13.07.2015 Views

De ce Malus Dacus - Dacia.org

De ce Malus Dacus - Dacia.org

De ce Malus Dacus - Dacia.org

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

60<strong>Dacia</strong> magazin – nr. 63, mai 2010Q AXIO Q F PAL AEQ R LA VRENTI LAVINCVRATORI AD POPVL VITRAIANAE ET AVRELIAEAECLANENSIS PROC AD ALIMPER APVLIAM CALABRIAM LVCANIAM ET BRVITTIOS PROCRAT PRIV PROV MAVR CAESITEM PER BELGICAM ET DVASGERMANIAS PROC PROVDAC APVL BIS VICE PRAESIDISORDO COL SARMIZMETROPOL PATRONOCompletat:Q(uinto) AXIO Q(uinti) F(ilio) PAL(atina tribu) A[elian(o)]EQ(uiti) R(omano) LA VRENTI LAVIN(ati)CVRATORI AD POPVL(um) VI[ar(um)]TRAIANAE ET AVRELIAE [et]AECLANENSIS PROC(uratori) AD ALIM (enta)PER APVLIAM CALABRIAM LV-CANIAM ET BRVITTIOS PROC(uratori)RAT(ionis) PRIV(atae) PROV(inciae) MAVR(etaniae) CAES(ariensis)ITEM PER BELGICAM ET DVASGERMANIAS PROC(uratori) PROV(inciae)DAC(iae) APVL(ensis) BIS VICE PRAESIDISORDO COL(oniae) SARMIZ(egetusae)METROPOL(is) PATRONOCu tradu<strong>ce</strong>rea: «lui Quintus Axius, fiul lui Quintus, din tribus Palatina, Aelianus, cavaler roman, LaurensLavinias, comisar pentru popor al şoselelor Traiana şi Aurelia şi Aurelia şi Aeclanensis, procurator pentru alimenteîn Apilia, Calabria, Lucania şi Brutium, procurator al averii private în provincia Mauretania Caesariensis,asemenea în Belgica şi în <strong>ce</strong>le două Germanii procurator al provinciei <strong>Dacia</strong> Apulensis locţiitor al guvernatoruluipentru a doua oară, consiliul popular al coloniei Sarmizegetusa Metropolis patronului (său, a pus a<strong>ce</strong>stmonument)» 22 .Colonia SARMIZEGEUZA este prescurtată pe inscripţie SARMIZ.Prezentăm etimologiile folclori<strong>ce</strong> interesante: a) Sarmi ‘Zeu Solar, Soare’, sege ‘învingător, biruitor’ şi tusa ‘înălţime’,cu ac<strong>ce</strong>pţiunea de ‘Vârful sau Înălţimea Soarelui Biruitor’ (Ion Ionescu); b) sar ‘soare’, mis/miz ‘lună, astru’, sighet ‘tărie,<strong>ce</strong>tate’ şi usa terminaţie, sintagma având ac<strong>ce</strong>pţiunea de ‘CETATEA SOARELUI ŞI A LUNII’.La românii/valachii din estul Serbiei, dintre Morava şi Timoc, s-a păstrat un obi<strong>ce</strong>i în care există o îmbinare a scrieriipictografi<strong>ce</strong> cu <strong>ce</strong>a alfabetică. <strong>De</strong>senul a fost executat de românul Jica Boluţan din localitatea Bucoviţa, comuna Osni<strong>ce</strong>a,Serbia de Est 23 . Specificăm că informatorul nu cunoştea nimic despre posibilitatea unui înscris, nu cunoştea scrierea cucaractere latine. Românul/valacul Jica Boluţan, în desenul de mai jos, desena: SOARE, LUNĂ, STRÂMBĂTATE,DREPTATE, SCARĂ ŞI FOARFECE 24 .Înscrisul a fost interpretat:1. «SOARE» – pentru care se presupune existenţa în daco-getă a substantivului *sar ‘soare’ (compară cu sanscritsvar, sur şi arka – afereză de la sarka – ‘soare’, armean. arew – afereză de la sarew – ‘soare’);2. «LUNA», presupune un daco-get *miz ‘Lună, Selena’;22 Marius Moga, Ion I. Russu, Lapidarul Muzeului Banatului, Monumente epigrafi<strong>ce</strong> romane, Timişoara, 1974, pp. 17-19.23 Românul/valacul Jica Boluţan s-a născut la 21 mai 1948, în satul Bucoviţa, comuna Osni<strong>ce</strong>a, din Serbia de Est. Ancheta a fost realizată în misiuneaştiinţifică <strong>org</strong>anizată de Asociaţia Istoricilor Bănăţeni în colaborare cu Universitatea de Vest Timişoara şi coordonată de prof. Ionel Cionchin, în august1993.24 Ionel Cionchin, Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, Editura Ando-Tours, Timişoara, 1996, p. 13.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!