<strong>Dacia</strong> magazin – nr. 63, mai 2010 87grea şi absurdă s-ar fi aşezat peste <strong>ce</strong>rul nostru, peste felul nostru de a fi, peste <strong>ce</strong> credeam că e bine şi mai ales peste <strong>ce</strong>credeam că e frumos. Cefele groase nu mai sunt de mult buletinul de identitate al bulgarului: <strong>ce</strong>tăţeanul român, cu lanţulde-un kil jumăte de aur la gât, îi bate acum obrazul profesorului care se căzneşte să-i edu<strong>ce</strong> odrasla: "Bine, bre, crezi că eştitu mai dăştept? Ia să văd <strong>ce</strong> maşină ai !". Populaţia care ne înlocuieşte nu mai e nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, însensul <strong>ce</strong>l mai rău şi primitiv cu putinţă. Scriitorul nu mai poate fa<strong>ce</strong> nimic: e nevoie de etolog, de veterinar, de dresor…Marginea lumii s-a răzbunat dând buzna în <strong>ce</strong>ntru, pusă pe jaful identităţii naţionale, întocmai ca barbarii care năvăleau înRoma, surprinşi că localnicii trădaţi nu mai aveau putere să lupte…» [3]. Şi noi <strong>ce</strong> fa<strong>ce</strong>m ?3. Redintegrate Spiritus <strong>Malus</strong> <strong>Dacus</strong> Maximus!<strong>De</strong>mnitatea noastră de români, fii şi moştenitori ai gliei strămoşeşti, ne obligă să ne ridicăm <strong>ce</strong>l puţin la nivelulînaintaşilor noştri.Fie ca şi patriotismul lor să ne înbărbăteze iar spiritul Marelui Voievod Mihai Viteazul să ne lumineze şi să ne îndrumepe calea <strong>ce</strong>a dreaptă!Moleo Dava – <strong>ce</strong>tatea care a dat numele MoldoveiProf.univ.dr.ing. Viorel UNGUREANUÎn a sa “Cronică getă … “ publicată de Dan Romalo, există şi câteva tăbliţe în care se fa<strong>ce</strong> referire la o anumită <strong>ce</strong>tatenumită Moleo Dava. Astfel, din placa cu nr. 117 redată mai jos dintr-o publicaţie de pe Internet, se poate obţine următoareatradu<strong>ce</strong>re:În rândul de sus: ŢARA GEILOR MOLE DAVIO A LUAT-O ÎN STÎPÂNIRE. În coloana din stânga: VĂZÂNDPREOTUL (sau slujitorul) ALTARULUI CARE ERA PE SCAUNUL (sau la postul) SĂU ACELE DIVINE FALANGE AFUGIT PE FURIŞ. AL CETĂŢII MARE PREOT (<strong>De</strong>)CENEU. În coloana din dreapta: APOI, OAMENII (sau pământenii)AU PUS PE DOMNUL ARAMICILOR (sau aramilor), ZAMOLXIOY, CU ULTIMA SUFLARE A UNEI OI VII DE LAAPA SFÂNTĂ, APOLO SĂ FIE (sau să-l reprezinte).Dat fiind spaţiul redus disponibil, nu am redat decât tradu<strong>ce</strong>rea fără a mai prezenta despărţirea textului în cuvinte, iar întradu<strong>ce</strong>re am respectat, în mare măsură, ordinea cuvintelor din textul original. Din conţinutul textului se pot obţine maimulte informaţii: În primul rând, se poate constata că <strong>De</strong><strong>ce</strong>neu era mare preot la Moleo Dava atunci când a<strong>ce</strong>asta a intratsub stăpânirea lui Boerovisto. Nu este, totuşi, clar dacă <strong>ce</strong>l care a fugit pe furiş la venirea armatelor gete a fost însuşi<strong>De</strong><strong>ce</strong>neu sau un subaltern al a<strong>ce</strong>stuia. După cum vom prezenta mai jos, <strong>De</strong><strong>ce</strong>neu a fost repus în funcţie de Boerovisto tot laMoleo Dava, apoi mai este menţionat la Genucla şi, în final, mare preot la Sarmigetusa. Din coloana din dreapta, mai aflămcă Zamolxe era domnul aramicilor şi că îl reprezintă pe Apolo sau că era însuşi Apolo. Prin a<strong>ce</strong>ea “ultimă suflare a unei oivii” se înţelege că este vorba de un ritual prin care a fost sacrificată o oaie în cinstea lui Samolxe şi, implicit, a lui Apolo .