De ce Malus Dacus - Dacia.org

Dacia magazin – nr. 63, mai 2010 29Omul-zeu medic Zamolxis văzut de filosoful PlatonMaria CRIŞANMotto: Odată falsitatea introdusă în istorie,este foarte greu de dezrădăcinat, ba chiar şi de recunoscut (N. Densuşianu)S-au scurs opt, respectiv şase ani de când am scos ediţia română şi, împreună cu fiul meu Honorius, cea bilingvăromâno-engleză a cărţii „Zámolxis primus Getarum legislator”, a eruditului suedez CAROLUS LUNDIUS, profesor deştiinţe juridice la Universitatea din Upsala, asesor regal, preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, Arhiepiscop de Upsala şiautor al unor preţioase cărţi juridice, ba chiar şi filologice – totuşi, din păcate, se continuă şi în prezent a se comitenestingherit greşeli, ca şi mai înainte de a fi fost făcută cunoscută românilor această carte.De aceea am socotit şi socot utilă limpezirea faptelor, căci fiecare zi, lună, an, adăugate la acest pescuit în ape tulburi,face din ce în ce mai dificilă dezrădăcinarea falsităţii, aşa cum subliniază şi savantul român Nicolae Densuşianu în prefaţapublicaţiei „Hurmuzaki” din anul 1897, din care am extras motto-ul intervenţiei mele.Se comit aşadar, în continuare, greşeli, începând cu chiar numele primului nostru legiuitor – ZÁMOLXIS (cum se aflăşi în dialogul CHARMIDES al lui Platon), pe care unii cercetători îl consideră a fi fost ZALMOXIS şi, pornind de laaceastă premisă falsă, ei analizează, prin intermediul cunoştinţelor de limbă sanscrită pe care le au (i.a. inginerii MioaraALECU şi Eugen Lăzărescu), silabă cu silabă, ba chiar literă cu literă, numele ZALMOXIS, trăgând concluzii total eronate,de tipul:a) limba română se trage din sanscrită; b) Geto-Dacii nu au avut o scriere; c) ZALMOXE, adică SALMOKSA, ar fi fostun nume generic, acordat unei anume categorii de preoţi daci, formaţi succesiv în procese de iniţiere la nivele înalte(desigur, o asemenea stare se putea instala posterior existenţei fizice a lui Z.)Deşi analizele lor, în sine, sunt corecte (în cazul în care numele nu ar fi fost ZÁMOLXIS, ci ZALMOXIS, iar, cuajutorul decriptării şi al limbii sanscrite, s-ar fi ajuns la SALMOKSA, repet, analizele sunt corecte, dar premisa, numele dela care s-a pornit, fiind falsă, analizele lor sunt, de fapt, nule. [Tot aşa stau lucrurile şi în ce priveşte concluziile trase deechipa de OVIDIOLOGI din Liverpool care, în urma cercetărilor minuţioase întreprinse în arealul dobrogean, auconcluzionat că Ovidiu ar fi inventat exilul], ei pornind de la ideea preconcepută că Tomisul lui Ovidiu ar fi totuna cuactualul oraş Constanţa – concluzie logică, dar falsă – fiindcă nu au analizat opera de exil a Sulmonezului, aşa cum s-ar ficuvenit să o facă, – ci au îmbrăţişat ideea preconcepută şi falsă, de fapt, fiindcă premisa de la care s-a plecat fusese falsă:premisă falsă – concluzie falsă. Falsitatea s-a instituţionalizat la noi de jumătate de veac – deci, foarte greu de dezrădăcinat,după cum o sublinia şi savantul N. Densuşianu, – de la noi s-a extins în lumea largă, pentru că primul exeget al lui Ovidiu –Prof. Dr. Eugen Ovidiu Drîmba – nu s-a orientat după textul ovidian, aşa cum s-ar fi cuvenit să o facă, ci după traduceri,româneşti în speţă, false ca toponimie. Şi pentru că falsitatea a fost introdusă de o mare personalitate, este greu dedezrădăcinat; cât de bine se încadrează în context judecata de valoare aistoricului român C.C. Giurăscu, prin spusele: „Cela prouve une fois deplus, de quelle vie tenace peut jouir une fausse opinion lorsqu’elle a été,initialement, formulée par une sommité scientifique ou par une grandepersonnalité.”Aşadar, după cercetările minuţioase întreprinse de eruditul suedezCAROLUS LUNDIUS, începând cu manuscrisele, incunabulele,...,existente în arhivele suedeze, în Cronica Sueoniei şi comparate cu celeexistente în marile biblioteci europene, inclusiv în BibliotecaVaticanului (în timpul călătoriei de studii, care a durat ~15 ani,însărcinat fiind de regele Carol al XI-lea cu alcătuirea unei noi legislaţii– cerinţă iminentă – ca urmare a faptului că, sub sceptrul acelui rege,Regatul Suediei număra/includea, prin anexare, 18 state şi regiuni), astabilit numele corect al acestui mare legiuitor ca fiind ZÁMOLXIS SAMOLSE.CAROLUS LUNDIUS este primul întocmitor, pe plan internaţional,al unui dicţionar de cuvinte gete, din care ne oferă, în „Zámolxis primusGetarum legislator”, Upsaliae, Henricus Keyser 1687, o sumă suficientăspre a putea judeca lucrurile în limitele bunului-simţ filologic. Aşadar,ştim că numele acestui prim şi mare legiuitor al Geţilor este cel deZÁMOLXIS, îmbrăţişând filiera elină, dar, după mss. din arhivelesuedeze, este SAMOLSE şi aşa socotim a fi şi corect: cărturarii nordicimerită toată atenţia pentru acurateţea ştiinţifică (1. întreprindeaucălătorii de studii ce durau şi 15 ani; 2. nu plăteau tribut ideilorpreconcepute; 3. respingeau amestecul politicului în cercetare; 4.aşterneau pe hârtie numai ce vedeau cu proprii ochi şi ce auzeau cupropriile urechi).