong> magazin – nr. 63, mai 2010 41a<strong>ce</strong>asta este formularea <strong>ce</strong>a mai elocventă cu referire la proiectul politic al lui Mihai Viteazul. (Damian Todiţă, MihaiViteazul şi Clujul, Ed. Napoca Star, 2004,pg. 34) (2). /…/”Pentru clujeni este un lucru cu semnificaţie deosebită că atâtMihai Viteazul, cât şi Baba Novac şi-au trăit ultimele zile pe meleagurile noastre, rămăşiţele lor pământeşti înnobilândţărâna a<strong>ce</strong>stor locuri” (2) /…/“Re<strong>ce</strong>nt a fost găsit, în Arhivele Otomane, firmanul de numire a lui Mihai în tronul tatăluisău. Aici este scrisă data de 22 august 1583 şi formularea “Mihai, fiul Voievodului Păstraşcu”, adică Pătraşcu <strong>ce</strong>l Bun,Basarabul”. (2)În octombrie 1595, Baba Novac a trecut Dunărea şi s-a pus în slujba lui Mihai. Baba Novac îl numea pe Mihai Viteazul:„iubitul meu domnitor”, alături de care a luptat pentru unirea Transilvaniei cu Ţara Românească şi apoi pentru unirea <strong>ce</strong>lortrei Ţări Româneşti pe întinsul vechii Dacii.La 28 octombrie 1599, ora 9, s-a înfăptuit epopeea Ardealului, prin marea confruntare de la Şelimbăr. Victoria de laŞelimbăr a însemnat unirea Transilvaniei cu Ţara Românească. Epopeea Ardealului a durat 11 zile.La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat triumfător, ca principe, în Alba Iulia, urmat de Baba Novac. “<strong>De</strong>ci,dobândi Mihai Viteazul două ţări: Ardealul şi Ţara Românească”, consemna cronicarul vremii. Ecoul victoriei a cuprinstoată Europa. Sultanul a trimis lui Mihai un steag în semn că îl recunoaşte drept stăpân al Transilvaniei, dar şi lui NicolaePătraşcu, domnul Ţării Româneşti, numit la 9 iunie 1598. Gestul Porţii însemna recunoaşterea internaţională a Unirii <strong>ce</strong>lordouă Ţări, sub s<strong>ce</strong>ptrul lui Mihai Viteazul. Ioan de Prislop a fost numit Mitropolit Ortodox de Alba Iulia.“La 12-13 noiembrie 1599, oamenii lui Mihai Viteazul au alcătuit în limba română CatastihulŢărâi Ardealului despre judeţe şi vamele şi ocnele. Să se ştie Ţara Ardealului cu judeţele şi cu venitul, câtu-i iaşte. Facîmpreună porţi 14.424 (gospodari)”. (2) Astfel, şi în Transilvania se fac acte în limba română, iar judeţul, ca instituţieadministrativă tradiţională românească, a fost implementat şi în Ardeal.La 14 noiembrie 1599, din Alba Iulia, Mihai i-a scris primarului “oraşului noastru”, Cluj: “Credem că vă este cunoscutD-voastră cum Dumnezeu ne-a adus în ţara a<strong>ce</strong>asta şi ne-a dat biruinţă “. A<strong>ce</strong>asta arată legătura lui Mihai Viteazul cuClujul.În aprilie – mai 1600 s-a înfăptuit epopeea Moldovei. La 15 aprilie 1600, Mihai îi scria lui Baba Novac să participe lacampania din Moldova. La 24 aprilie, Baba Novac a sosit la Alba Iulia. Campania din Moldova a în<strong>ce</strong>put la 4 mai 1600.Lupte intense au avut loc în 8-9-mai, când oastea lui Eremia Movilă s-a împrăştiat, luând-o la fugă. Epopeea Moldovei adurat 8 zile.Eminescu spunea: „Cu<strong>ce</strong>rirea Moldovei şi Munteniei de români nu este o supunere a altor popoare, ci <strong>org</strong>anizareaeconomică, socială şi politică, pe care o dau ţării lor în cursul veacurilor”.Când Mihai a trecut munţii pentru a cu<strong>ce</strong>ri Moldova, a lăsat Transilvania în seama banului Mihal<strong>ce</strong>a şi a <strong>ce</strong>lor doi comisari.(2) După cu<strong>ce</strong>rirea Moldovei, Mihai <strong>ce</strong>rea împăratului să-i recunoască „în perpetuum Ardealul, Moldova şi Ţara
42<strong>Dacia</strong> magazin – nr. 63, mai 2010Românească, lui şi fiului său”. (2)Legătura lui Mihai cu Clujul era permanentă. Astfel, prin scrisoarea din 20 mai 1600, domnul comunica din tabăra depe malul Nistrului, bucuria de a fi cu<strong>ce</strong>rit Moldova şi că „ în curând mă voiu întoar<strong>ce</strong> la voi. Dumnezeu să văbinecuvânteze”.