1. Raportul Stiintific si Tehnic (RST) in extenso al proiectului cu titlul ...

- când ţesutul tumoral se întinde foarte aproape de linia de marcaj cu tuş de China,
dar fără să o penetreze. Realizarea a câteva cupe semi-seriate din această regiune
permite adesea aprecierea mai corectă a acestui parametru.
• Margini nedeterminabile :
- apar printr-un defect de tehnică. Cel mai adesea este vorba despre o cupă
defectuoasă, incompletă în care limitele nu sunt marcate cu tuş.
Frecvenţa pozitivităţii marginilor depinde de topografia cancerului.
Cancerele zonei periferice determină margini pozitive în regiunea
posterolaterală deoarece extensia extracapsulară este importantă şi au fost
prezervate la acest nivel bandelete neurovasculare.
În regiunea posterioară, marginile pozitive sunt rezultatul tumorilor
voluminoase şi extracapsulare.
4. Determinarea volumului tumoral.
Volumul tumoral va fi apreciat cel mai adesea aproximativ secţiune de
secţiune, fie utilizând o metodă de morfometrie manuală ţinând de puncte, fie
înscriind tumora într-un volum geometric simplu (cub, paralelipiped). Trebuie ţinut
cont de un coeficient de retracţie care pentru Mc Neal este de aproximativ 1,5.
5. Topografia tumorii.
Nu este un indicator indispendsabil deoarece nu are importanţă pentru
pronostic. Este interesantă pentru chirurg care poate să compare datele
anatomopatologice cu datele clinice (tuşeu rectal, ecografie).
6.Alte leziuni.
• Tumorile accesorii trebuie să fie citate în rezultatul final; gradul lor poate fi
diferit de cel al tumorii primitive şi pot determina margini pozitive. Volumul lor însă nu
trebuie adăugat volumului tumorii principale.
• Displazia (PIN) este o noţiune interesantă de precizat pentru înţelegerea
dezvoltării şi extensiei leziunilor canceroase; se va nota gradul şi topografia acestei
displazii.
Pentru ca rezultatul să fie complet se vor semnala leziunile asociate:
hiperplazia zonei de tranziţie, prostatite, zone de atrofie glandulară.
7. Examinarea ganglionilor ileo-obturatori.
Acest examen trebuie efectuat tuturor ganglionilor prelevaţi ce trebuie incluzionaţi în
totalitate şi eventual secţionaţi la mai multe niveluri pentru a decela micrometastaze.
Prostatectomiile efectuate după un tratament antiandrogenic sunt adesea foarte
dificil de studiat din cauza modificărilor atrofice ale proliferării tumorale care este
uneori dificil de identificat. De aceea ar trebuzie să folosim teste imunohistochimice –
o anticitokeratină cu spectru larg (ex. K 4) pentru a detecta mici focare tumorale, în
mod particular la nivelul marginilor sau în ţesutul pericapsular care este sediul unei
fibroze importante.
Prostatectomiile care conţin un minuscul focar tumoral sau chiar absenţa totală a
leziunii canceroase reprezintă o situaţie mai frecvent întâlnită actualmente datorită
eforturilor care se fac pentru detectarea şi tratamentul chirurgical al cancerelor
prostatice în stadiu precoce.
În aceste cazuri este importantă prelevarea prostatei în totalitate şi de a efectua
cupe seriate din regiunea în care biopsia a fost pozitivă şi din zonele de unde
cancerul este mai frecvent localizat.
Tehnici histopatologice uzuale
Coloraţia curentă cu hematoxilină-eozină (H.E.) este metoda de colorare standard.