13.07.2015 Views

De ce Malus Dacus - Dacia.org

De ce Malus Dacus - Dacia.org

De ce Malus Dacus - Dacia.org

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

38<strong>Dacia</strong> magazin – nr. 63, mai 2010În iunie 1595, situaţia Vlahiei devine şi mai gravă, deoare<strong>ce</strong> Sigismund Bathory l-a înlocuit din domnia Moldovei pealiatul lui Mihai, Aron-Vodă, cu Ştefan Răzvan, care în condiţii umilitoare îşi recunoştea vasalitatea faţă de Sigismund.Mihai nu şi-a pierdut cumpătul nici în a<strong>ce</strong>ste grave împrejurări, întârziind cât a putut tre<strong>ce</strong>rea otomanilor peste Dunăre, caoştile din Transilvania şi Moldova să-i vină în ajutor. Dar moldovenii şi transilvănenii au întârziat cu ajutorul promis.Situaţia lui Mihai era gravă pentru că în tabăra sa se aflau o serie de boieri în frunte cu vistiernicul Dan, care eraugata să-l trădeze, să-l dea pe mana lui Sinan –paşa, căruia “să-i mulţumească că i-a scăpat de un domnitor zurbagiu şirăzvrătit, gata oricând de războaie”. În campania de la Călugăreni, tactica aplicată (atacul prin surprindere de laHulubeşti şi atragerea voită a otomanilor spre Călugăreni, în mlaştinile formate de râurile Neajlov şi Câlniştea, împiedicândastfel desfăşurarea de forţe tur<strong>ce</strong>şti, aşezarea pe malul nordic al Neajlovului a <strong>ce</strong>lor ze<strong>ce</strong> mii de oameni pe două linii şi 10tunuri, iar la nord de Călugăreni constituirea unei rezerve de 6.000 de oameni şi 2 tunuri sub comanda lui Albert Kiraly,distrugerea cu artileria a unui punct obligat de tre<strong>ce</strong>re – podul de pe Neajlov, atacul con<strong>ce</strong>ntric asupra podului şi reluareadispozitivului iniţial, replierea spre locul de dispunere a rezervei într-un dispozitiv în formă de unghi, cu flancurile refuzate,şi executarea apoi a unui puternic contraatac), exemplul personal şi vitejia lui Mihai au însufleţit mica sa oaste de ze<strong>ce</strong>ori mai puţin numeroasă decât <strong>ce</strong>a otomana obţinând o victorie strălucită. În luptă au pierit patru paşale, şapte sangiacişi mii de turci.Victoria de la Călugăreni a avut un larg răsunet european, pentru că în armata sa, pe lângă români, luptau şigreci, bulgari, sârbi, albanezi, el devenind, de fapt, conducătorul întregii lumi balcani<strong>ce</strong> <strong>ce</strong> dorea să scape deasuprirea otomană.Mihai, pe lângă prieteni şi oameni de nădejde, a avut parte şi de duşmani pe măsură, perfizi, răzbunători, trădători, carelvânau atât în ţară cât şi în afara ei. Astfel, chiar oamenii aliatului său principal, împăratul Rudolf al II-lea, nu se bucurau,ci se speriau de grandiosul plan pe care îl făcuse Mihai, care vroia să ridi<strong>ce</strong> contra turcilor toate popoarele balcani<strong>ce</strong>şi să ajungă astfel cu oştile reunite până la zidurile Istambulului.<strong>De</strong> a<strong>ce</strong>ea, marea sa realizare la 1600 a fost efemera unire care a durat câteva luni, până în toamnă când duşmaniisăi s-au coalizat împotriva sa.Primul mer<strong>ce</strong>nar care l-a trădat pe Mihai a fost generalul austriac Ghe<strong>org</strong>he Basta pe care împăratul Rudolf îltrimisese în Ardeal ca să-l ajute pe Mihai, dar a<strong>ce</strong>sta nutrea să ajungă el stăpânul Transilvaniei. Basta a reuşit să-l facă pecăpitanul lui Mihai – Aga Lecca – să-i permită să treacă pe lângă Cetatea Chioar, pe care a<strong>ce</strong>sta trebuia să o apere şi să nupermită nimănui să treacă spre interiorul Transilvaniei. În a<strong>ce</strong>st