manualul de control financiar preventiv - Ministerul Finanţelor Publice

act juridic, aceasta obligatie de plata. In consecinta, va emite un act administrativ
prin care stabileste noul drept salarial. In general, astfel de acte juridice nu sunt
emise de titularul de drept al competentei, ci de ordonatorul titular al unei
competente delegate, cum ar fi, spre exemplu, directorul directiei de personal.
Reamintim ca, intr-o astfel de procedura administrativa, actul de delegare este
Regulamentul de organizare si functionare.
4. Functionarul public este destituit. Ordinul (decizia) de destituire este un act
administrativ care are ca efect incetarea raporturilor juridice constituite prin actul de
numire. Concomitent, inceteaza si raporturile juridice ce s-au stabilit prin ordinul de
incadrare. Prin acest act juridic nu rezulta o obligatie de plata, dar ar putea rezulta,
daca, prin decizia de destituire, se incalca un drept subiectiv al functionarului. In
acest caz, actul juridic creator de obligatii de plata este hotararea judecatoreasca
prin care se angajeaza raspunderea juridica a institutiei. Ordonatorul este obligat sa
constate obligatia de plata ce decurge din hotararea judecatoreasca.
5. Se lanseaza un imprumut de la populatie prin certificate de trezorerie. Actul
juridic prin care se creeaza o obligatie de plata este insusi ,,certificatul de trezorerie”
al carui continut este prospectul de emisiune. ,,Certificatul de trezorerie” este un
contract de imprumut (semnatura creditorului pe un astfel de contract nominativ nu
este necesara, deoarece insasi cumpararea lui inseamna o manifestare de vointa),
prin care debitorul se obliga sa returneze suma la scadenta si sa plateasca o
dobanda.
6. Iesirea la pensie. Actul juridic constitutiv de drepturi si obligatii este legea
pensiilor. Actul juridic prin care ordonatorul constata obligatia de plata este ,,decizia
de pensionare”.
7. Printr-o lege se hotaraste acordarea unei subventii unui agent economic
prin bugetul unui minister (industrie, agricultura etc). Actul juridic prin care se
creeaza obligatia de plata este insasi legea (autoritatea competenta este
Parlamentul). In acest caz, angajamentul juridic este constatarea obligatiei, fara a
mai fi necesara forma materiala a angajamentului.
8. Asigurarea unor bunuri ale institutiei publice. Printr-un act normativ care
cuprinde dispozitii onerative sau permisive se autorizeaza utilizarea fondurilor
publice pentru asigurarea unor riscuri ce pot afecta integritatea unor bunuri din
patrimoniu. In baza autorizarii legale, ordonatorul creeaza o obligatie de plata
(contract de asigurare), deoarece, prin plata primei de asigurare, asiguratul devine
titularul unui drept de creante, in baza caruia poate pretinde asiguratorului (debitorul)
ca, in cazul producerii unui eveniment asigurat, sa plateasca acestuia indemnizatia
de asigurare convenita.
Exemplele ar putea continua. Actele juridice din care rezulta direct sau
indirect obligatii de plata in sarcina statului (institutiilor publice) sau prin care
ordonatorul creeaza sau constata obligatii de plata sunt nenumarate. Scopul
enumerarii de mai sus a fost numai de a crea unele repere pentru intelegerea
angajamentului juridic, asa cum este el definit in normele mentionate.
In general, angajamentul juridic, sub forma actului juridic prin care ordonatorul
constata o obligatie de plata, se intalneste atunci cand dreptul de creanta al
creditorului izvoraste dintr-un act juridic extern ordonatorului (creat de o alta
autoritate competenta - Parlament, Guvern, organ administrativ superior, etc.).
Angajamentul juridic sub forma actului juridic creator de obligatii apare atunci cand,
prin diferite acte normative, se autorizeaza o cheltuiala cu o anumita destinatie, dar
actul juridic creator de drepturi si obligatii este infaptuit de ordonator (contractele).
27