13.07.2015 Views

De ce Malus Dacus - Dacia.org

De ce Malus Dacus - Dacia.org

De ce Malus Dacus - Dacia.org

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

88<strong>Dacia</strong> magazin – nr. 63, mai 2010(<strong>De</strong>)CENEU SĂ-L PUNĂ LA LOC. ACEASTA SPUN MAI MARII CETĂŢII. Boerovisto este numit “Inima <strong>ce</strong>tăţiigeţilor”, iar după aluzia la fapte şi situaţii cunoscute în epocă, care au avut loc la întâlnirea dintre Boerovisto şi Antoniu, searată că, deşi sfetnicii lui Boerovisto nu au fost de acord ca <strong>De</strong><strong>ce</strong>neu să mai fie în continuare mare preot, Boerovisto s-a dusla templul din ţara Mon Gato, adică la Moleo Dava şi l-a reaşezat pe <strong>De</strong><strong>ce</strong>neu în funcţie. Informaţiile din a<strong>ce</strong>astă placă lecompletează pe <strong>ce</strong>le din placa cu numărul 117 de mai sus.În placa cu numărul 120, care conţine o enumerare a posesiunilor lui Boerovisto cu numele generalilor saureprezentanţilor săi pe întinsul stăpânirii sale, hiliarh la Moleo Dava este menţionat Zurasie (sau Zuraseo). Apoi, într-oplacă prezentată la pagina 290 a cărţii lui Romalo, sunt descrise unele evenimente care au avut loc după înlăturarea luiBoerovisto, în care se vorbeşte despre Zurasie şi Moleo Dava. La partea superioară, din <strong>ce</strong>tatea Moleo Dava este prezentatnumai turnul din interiorul <strong>ce</strong>tăţii. Textul are următorul conţinut: ZURASEO, EL ÎNSUŞI A MERS CĂTRE ROSYENOCA SĂ VINĂ CU AI SĂI SCIŢI ÎN LUNG (până ) LA MOLIIO DAVO. EI L-AU LUAT ŞI PE MONGO EACINO ÎNCEATA A LOR SĂI ÎNSOŢITORI LA CETATEA SCIŢILOR CA SĂ FACĂ ESCHIBIŢII (demonstraţii) CU AL SĂUCAL CA BOICERII SĂ-I ÎMPINGĂ (să-i alunge) PE ACEI ROMANI CARE AU PUS TABĂRA ÎN PĂRINTEASCACETATE. ROSYANO I-A RĂSPUNS LUI ZURASEO CU BUNĂVOINŢĂ. FRAŢII ISTRUL ÎN TRACIA ALE SALEVALURI AU RECUT, APOI, ROMANII, GOLIND (părăsind) TABĂRA, PACE AU DAT RĂZBOINICILOR SCIŢI.TOVARĂŞII ŞI-AU VINDECAT (alinat) RĂNILE TUTUROR ACELORA MERGÂND ÎMPREUNĂ LA MOLYODAVO HRANĂ (jertfe) DUCÂND LUI SAMOLXIY. MARE PREOT ADANYSE. Textul este însoţit în partea stângă deimaginea armatei scite cu explicaţia ARMOZO SKITO, <strong>ce</strong>i doi comandanţi, Zurasie şi Rosyano sunt prezentaţi fată în faţă,în partea din dreapta este prezentată armata geţilor, iar călăreţul singuratic din mijlocul plăcii este, îndemânaticul MongoEacino care l-a impresionat pe Rosyano ca să ac<strong>ce</strong>pte să vină în ajutorul lui Zuraseo. Din păcate nu este dat numele <strong>ce</strong>tăţiisciţilor unde domnea Rosyano, a<strong>ce</strong>asta ar putea fi Polta Dava. Evenimentele au putut avea loc după înlăturarea luiBoerovisto de la putere când romanii şi aliaţii lor din Tracia l-au obligat pe Zuraseo şi pe marele preot Dapigeu săpărăsească Genucla şi să treacă Dunărea în nord. A urmat alierea cu Rosyano şi alungarea (temporară până la urmă) aromanilor. A<strong>ce</strong>astă menţionare a Moleo Davei este ultima, în ordine cronologică, din conţinutul tăbliţelor de la Sinaia, eanu mai apare nici în textele din timpul lui <strong>De</strong><strong>ce</strong>bal şi nici pe harta întocmită de geograful Ptolemeu în sec. I-II î.H. Oindicaţie despre locul în care ar putea fi situată a<strong>ce</strong>astă <strong>ce</strong>tate se poate obţine din placa cu nr.21 a cărţii lui Romalo, în careeste prezentat palatul lui Boerivisto de la Sarmigetuso care are în colţul din stânga-sus indicaţia: STRATOY LO MOLYODAVO – Calea (drumul) spre Moleo Davo. Dacă se orientează placa cu partea superioară spre răsărit, atunci Moleo Davaar fi situată spre Nord-Est faţă de Sarmigetuza, adică cam spre zona râului Moldova de astăzi. Acum, apa Moldovei curgeliniştită, dar, probabil că, în urmă cu mai bine de 2.000 de ani, a surpat <strong>ce</strong>tatea aflată pe unul din malurile sale căreia i-a luatnumele şi i l-a dat, apoi, şi statului medieval Moldova. Motivul pentru care nu este menţionată de Ptolemeu este că petimpul vieţii a<strong>ce</strong>stuia deja nu mai exista, la fel ca şi alte <strong>ce</strong>tăţi menţionate în timpul lui Boerovisto.La gura sobeiing. Dumitru VOCHESCULa gura sobei, omul a fost întotdeauna vrăjit de flacăra şi trosnetul focului, a ascultat poveştile bătrânilor şi s-a gândit laviitorul său. Acolo au încolţit visele şi au izvorât ideile <strong>ce</strong> au dat naştere unor invenţii care au schimbat în bine viaţaoamenilor. Îngrijind primele animale domesticite, ei vedeau deja viitoarele turme de vite care le adu<strong>ce</strong>au hrana mai bunădecât rădăcinile şi mai puţin periculoasă ca vânătoarea.La gura sobei a izvorât ideea plugului şi a carului cu boi de la care a în<strong>ce</strong>put primul val al civilizaţiei umane.Al doilea val a în<strong>ce</strong>put când, la gura sobei, un om care citea o carte cu poveşti s-a gândit să facă un car fără boi, mânatde forţa focului. Aşa a apărut civilizaţia industrială unde invenţiile se brevetau.Al treilea val, aşa cum ni-l descrie Tofler, a apărut după inventarea computerului şi s-a numit civilizaţia informaţională.Câţiva oameni, aflaţi la mare distanţă unul de altul şi urmărindu-se la televizor, s-au gândit să înfiinţeze un blog, a<strong>ce</strong>stafiind ca o revistă electronică unde ori<strong>ce</strong> idee va fi cunoscută de către toţi <strong>ce</strong>i interesaţi şi preluată imediat; să fie dezvoltatăprin diviziunea muncii. Şi a<strong>ce</strong>st blog s-a hotărât să fie numit “ La gura sobei”, în onoarea” Focului Sacru”, păstrat pe vatrazorilor civilizaţiei.Miturile omenirii spun că Marea Neagră era odată un lac cu apă dul<strong>ce</strong> iar în jurul ei, unde este şi. teritoriul României, ainflorit o civilizaţie importantă.Se zi<strong>ce</strong> că nişte cataclisme au făcut ca apa sărată a Mediteranei să pătrundă în Marea Neagră, care a în<strong>ce</strong>put să se ridi<strong>ce</strong>în<strong>ce</strong>t ocupând terenurile arabile. Oamenii au în<strong>ce</strong>put să părăsească a<strong>ce</strong>ste terenuri.Noi, românii, prin blogul “ La gura sobei”, trebuie să în<strong>ce</strong>pem, prin contribuţia tuturor limbilor, la studierea limbii da<strong>ce</strong>şi a limbii primordiale. Aici avem o mare greutate: noi ştim din izvoare gre<strong>ce</strong>şti şi latine că dacii erau vestiţi în Astronomie,Medicină, Legislaţie, dar până acum nu am găsit nicio lucrare scrisă în limba dacă. Se zi<strong>ce</strong> că în anumite biblioteci, cum arfi <strong>ce</strong>a de la Vatican, există astfel de documente, dar nu avem ac<strong>ce</strong>s la ele. <strong>De</strong>sigur că în multe biblioteci există anumite părţiîn limba dacă, dar nu le putem recunoaşte. Propun să formăm din limba romană – şi alte izvoare – un test de cuvinte cheiecare să fie regăsite prin citirea automată a scrierilor din lume. Aşa ne vom apropia cu în<strong>ce</strong>tul de scrierea dacilor.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!