fel, cu ajutorul trădătorului Aga Lecca, Basta a ajuns laAlba-Iulia unde a trecut pe faţă de partea nobililor maghiari, nemulţumiţi că erau conduşi de un valah spunând ca„acum vrea să-i ajute pe magnaţii maghiari să-l alunge pe valah“. Dar nevrednicul Basta nu ştia că cine trădează are şi elparte de trădare, căci nobilii maghiari l-au ac<strong>ce</strong>ptat pe moment, nu ca să-l recunoască ca voievod, ci ca să-l readucă laputere pe vechiul lor principe Sigismund Bathory.Apoi l-au trădat pe Mihai nobilii maghiari, în frunte cu Ştefan Czaky, Gaspar Korniş, Moise Secuiul şi alţii, care-ijuraseră credinţă pe Biblie şi în care Mihai îşi pusese încrederea. Aflând de trădarea lui Aga Lecca şi de <strong>ce</strong>a a lui Basta,Mihai a părăsit Moldova şi a trecut în grabă în Ardeal, cu puţini ostaşi, pentru a se confrunta cu trădătorii.La 18 septembrie 1600, a avut loc bătălia de la Mirăslău. În a<strong>ce</strong>astă confruntare Mihai a fost trădat de lefegii cazacicare, la primul atac al mer<strong>ce</strong>narilor lui Basta, au înclinat steagurile şi au trecut de partea a<strong>ce</strong>stora, trădându-l pe <strong>ce</strong>l căruia îijuraseră credinţă. Şi în bătălia a<strong>ce</strong>asta Mihai a făcut minuni de vitejie bărbătească, la fel ca la Călugăreni sau Şelimbăr, s-aaruncat eroic în luptă, dar nu mai avea cine să-l urmeze căci lipseau de lângă el fraţii Buzeşti şi Udrea Băleanu şi BanulManta. Disperat, Mihai a smuls steagul alb, cu scutul verde şi cu cru<strong>ce</strong>a în cioc şi a trecut Mureşul înot, nevoind caa<strong>ce</strong>st standard al biruinţei să rămână în mâna trădătorilor săi.Mihai a fost trădat a doua oară de generalul Basta în august 1601, (împăcarea lui Mihai cu Basta o realizaseîmpăratul Rudolf) după victoria de la Gurăslău. Cu aprobarea tacită a împăratului Rudolf al II-lea Basta pune la caleasasinarea lui Mihai, care s-a realizat la 19 august 1601, la Câmpia Turzii. Iată cum descrie letopiseţul Cantacuzin a<strong>ce</strong>stasasinat: „iar când fu într-o dimineaţă, văzu Mihai oaste nemţească venind către cortul lui, unii călări, alţii pedeştri şisocoti Mihai Vodă că a<strong>ce</strong>ştia sunt ajutor lui şi nimica de dânşii nu se temea, iar ei procleţii (trădătorii) nu au fost ajutor, civrăjmaşi. Şi dacă văzu că sosesc ieşi Mihai Vodă din cortul său, înaintea lor vesel şi zi<strong>ce</strong>: „Bine aţi venit voinicilor,vitejilor“. Iar ei se repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbati<strong>ce</strong> cu săbiile scoase. Ci dete unul cu suliţa de-l lovi drept îninimă, iar altul degrab îi tăie capul. Şi căzu trupul lui <strong>ce</strong>l frumos ca un copaci pentru că nu ştiuse, nici se prilegise sabialui <strong>ce</strong>a iute în mâna lui <strong>ce</strong>a vitează. Şi rămase trupul gol aruncat ca aşa au lucrat pizma încă din în<strong>ce</strong>putul lumii...“Istoricul german Johann Christian Engel a cinstit memoria eroului român scriind: „să depunem flori pe mormântula<strong>ce</strong>stui domn de mare însemnătate pentru istoria lumii, căci el a ajutat, şi a ajutat puternic să se apere Europa de turci.”Marele nostru istoric Nicolae I<strong>org</strong>a aprecia că: „mai presus de toate Mihai a fost un om drept, cinstit, care-şi respectaîntotdeauna cuvântul şi care în întreaga sa viaţă de numai 43 de ani nu a trădat pe nimeni”.“Căci mârşava trădare <strong>ce</strong>-ascunde-al ei obrazÎn veci nu se încuibă în suflet de viteaz”(Vasile Alecsandri)

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!