Însă, nu numai informaţia textuală este importantă în a<strong>ce</strong>astă placă (ca şi în <strong>ce</strong>lelalte): în colţurile de sus se poate vedeachiar şi cum arăta <strong>ce</strong>tatea Moleo Dava privită din două direcţii opuse. Este remarcabilă acurateţea cu care au fost realizate<strong>ce</strong>le două vederi şi se poate vedea că a fost prevăzută cu două porţi, de mărimi diferite, pe <strong>ce</strong>i doi pereţi opuşi, astfel încâtpentru a tre<strong>ce</strong> de la o poartă la alta, prin interiorul <strong>ce</strong>tăţii, a<strong>ce</strong>asta trebuia traversată pe diagonală. <strong>De</strong> asemenea, se poateremarca existenţa unui turn înalt în interiorul <strong>ce</strong>tăţii. Pe unul din pereţii laterali se poate observa o construcţie care ar puteaavea rolul de templu cu o formă ca a<strong>ce</strong>ea prezentată în cartuşul <strong>ce</strong>ntral. Este remarcabilă, de asemenea, imaginea unui cal(probabil în relief) pe unul din pereţi.În colţul din dreapta jos se poate remarca imaginea unui şarpe încadrat într-un triunghi şi a unui bovideu încadrat într-undreptunghi. În corelaţie cu textul din coloana din dreapta, se poate presupune că imaginea şarpelui încadrat în triunghi îlsimbolizează pe Samolxe iar imaginea bovideului (poate un bour) este o reprezentare simbolică a lui Apolo. Esteremarcabil faptul că, până în ziua de astăzi, stema Moldovei este reprezentată de un cap de bour.În colţul din stânga jos, deşi pe a<strong>ce</strong>astă imagine nu se vede cu claritate, totuşi, în cartea lui Romalo se poate observa căeste vorba despre figura unui bărbat relativ tânăr, cu o privire impunătoare, având pe frunte imaginea unui cap de bour, iartextul din apropiere arată că nu poate fi vorba despre altcineva decât de însuşi <strong>De</strong><strong>ce</strong>neu. A<strong>ce</strong>eaşi figură se poate vedea şi peplaca cu nr. 42 din cartea lui Romalo. Fără a prezenta tradu<strong>ce</strong>rea în întregime a plăcii cu nr. 42, trebuie arătat că pe a<strong>ce</strong>astăplacă este prezentată în jumătatea sa inferioară a<strong>ce</strong>leaşi vederi ale Moleo Davei cu următoarea explicaţie conţinută într-unchenar: SAR MOGATO / DAV SKYT GET. În tradu<strong>ce</strong>re: ŢARA (ţinutul, stăpânirea sau domnia) MOGATO, CETATEAGEŢILOR SCIŢI. <strong>De</strong> aici se poate constata faptul că zona geografică în care se găsea situată <strong>ce</strong>tatea Moleo Dava se numeaMogato (sau Mon Gato, după cum apare pe alte plăci) iar locuitorii săi erau geţii sciţi.În completarea <strong>ce</strong>lor prezentate mai sus, iată tradu<strong>ce</strong>rea plăcii cu numărul 118 din cartea lui Romalo, realizată, probabil,de un preot cărturar admirator al lui Boerovisto, după înlăturarea a<strong>ce</strong>stuia de la putere: ORICINE VREA SĂ ÎNŢELEAGĂ(sau să citească) INIMA CETĂŢII GEŢILOR, CU REMUŞCĂRI VA CÂŞTIGA A CERULUI BUNĂVOINŢĂ (iertare)VĂZÂND FAPTELE CARE POVESTESC DESPRE CUM BOEROVISTO L-A ÎNTÂLNIT PE ANTONIU LACETATEA POESTA A GEŢILOR. DACĂ AI LUI SFETNICI AU FOST LA BOEROVISTO CU REFUZUL CA(<strong>De</strong>)CENEU SĂ STEA AŞEZAT ÎN SCAUN, ÎNĂLŢIMEA SA, BOEROVISTO CU SOARE (adică cu bunăvoinţă) AMERS LA TEMPLUL DIN SAR MON GATO (adică la templul de la Moleo Dava) PE ÎNDOLIATUL ŞI ASPRUL
