<strong>Dacia</strong> magazin – nr. 63, mai 2010 37„primului Timp”, deci bătrâneţea Dokiei înseamnă că ea s-a născut înaintea Lumii, deci a văzut Lumea născându-se şiTimpul ivindu-se. Pentru a te simţi cu adevărat liber, trebuie să ai rădăcini adânci care să te susţină. Spunând rădăcini spunorigini, spun trecut, spun strămoşi, spun istorie şi – de <strong>ce</strong> nu? – mitologie. Solidaritatea mistică cu pământul natal este oforţă magnetică obscură <strong>ce</strong> supravieţuieşte, se manifestă şi o per<strong>ce</strong>pem fiecare dintre noi. Sentimentul mitic al autohtonieis-a manifestat în mod deosebit şi în personalitatea lui Mihai Viteazul. Sentimentul că Pământul te-a născut, aşa cum a datnaştere rîurilor, copacilor, stâncilor, sentimentul că „aparţii locului”, sentimentul de „înrudire cosmică” cu mediulînconjurător, este un sentiment <strong>ce</strong> depăşeşte solidaritatea familială. Mihai o recunoaşte într-un memoriu adresat du<strong>ce</strong>lui deToscana, Ferdinand I, în 1601: „ Nu am pregetat să mă alătur cu puterile mele şi cu cheltuieli uriaşe la creştinătate, nefiindcunoscut de nimeni şi nici nu le-am făcut silit de cineva, ci ca să am şi eu un loc şi un nume în creştinătate, am părăsit toate<strong>ce</strong>lelalte prietenii <strong>ce</strong> le aveam. Astfel, rog toată creştinătatea să-mi stea în ajutor, căci am pierdut tot şi ţări şi bogăţii şi soţieşi copilaşi şi în sfârşit tot <strong>ce</strong> am avut pe lume.”5. MOARTEATalentul, genialitatea, triumful sunt calităţi <strong>ce</strong> stârnesc invidia. Pentru <strong>ce</strong>l de la condu<strong>ce</strong>rea unui mare imperiu este greude ac<strong>ce</strong>ptat că într-o ţară mică şi neînsemnată poate să se nască un personaj ilustru, suc<strong>ce</strong>sele sale fiind uneori atribuitehazardului. În timp <strong>ce</strong> gloria fuge ca şi umbra, răzbunarea este ca şi foamea: mereu mănânci, mereu ţi-e foame, aşadar fuordonată uciderea lui Mihai <strong>ce</strong> devenise incomod.A<strong>ce</strong>astă dramă trebuie să amintească românilor că suferinţa nu este niciodată definitivă, că moartea este urmată de oreînviere întotdeauna, că ori<strong>ce</strong> înfrângere este anulată şi depăşită prin victoria finală, victorie <strong>ce</strong> peste câteva secole va fa<strong>ce</strong>să răsune, peste a<strong>ce</strong>leaşi meleaguri, peste a<strong>ce</strong>iaşi fii ai Dokiei reuniţi, să răsune un „... hai să dăm mână cu mână/ <strong>ce</strong>i cuinima română...”. Mihai Viteazul, prin unirea <strong>ce</strong>lor trei principate române, a influenţat istoria, lăsând urme de neşters înmemoria românilor reactualizând ideea de independenţă, unire... uitată şi pierdută de-a lungul secolelor<strong>De</strong>oare<strong>ce</strong> cuvintele sunt forma practică a gândului, daţi-mi voie să-l citez pe miticul Mihai Eminescu:„ Icoana stelei <strong>ce</strong>-a muritÎn<strong>ce</strong>t pe <strong>ce</strong>r se suie:Era pe când nu s-a zăritAzi o vedem şi nu e.”Asasinarea Viteazului Mihaicauza şi consecinţa nenumăratelor trădăriProf. Vlad GHEORGHEStudent Bogdan Filip GHEORGHEPopoarele balcani<strong>ce</strong> au văzut în Mihai un mare conducător, eliberator şi unificator. În perioada noiembrie1594-martie1595, Mihai execută următoarele operaţii ofensive:Anul 1594:• La 13 noiembrie la Bucureşti sunt ucişi cămătarii şi creditorii levantini şi oastea tur<strong>ce</strong>ască de supraveghere, <strong>ce</strong>număra câteva mii de oameni;• La 15 noiembrie atacă oraşul Giurgiu, ucide pe toţi turcii găsiţi aici, scăpând numai 2 dintre ei, care trec Dunăreaînot şi vestesc despre prăpădul dezlănţuit de voievod;• La 10 de<strong>ce</strong>mbrie, la ordinul lui Mihai, Albert Kiraly, comandantul detaşamentului ardelean, atacă Oraşul de Flocişi ucide toţi turcii prinşi aici;Anul 