„Io Mihail Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Ungro-Vlahiei şi Voievod al Ardealului şi Domn al ŢăriiMoldovei”. Scris în Iaşi, anul 7108 (1600) iulie 27. Însemnarea autografă a lui Mihai Viteazul : „Io, Mihail Vodă”. „Io”este prescurtare a numelui „IOANNES”– <strong>ce</strong>l ales de Dumnezeu; din mila lui Dumnezeu, reprezintă originea divină a puteriidomneşti. (Victor Moldovan şi colectiv, Istoria Românilor, sinteze şi modalităţi de evaluare, Capacitate 2002, Ed. <strong>Dacia</strong>,Cluj-Napoca, 2002) (4).„Dacă a fost vreodată un principe în lume demn de glorie pentru acţiuni eroi<strong>ce</strong>, a<strong>ce</strong>sta e signor Mihai, principeleValahiei”. (Henric al IV-lea, Regele Franţei – contemporan) („Neamul românesc de pretutindeni” fondat de Nicolae I<strong>org</strong>a,serie nouă, august 2001). (6)„Iar eu, cât pot de stăruitor, te rog să urmezi în <strong>ce</strong>le <strong>ce</strong> ai în<strong>ce</strong>put, răspunzând aşteptării mele şi ca semn al preţuiriimele /.../ socotindu-te aşa cum te socotesc, pentru statornicia ta, demn de fapte şi mai măreţe”. (Regele Filip al III-lea alSpaniei, contemporan.) (6)Mihai Eminescu spune despre Mihai Viteazul : „ /.../A<strong>ce</strong>st om fenomenal prin vitejie şi prin minte, a<strong>ce</strong>astă jertfă tragicăa unui mer<strong>ce</strong>nar de rând ca Basta”. (M. Eminescu, STATUL I , Funcţiile şi misiunea sa, Ed. Saeculum I.O. Bucureşti,1999) (7)Pe firul faptelor, în octombrie 1600, soţia Voievodului, Stanca, împreună cu fiul său, Ion Nicolae Pătraşcu, au fostînchişi la Gilău-Cluj, până în martie 1601, când au fost mutaţi la Făgăraş.La 5 februarie 1601, la Cluj, a fost asasinat Baba Novac, împreună cu duhovnicul său, Saşca, apoi au fost puşi în ţeapă,lângă Turnul Croitorilor, din Cluj. Între 10-16 august 1601, Mihai Viteazul s-a aflat în Cluj. În 12 august a făcut parastaspentru căpitanul său, Baba Novac şi a ridicat un steag în cinstea sa.Marele Voievod Mihai Viteazul este exemplu pentru generaţiile care îi urmează pentru modul în care a ştiut şi şi-aarătat recunoştinţa pentru colaboratorii săi , pentru faptele lor <strong>ce</strong>le mai măreţe.În 17–18 august 1601, Mihai Viteazul s-a aflat în tabăra de pe câmpia Cristişului, lângă Turda.La 19 august 1601, duminică dimineaţa, Mihai Viteazul a fost asasinat, din ordinul lui Basta. Vestea dispariţieiVoievodului a produs stupoare în toată Europa. Ambasadorul spaniol la Veneţia numeşte evenimentul „o tragedie foarteciudată”.(2, pg.123) Se sfârşeşte astfel Marele Voievod, pe care un contemporan îl prezenta : „Înalt de statură, cu barbăneagră, faţa negricioasă, severă; stângaci, reputat şi Viteaz”. (2, pg. 110) „Mihai Viteazul a surprins stadiul de dezvoltareîn care se găseau provinciile surori şi găsea că ele vor merge mai liniştite şi cu mai mare siguranţă în Istorie – Unite”. (2)Rămăşiţele pământeşti ale lui Mihai, s-au topit în ţărâna de lângă Arieş, în zona unde a fost satul Cristiş, despre careBăl<strong>ce</strong>scu spunea că a fost ars de cazaci. Capul lui Mihai a fost dus la Târgovişte de către boierul Turturea.„În timpul vieţii nu şi-a construit nici castele, nici palate, n-a acumulat averi cu care să-şi poată plăti bunăvoinţa sautronul la sultan sau la împărat”. (N.I<strong>org</strong>a, Istoria lui Mihai Viteazul, vol. II, Bucureşti, 1935, pg. 151) (10)În studiul său, „Românii subt Mihai Voievod Viteazul”, Nicolae Băl<strong>ce</strong>scu fa<strong>ce</strong> portretul Voievodului: „Un bărbat ales,vestit şi lăudat /.../ pentru frumuseţea trupului său, prin virtuţile lui alese şi felurite, prin credinţa către Dumnezeu,dragostea către patrie, îngăduinţa către <strong>ce</strong>i asemeni, omenia către <strong>ce</strong>i mai de jos, dreptatea către <strong>ce</strong>i deopotrivă, prinsin<strong>ce</strong>ritatea, statornicia şi dărnicia <strong>ce</strong> împodobeau mult lăudatul său caracter /.../ cu cuvântul lui blând şi îmbielşugat”.O iniţiativă ex<strong>ce</strong>pţională a IPSS Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şiMitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, în anul 2003, o reprezenta construirea mănăstirii Mihai Vodălângă monumentul lui Mihai Viteazul, pe câmpia de lângă Turda, unde a fost asasinat Voievodul Mihai Viteazul.Col. (r) ing. ec. Nicolae C. Grosu – Preşedintele Asociaţiei şi al Fundaţiei, posesor al Diplomei şi Emblemei de OnoareAniversare, acordate de Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere “Alexandru Ioan Cuza”,membru de onoare al Asociaţiei Naţionale “Cultul Eroilor” şi a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război.Mihai Viteazul şi BrăilaAdriana GRIGORESCUI. Situaţia internaţională şi a Ţărilor Române la sfârşitul secolului al XVI-lea.