88<strong>Dacia</strong> magazin – nr. 63, mai 2010(<strong>De</strong>)CENEU SĂ-L PUNĂ LA LOC. ACEASTA SPUN MAI MARII CETĂŢII. Boerovisto este numit “Inima <strong>ce</strong>tăţiigeţilor”, iar după aluzia la fapte şi situaţii cunoscute în epocă, care au avut loc la întâlnirea dintre Boerovisto şi Antoniu, searată că, deşi sfetnicii lui Boerovisto nu au fost de acord ca <strong>De</strong><strong>ce</strong>neu să mai fie în continuare mare preot, Boerovisto s-a dusla templul din ţara Mon Gato, adică la Moleo Dava şi l-a reaşezat pe <strong>De</strong><strong>ce</strong>neu în funcţie. Informaţiile din a<strong>ce</strong>astă placă lecompletează pe <strong>ce</strong>le din placa cu numărul 117 de mai sus.În placa cu numărul 120, care conţine o enumerare a posesiunilor lui Boerovisto cu numele generalilor saureprezentanţilor săi pe întinsul stăpânirii sale, hiliarh la Moleo Dava este menţionat Zurasie (sau Zuraseo). Apoi, într-oplacă prezentată la pagina 290 a cărţii lui Romalo, sunt descrise unele evenimente care au avut loc după înlăturarea luiBoerovisto, în care se vorbeşte despre Zurasie şi Moleo Dava. La partea superioară, din <strong>ce</strong>tatea Moleo Dava este prezentatnumai turnul din interiorul <strong>ce</strong>tăţii. Textul are următorul conţinut: ZURASEO, EL ÎNSUŞI A MERS CĂTRE ROSYENOCA SĂ VINĂ CU AI SĂI SCIŢI ÎN LUNG (până ) LA MOLIIO DAVO. EI L-AU LUAT ŞI PE MONGO EACINO ÎNCEATA A LOR SĂI ÎNSOŢITORI LA CETATEA SCIŢILOR CA SĂ FACĂ ESCHIBIŢII (demonstraţii) CU AL SĂUCAL CA BOICERII SĂ-I ÎMPINGĂ (să-i alunge) PE ACEI ROMANI CARE AU PUS TABĂRA ÎN PĂRINTEASCACETATE. ROSYANO I-A RĂSPUNS LUI ZURASEO CU BUNĂVOINŢĂ. FRAŢII ISTRUL ÎN TRACIA ALE SALEVALURI AU RECUT, APOI, ROMANII, GOLIND (părăsind) TABĂRA, PACE AU DAT RĂZBOINICILOR SCIŢI.TOVARĂŞII ŞI-AU VINDECAT (alinat) RĂNILE TUTUROR ACELORA MERGÂND ÎMPREUNĂ LA MOLYODAVO HRANĂ (jertfe) DUCÂND LUI SAMOLXIY. MARE PREOT ADANYSE. Textul este însoţit în partea stângă deimaginea armatei scite cu explicaţia ARMOZO SKITO, <strong>ce</strong>i doi comandanţi, Zurasie şi Rosyano sunt prezentaţi fată în faţă,în partea din dreapta este prezentată armata geţilor, iar călăreţul singuratic din mijlocul plăcii este, îndemânaticul MongoEacino care l-a impresionat pe Rosyano ca să ac<strong>ce</strong>pte să vină în ajutorul lui Zuraseo. Din păcate nu este dat numele <strong>ce</strong>tăţiisciţilor unde domnea Rosyano, a<strong>ce</strong>asta ar putea fi Polta Dava. Evenimentele au putut avea loc după înlăturarea luiBoerovisto de la putere când romanii şi aliaţii lor din Tracia l-au obligat pe Zuraseo şi pe marele preot Dapigeu săpărăsească Genucla şi să treacă Dunărea în nord. A urmat alierea cu Rosyano şi alungarea (temporară până la urmă) aromanilor. A<strong>ce</strong>astă menţionare a Moleo Davei este ultima, în ordine cronologică, din conţinutul tăbliţelor de la Sinaia, eanu mai apare nici în textele din timpul lui <strong>De</strong><strong>ce</strong>bal şi nici pe harta întocmită de geograful Ptolemeu în sec. I-II î.H. Oindicaţie despre locul în care ar putea fi situată a<strong>ce</strong>astă <strong>ce</strong>tate se poate obţine din placa cu nr.21 a cărţii lui Romalo, în careeste prezentat palatul lui Boerivisto de la Sarmigetuso care are în colţul din stânga-sus indicaţia: STRATOY LO