1595:• La 01 ianuarie 1595 este atacat şi distrus oraşul Hârşova;• La 06 ianuarie este atacat oraşul Silistra;• 14-25 ianuarie, în trei bătălii suc<strong>ce</strong>sive: la Stăneşti, Putineiul şi Şerpăteşti sunt distruse armatele turco-tătaretrimise pentru a-l scoate din domnie;• În februarie sunt atacate <strong>ce</strong>tăţile Rusciuc, Şiştov, Cernavodă, Babadag, Varna iar haiducii bulgari in<strong>ce</strong>ndiazăSofia;• În martie este luată cu asalt Cetatea Brăilei.Lupta antiotomană progresa cu mare suc<strong>ce</strong>s. Turcii răspund pregătind o mare expediţie contra lui Mihai, condusă deSinan-Paşa.În faţa pericolului, Mihai şi-a dat seama că singur nu poate rezista puhoiului tur<strong>ce</strong>sc, având nevoie de aliaţi. <strong>De</strong> a<strong>ce</strong>eatrimite în Transilvania o delegaţie de 12 mari boieri în frunte cu mitropolitul ţării –Eftimie.A<strong>ce</strong>astă delegaţie a fost prima care l-a trădat pe Mihai, pentru că prin tratatul încheiat, la 20 mai 1595, SigismundBathory era recunoscut şi ca domn al Munteniei, iar Mihai devenea locţiitorul său, puterea sa era micşorată, fiind pusă subtutela <strong>ce</strong>lor 12 boieri care au fost incluşi în Dieta Transilvaniei.În împrejurările grave în care se afla ţara, Mihai a fost obligat să ac<strong>ce</strong>pte tratatul, dar recunoştea că: “Am fost trădat,înşelat, fără niciun fel de ruşine”.
38<strong>Dacia</strong> magazin – nr. 63, mai 2010În iunie 1595, situaţia Vlahiei devine şi mai gravă, deoare<strong>ce</strong> Sigismund Bathory l-a înlocuit din domnia Moldovei pealiatul lui Mihai, Aron-Vodă, cu Ştefan Răzvan, care în condiţii umilitoare îşi recunoştea vasalitatea faţă de Sigismund.Mihai nu şi-a pierdut cumpătul nici în a<strong>ce</strong>ste grave împrejurări, întârziind cât a putut tre<strong>ce</strong>rea otomanilor peste Dunăre, caoştile din Transilvania şi Moldova să-i vină în ajutor. Dar moldovenii şi transilvănenii au întârziat cu ajutorul promis.Situaţia lui Mihai era gravă pentru că în tabăra sa se aflau o serie de boieri în frunte cu vistiernicul Dan, care eraugata să-l trădeze, să-l dea pe mana lui Sinan –paşa, căruia “să-i mulţumească că i-a scăpat de un domnitor zurbagiu şirăzvrătit, gata oricând de războaie”. În campania de la Călugăreni, tactica aplicată (atacul prin surprindere de laHulubeşti şi atragerea voită a otomanilor spre Călugăreni, în mlaştinile formate de râurile Neajlov şi Câlniştea, împiedicândastfel desfăşurarea de forţe tur<strong>ce</strong>şti, aşezarea pe malul nordic al Neajlovului a <strong>ce</strong>lor ze<strong>ce</strong> mii de oameni pe două linii şi 10tunuri, iar la nord de Călugăreni constituirea unei rezerve de 6.000 de oameni şi 2 tunuri sub comanda lui Albert Kiraly,distrugerea cu artileria a unui punct obligat de tre<strong>ce</strong>re – podul de pe Neajlov, atacul con<strong>ce</strong>ntric asupra podului şi reluareadispozitivului iniţial, replierea spre locul de dispunere a rezervei într-un dispozitiv în formă de unghi, cu flancurile refuzate,şi executarea apoi a unui puternic contraatac), exemplul personal şi vitejia lui Mihai au însufleţit mica sa oaste de ze<strong>ce</strong>ori mai puţin numeroasă decât <strong>ce</strong>a otomana obţinând o victorie strălucită. În luptă au pierit patru paşale, şapte sangiacişi mii de turci.Victoria de la Călugăreni a avut un larg răsunet european, pentru că în armata sa, pe lângă români, luptau şigreci, bulgari, sârbi, albanezi, el devenind, de fapt, conducătorul întregii lumi balcani<strong>ce</strong> <strong>ce</strong> dorea să scape deasuprirea otomană.Mihai, pe lângă prieteni şi oameni de nădejde, a avut parte şi de duşmani pe măsură, perfizi, răzbunători, trădători, carelvânau atât în ţară cât şi în afara ei. Astfel, chiar oamenii aliatului său principal, împăratul Rudolf al II-lea, nu se bucurau,ci se speriau de grandiosul plan pe care îl făcuse Mihai, care vroia să ridi<strong>ce</strong> contra turcilor toate popoarele balcani<strong>ce</strong>şi să ajungă astfel cu oştile reunite până la zidurile Istambulului.