176362684-DOOM2

Principalele norme ortografice, ortoepice şi morfologice ale limbii române
LXIV
nume proprii străine a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare:
poeesc/poe-esc, rousseauism/rousseau-ism, *shakespearian/shakespeare-ian de la Poe
[pou], Rousseau [rusQ], Shakespeare [ş~cspir].
La derivate de la cuvinte cu o finală neobişnuită în limba română, vocala
finală a acestora poate cădea în favoarea vocalei cu care începe sufixul: dandism
(nu dandysm) < dandy + sufixul-ism.
4. Se scriu separat numai sufixele folosite ocazional cu rol de cuvinte: isme
"mode".
4.2. Scrierea cuvintelor compuse
Modul de scriere a cuvintelor compuse este în funcţie de natura elementelor
componente (cuvinte, elemente de compunere sau abrevieri), de vechimea
compuselor, de gradul de unitate semantică şi de sudură formală, de apartenenţa
elementelor componente la diferitele părţi de vorbire, de raporturile sintactice
care au stat la baza compusului, de părţile de vorbire cărora le aparţin compusele
şi, în cazul cuvintelor flexibile, de modul de flexiune, precum şi, uneori, de tradiţie.
Nu există reguli cu valabilitate generală, de aceea în cele de mai jos prezentăm
o descriere a practicii ortografice privind principalele tipuri de cuvinte compuse.
Aceste probleme sunt prezentate pe părţi de vorbire (deşi unele cuvinte se pot
încadra în mai multe părţi de vorbire), în ordinea alfabetică a acestora.
4.2.1. Adjective
Adjectivele calificative compuse (dintre care unele sunt şi substantive sau
adverbe) se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă.
1. Se scriu într-un cuvânt:
1. adjectivele (mai ales din fondul vechi) sudate (unele reprezentând tipuri
rare şi învechite) din cuvinte care există şi independent, cu structura:
-adjectiv+ adjectiv (având flexiune numai la ultimul component): rozalb;
- adjectiv + substantiv: pursânge (invariabil);
- adverb (uneori substantivizat) + adjectiv (uneori provenit din participiu!
unui verb compus): binecuvântat, binefăcător, binemeritat, binevoitor; clarvăzător;
preafericit;
Aceste compuse se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă
asemănătoare, care reprezintă fie compuse mai puţin sudate, scrise cu
cratimă (!bine-crescut "cuviincios"), fie grupuri de cuvinte, care se scriu separat
(!bine crescut "dezvoltat bine").
- prepoziţia a + tot/toate + adjectiv (tip învechit): atoateştiutor, atotputernic;
- prepoziţie + substantiv sau adjectiv: cuminte, deplin;
- substantiv (uneori provenit dintr-un adjectiv) + adjectiv: răufăcător, răuvoitor;
codalb;
- izolări de propoziţii: cumsecade;