MOLYODAVO – Calea (drumul) spre Moleo Davo. Dacă se orientează placa cu partea superioară spre răsărit, atunci Moleo Davaar fi situată spre Nord-Est faţă de Sarmigetuza, adică cam spre zona râului Moldova de astăzi. Acum, apa Moldovei curgeliniştită, dar, probabil că, în urmă cu mai bine de 2.000 de ani, a surpat <strong>ce</strong>tatea aflată pe unul din malurile sale căreia i-a luatnumele şi i l-a dat, apoi, şi statului medieval Moldova. Motivul pentru care nu este menţionată de Ptolemeu este că petimpul vieţii a<strong>ce</strong>stuia deja nu mai exista, la fel ca şi alte <strong>ce</strong>tăţi menţionate în timpul lui Boerovisto.La gura sobeiing. Dumitru VOCHESCULa gura sobei, omul a fost întotdeauna vrăjit de flacăra şi trosnetul focului, a ascultat poveştile bătrânilor şi s-a gândit laviitorul său. Acolo au încolţit visele şi au izvorât ideile <strong>ce</strong> au dat naştere unor invenţii care au schimbat în bine viaţaoamenilor. Îngrijind primele animale domesticite, ei vedeau deja viitoarele turme de vite care le adu<strong>ce</strong>au hrana mai bunădecât rădăcinile şi mai puţin periculoasă ca vânătoarea.La gura sobei a izvorât ideea plugului şi a carului cu boi de la care a în<strong>ce</strong>put primul val al civilizaţiei umane.Al doilea val a în<strong>ce</strong>put când, la gura sobei, un om care citea o carte cu poveşti s-a gândit să facă un car fără boi, mânatde forţa focului. Aşa a apărut civilizaţia industrială unde invenţiile se brevetau.Al treilea val, aşa cum ni-l descrie Tofler, a apărut după inventarea computerului şi s-a numit civilizaţia informaţională.Câţiva oameni, aflaţi la mare distanţă unul de altul şi urmărindu-se la televizor, s-au gândit să înfiinţeze un blog, a<strong>ce</strong>stafiind ca o revistă electronică unde ori<strong>ce</strong> idee va fi cunoscută de către toţi <strong>ce</strong>i interesaţi şi preluată imediat; să fie dezvoltatăprin diviziunea muncii. Şi a<strong>ce</strong>st blog s-a hotărât să fie numit “ La gura sobei”, în onoarea” Focului Sacru”, păstrat pe vatrazorilor civilizaţiei.Miturile omenirii spun că Marea Neagră era odată un lac cu apă dul<strong>ce</strong> iar în jurul ei, unde este şi. teritoriul României, ainflorit o civilizaţie importantă.Se zi<strong>ce</strong> că nişte cataclisme au făcut ca apa sărată a Mediteranei să pătrundă în Marea Neagră, care a în<strong>ce</strong>put să se ridi<strong>ce</strong>în<strong>ce</strong>t ocupând terenurile arabile. Oamenii au în<strong>ce</strong>put să părăsească a<strong>ce</strong>ste terenuri.Noi, românii, prin blogul “ La gura sobei”, trebuie să în<strong>ce</strong>pem, prin contribuţia tuturor limbilor, la studierea limbii da<strong>ce</strong>şi a limbii primordiale. Aici avem o mare greutate: noi ştim din izvoare gre<strong>ce</strong>şti şi latine că dacii erau vestiţi în Astronomie,Medicină, Legislaţie, dar până acum nu am găsit nicio lucrare scrisă în limba dacă. Se zi<strong>ce</strong> că în anumite biblioteci, cum arfi <strong>ce</strong>a de la Vatican, există astfel de documente, dar nu avem ac<strong>ce</strong>s la ele. <strong>De</strong>sigur că în multe biblioteci există anumite părţiîn limba dacă, dar nu le putem recunoaşte. Propun să formăm din limba romană – şi alte izvoare – un test de cuvinte cheiecare să fie regăsite prin citirea automată a scrierilor din lume. Aşa ne vom apropia cu în<strong>ce</strong>tul de scrierea dacilor.