<strong>De</strong> a<strong>ce</strong>ea, marea sa realizare la 1600 a fost efemera unire care a durat câteva luni, până în toamnă când duşmaniisăi s-au coalizat împotriva sa.Primul mer<strong>ce</strong>nar care l-a trădat pe Mihai a fost generalul austriac Ghe<strong>org</strong>he Basta pe care împăratul Rudolf îltrimisese în Ardeal ca să-l ajute pe Mihai, dar a<strong>ce</strong>sta nutrea să ajungă el stăpânul Transilvaniei. Basta a reuşit să-l facă pecăpitanul lui Mihai – Aga Lecca – să-i permită să treacă pe lângă Cetatea Chioar, pe care a<strong>ce</strong>sta trebuia să o apere şi să nupermită nimănui să treacă spre interiorul Transilvaniei. În a<strong>ce</strong>st fel, cu ajutorul trădătorului Aga Lecca, Basta a ajuns laAlba-Iulia unde a trecut pe faţă de partea nobililor maghiari, nemulţumiţi că erau conduşi de un valah spunând ca„acum vrea să-i ajute pe magnaţii maghiari să-l alunge pe valah“. Dar nevrednicul Basta nu ştia că cine trădează are şi elparte de trădare, căci nobilii maghiari l-au ac<strong>ce</strong>ptat pe moment, nu ca să-l recunoască ca voievod, ci ca să-l readucă laputere pe vechiul lor principe Sigismund Bathory.Apoi l-au trădat pe Mihai nobilii maghiari, în frunte cu Ştefan Czaky, Gaspar Korniş, Moise Secuiul şi alţii, care-ijuraseră credinţă pe Biblie şi în care Mihai îşi pusese încrederea. Aflând de trădarea lui Aga Lecca şi de <strong>ce</strong>a a lui Basta,Mihai a părăsit Moldova şi a trecut în grabă în Ardeal, cu puţini ostaşi, pentru a se confrunta cu trădătorii.La 18 septembrie 1600, a avut loc bătălia de la Mirăslău. În a<strong>ce</strong>astă confruntare Mihai a fost trădat de lefegii cazacicare, la primul atac al mer<strong>ce</strong>narilor lui Basta, au înclinat steagurile şi au trecut de partea a<strong>ce</strong>stora, trădându-l pe <strong>ce</strong>l căruia îijuraseră credinţă. Şi în bătălia a<strong>ce</strong>asta Mihai a făcut minuni de vitejie bărbătească, la fel ca la Călugăreni sau Şelimbăr, s-aaruncat eroic în luptă, dar nu mai avea cine să-l urmeze căci lipseau de lângă el fraţii Buzeşti şi Udrea Băleanu şi BanulManta. Disperat, Mihai a smuls steagul alb, cu scutul verde şi cu cru<strong>ce</strong>a în cioc şi a trecut Mureşul înot, nevoind caa<strong>ce</strong>st standard al biruinţei să rămână în mâna trădătorilor săi.Mihai a fost trădat a doua oară de generalul Basta în august 1601, (împăcarea lui Mihai cu Basta o realizaseîmpăratul Rudolf) după victoria de la Gurăslău. Cu aprobarea tacită a împăratului Rudolf al II-lea Basta pune la caleasasinarea lui Mihai, care s-a realizat la 19 august 1601, la Câmpia Turzii. Iată cum descrie letopiseţul Cantacuzin a<strong>ce</strong>stasasinat: „iar când fu într-o dimineaţă, văzu Mihai oaste nemţească venind către cortul lui, unii călări, alţii pedeştri şisocoti Mihai Vodă că a<strong>ce</strong>ştia sunt ajutor lui şi nimica de dânşii nu se temea, iar ei procleţii (trădătorii) nu au fost ajutor, civrăjmaşi. Şi dacă văzu că sosesc ieşi Mihai Vodă din cortul său, înaintea lor vesel şi zi<strong>ce</strong>: „Bine aţi venit voinicilor,vitejilor“. Iar ei se repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbati<strong>ce</strong> cu săbiile scoase. Ci dete unul cu suliţa de-l lovi drept îninimă, iar altul degrab îi tăie capul. Şi căzu trupul lui <strong>ce</strong>l frumos ca un copaci pentru că nu ştiuse, nici se prilegise sabialui <strong>ce</strong>a iute în mâna lui <strong>ce</strong>a vitează. Şi rămase trupul gol aruncat ca aşa au lucrat pizma încă din în<strong>ce</strong>putul lumii...“Istoricul german Johann Christian Engel a cinstit memoria eroului român scriind: „să depunem flori pe mormântula<strong>ce</strong>stui domn de mare însemnătate pentru istoria lumii, căci el a ajutat, şi a ajutat puternic să se apere Europa de turci.”Marele nostru istoric Nicolae I<strong>org</strong>a aprecia că: „mai presus de toate Mihai a fost un om drept, cinstit, care-şi respectaîntotdeauna cuvântul şi care în întreaga sa viaţă de numai 43 de ani nu a trădat pe nimeni”.“Căci mârşava trădare <strong>ce</strong>-ascunde-al ei obrazÎn veci nu se încuibă în suflet de viteaz”(Vasile Alecsandri)
