DRAGOSTE-DE-VIATA-de-Jack-London

Dragoste de viaţă - Jack London
Stând aşa în sala tribunalului, Ah Cio se mira de ce era nevoie
de atâta timp ca să se pronunţe sentinţa. Niciunul dintre
împricinaţi nu se atinsese de Chung Ga. Ah San îl omorâse. Îl
apucase întâi de coadă, îl smucise cu o mână, iar cu cealaltă, pe la
spate, îl înjunghiase. De două ori vârâse cuţitul în el. Aici, în sala
tribunalului, Ah Cio văzu din nou, cum se petrecuse omorul: cearta,
cuvintele aruncate dintr-o parte şi dintr-alta, înjurăturile şi
blestemele la adresa strămoşilor veneraţi, apoi blestemele la
adresa generaţiei viitoare, săritura lui Ah San, coada lui Chung Ga
prinsă în mână, cuţitul înfipt de două ori în carne, deschiderea
bruscă a uşii, năvala lui Shemmer în baracă, îmbulzeala spre uşă,
fuga lui Ah San, plescăitul curelei lui Shemmer, care îi îngrămădise
pe toţi ceilalţi într-un colţ, şi apoi pocnetul revolverului, semnalul
dat de Schemmer pentru a cere ajutor. Ah Cio se înfioră retrăind în
gând toate acestea. O lovitură de curea îi crăpase obrazul,
jupuindu-i o bucată de piele. Schemmer arătase julitura asta în
timpul depoziţiilor, când îl identificase pe Ah Ciou. Acum însă
urmele dispăruseră. Straşnică lovitură mai fusese! Cu un deget să
fi fost mai spre mijloc, şi i-ar fi scos ochiul. Apoi Ah Cio uită totul,
furat de imaginea grădinii sale, în care avea să se odihnească şi să
viseze când albii îl vor trimite acasă.
Chipul îi rămase senin când judecătorul citi sentinţa. La fel de
senine erau şi chipurile celor patru tovarăşi ai săi. Senine rămaseră
chipurile lor şi în clipa în care tălmaciul le spuse că tribunalul îi
găsise vinovaţi de asasinarea lui Chung Ga pe toţi cinci, că lui
Ah Ciou i se va tăia capul, că Ah Cio a fost condamnat la douăzeci
de ani de muncă silnică în Noua Caledonie, Wong Li la doisprezece
ani, iar Ah Tong şi Ah Kim la câte zece ani. Nici unul dintre ei nu
scoase o vorbă. Până şi Ah Ciou rămase nemişcat ca o mumie, cu
toate că de capul lui era vorba şi nu de al altuia.
Judecătorul mai rosti câteva cuvinte, iar tălmaciul îi lămuri că,
întrucât faţa lui Ah Ciou fusese julită cel mai mult de loviturile
curelei lui Schmmer şi ca atare putuse să fie uşor de identificat, şi
având în vedere că, în tot cazul, cineva trebuia să plătească cu
viaţa, judecătorii îl aleseseră pe el. De asemenea, faptul că şi faţa
lui Ah Cio fusese destul de învineţită, dovedea fără putinţă de
50