- Page 2 and 3:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 1D
- Page 4 and 5:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 3C
- Page 6 and 7:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 52
- Page 8 and 9:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 7S
- Page 10 and 11:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 9i
- Page 12 and 13:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 11
- Page 14 and 15:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 13
- Page 16 and 17:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 15
- Page 18 and 19:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 17
- Page 20 and 21:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 19
- Page 22 and 23:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 21
- Page 24 and 25:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 23
- Page 26 and 27:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 25
- Page 28 and 29:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 27
- Page 30 and 31:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 29
- Page 32 and 33:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 31
- Page 34 and 35:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 33
- Page 36 and 37:
Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 35
- Page 38 and 39: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 37
- Page 40 and 41: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 39
- Page 42 and 43: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 41
- Page 44 and 45: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 43
- Page 46 and 47: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 45
- Page 48 and 49: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 47
- Page 50 and 51: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 49
- Page 52 and 53: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 51
- Page 54 and 55: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 53
- Page 56 and 57: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 55
- Page 58 and 59: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 57
- Page 60 and 61: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 59
- Page 62 and 63: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 61
- Page 64 and 65: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 63
- Page 66 and 67: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 65
- Page 68 and 69: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 67
- Page 70 and 71: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 69
- Page 72 and 73: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 71
- Page 74 and 75: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 73
- Page 76 and 77: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 75
- Page 78 and 79: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 77
- Page 80 and 81: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 79
- Page 82: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 81
- Page 85 and 86: 84Dacia magazin - nr. 63, mai 2010
- Page 87: 86Dacia magazin - nr. 63, mai 2010
- Page 91 and 92: 90Dacia magazin - nr. 63, mai 2010W
- Page 93 and 94: 92Dacia magazin - nr. 63, mai 2010
- Page 95 and 96: 94Dacia magazin - nr. 63, mai 2010l
- Page 97: 96Dacia magazin - nr. 63, mai 2010