– Imperiul Otoman– „Liga Sfântă”– Ţările Balcani<strong>ce</strong>– Ţările Române (<strong>De</strong> <strong>ce</strong> nu le-au cu<strong>ce</strong>rit turcii? n-au putut? sau n-au vrut?)II. Brăila – târg, schelă (port), <strong>ce</strong>tate tur<strong>ce</strong>ască (descrierea) şi Raia.MOTO „Totdeauna, în timpuri grele şi nenorocite, roditorulpământ al patriei noastre şi-a născut izbăvitori.”(N. Băl<strong>ce</strong>scu)
- Page 2 and 3: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 1D
- Page 4 and 5: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 3C
- Page 6 and 7: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 52
- Page 8 and 9: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 7S
- Page 10 and 11: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 9i
- Page 12 and 13: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 11
- Page 14 and 15: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 13
- Page 16 and 17: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 15
- Page 18 and 19: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 17
- Page 20 and 21: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 19
- Page 22 and 23: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 21
- Page 24 and 25: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 23
- Page 26 and 27: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 25
- Page 28 and 29: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 27
- Page 30 and 31: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 29
- Page 32 and 33: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 31
- Page 34 and 35: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 33
- Page 36 and 37: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 35
- Page 38 and 39: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 37
- Page 40 and 41: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 39
- Page 44 and 45: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 43
- Page 46 and 47: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 45
- Page 48 and 49: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 47
- Page 50 and 51: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 49
- Page 52 and 53: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 51
- Page 54 and 55: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 53
- Page 56 and 57: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 55
- Page 58 and 59: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 57
- Page 60 and 61: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 59
- Page 62 and 63: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 61
- Page 64 and 65: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 63
- Page 66 and 67: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 65
- Page 68 and 69: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 67
- Page 70 and 71: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 69
- Page 72 and 73: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 71
- Page 74 and 75: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 73
- Page 76 and 77: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 75
- Page 78 and 79: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 77
- Page 80 and 81: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 79
- Page 82: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 81
- Page 85 and 86: 84Dacia magazin - nr. 63, mai 2010
- Page 87 and 88: 86Dacia magazin - nr. 63, mai 2010
- Page 89 and 90: 88Dacia magazin - nr. 63, mai 2010(
- Page 91 and 92: 90Dacia magazin - nr. 63, mai 2010W
- Page 93 and 94:
92Dacia magazin - nr. 63, mai 2010
- Page 95 and 96:
94Dacia magazin - nr. 63, mai 2010l
- Page 97:
96Dacia magazin - nr. 63, mai 2010