- Page 2 and 3: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 1D
- Page 4 and 5: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 3C
- Page 6 and 7: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 52
- Page 8 and 9: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 7S
- Page 10 and 11: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 9i
- Page 12 and 13: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 11
- Page 14 and 15: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 13
- Page 16 and 17: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 15
- Page 18 and 19: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 17
- Page 20 and 21: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 19
- Page 22 and 23: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 21
- Page 24 and 25: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 23
- Page 26 and 27: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 25
- Page 28 and 29: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 27
- Page 30 and 31: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 29
- Page 32 and 33: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 31
- Page 34 and 35: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 33
- Page 36 and 37: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 35
- Page 40 and 41: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 39
- Page 42 and 43: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 41
- Page 44 and 45: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 43
- Page 46 and 47: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 45
- Page 48 and 49: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 47
- Page 50 and 51: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 49
- Page 52 and 53: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 51
- Page 54 and 55: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 53
- Page 56 and 57: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 55
- Page 58 and 59: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 57
- Page 60 and 61: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 59
- Page 62 and 63: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 61
- Page 64 and 65: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 63
- Page 66 and 67: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 65
- Page 68 and 69: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 67
- Page 70 and 71: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 69
- Page 72 and 73: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 71
- Page 74 and 75: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 73
- Page 76 and 77: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 75
- Page 78 and 79: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 77
- Page 80 and 81: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 79
- Page 82: Dacia magazin - nr. 63, mai 2010 81
- Page 85 and 86: 84Dacia magazin - nr. 63, mai 2010
- Page 87 and 88: 86Dacia magazin - nr. 63, mai 2010
- Page 89 and 90:
88Dacia magazin - nr. 63, mai 2010(
- Page 91 and 92:
90Dacia magazin - nr. 63, mai 2010W
- Page 93 and 94:
92Dacia magazin - nr. 63, mai 2010
- Page 95 and 96:
94Dacia magazin - nr. 63, mai 2010l
- Page 97:
96Dacia magazin - nr. 63, mai 2010