salon literar nr.68.pdf - culitaioanusurelu.ro

comunist pentru activităţi mistice şi subversive. Apoi, mai ales după 1965, se va impune treptat,
obţinând funcţii înalte chiar în organisme internaţionale şi catedre de profesor universitar în
România şi din diverse ţări ale lumii. Membru corespondent al Academiei din 1991 şi titular din
1993. Face descoperiri cu totul surprinzătoare legate de depistarea şi reconstituirea patrimoniului
cultural românesc în străinătate, găsind manuscrise de-ale lui D. Cantemir în S.U.A., Siria,
Liban şi Franţa, apoi Letopiseţul Ţării Româneşti (1292-1664) – cea mai veche cronică munteană
redactată în limba română, dar păstrată doar în limba arabă, într-o mănăstire de lângă Beirut.
10.04.1946 – S-a născut la Bucureşti, RĂILEANU, VIRGIL – profesor, publicist (în reviste
şi ziare vrâncene sau din judeţele vecine), eseist, cronicar <strong>literar</strong>. Alsolvent al facultăţii de Filolologie
a Univ. „AL. I. Cuza” din Iaşi. Fiind membru al Cenaclului <strong>literar</strong> „Duiliu Zamfirescu”, este inclus
în Antologia din 2007 cu câteva articole. Risipit prin reviste şi lansări de cărţi, mai sperăm
să-i apară volumele pe care, suntem siguri, le are în manuscris şi în minte.
10.05.1956 – Se naşte la Bordeşti, Vrancea, PANAIT, VIRGIL – poet. Debut în ziarul „Milcovul”,
apoi în revista „Ateneu”, din Bacău. Colaborează la diverse reviste din ţară şi din Vrancea.
Membru important al Cenaclului <strong>literar</strong> „Duiliu Zamfirescu”. Mulţi critici de valoare (N. Manolescu,
E. Simion, L. Ulici, Romul Munteanu, Alex. Ştefănescu) au scris laudativ despre poezia sa bazată
pe o metaforă strict personală.Unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai activi scriitori vrânceni,.
21.05.1943 – PRICOP, DUMITRU – poate cel mai mare poet al Vrancei, şi-a petrecut
copilăria în satul natal, Negrileşti, Vrancea, din folclorul şi înţelepciunea căruia îşi va lua energia
şi talentul. „Prinţ stelar al cântecului orfic şi al Poeziei”, a fost „un bonom incurabil şi un boem irecuperabil,
exemplar şi plăcut în tot ce făcea”. Prin dispariţia lui DUMITRU AL PEŞTERII, plecat
ÎN CĂUTAREA MUNTELUI ALBASTRU(în 2007),, literatura română, nu numai cea vrânceană,
a pierdut un poet care a lăsat drept moştenire literaturii un minunat tezaur de nobleţe spirituală,
de simţire şi frumuseţe lirică”.
06.06.1939 – Stimatul nostru profesor BUZATU, GH. , profesor universitar, doctor în istorie,
unul dintre cei mai de seamă cercetători ai istoriei contemporane a României este
conjudeţeanul nostru, fiind născut la Sihlea. Cunoscut şi apreciat, pentru cărţile sale, pe tot mapamondul.
12.06.1929 – S-a născut la Oradea (din 1940 se mută la Focşani cu familia), MAVRODIN,
IRINA, poetă, eseistă, traducătoare. Licenţiată în literatura franceză, devine profesor universitar
la Bucureşti. Doctorat în Istoria literaturii franceze şi Poetică. Decorată de statul francez cu Ordinul
„Chevalier des Arts et des Vettes”.
16.06.1948 - La Băceşti, Vaslui, vede lumina zilei viitorul medic stomatolog DAN
ALEXANDRU TABAN, pasionat de arta fotografiei, de sculptură, de pictură şi de literatură. A organizat
expoziţii de grup, iar din 1988 mai multe Expoziţii personale de sculptură. Temele sculpturilor
sale sunt Omul, Apa,Jugul etc. Un bonom şi, deseori, un Mecena pentru mulţi scriitori, pe
care i-a tratat gratis sau a participat, financiar, la publicarea unor cărţi de-ale lor. Din păcate, sunt
din ce în ce mai puţini astfel de oameni...
22.06.1951 – Se naşte la Putineiu, Teleorman, DUŞCĂ, CONSTANTIN, poet. Din 1980
se stabileşte la Focşani. Remarcat la debut, în 1970, în România <strong>literar</strong>ă. Publică la reviste din
Vrancea şi din ţară. Autor a patru volume de poezie adevărată.
22.06.1932 – DIMA, PETRACHE, cel care va deveni prozator, ziarist, editor, profesor de
română la Liceul „Unirea” din Focşani, va fi al doilea băiat al unei familii de ţărani din Obileşti-
Tătăranu, Vrancea. Reînvie, la Liceul Unirea, începând cu 30 ianuarie (ziua de naştere a lui
Caragiale – întâmplător?) 1972, seria nouă a „Revistei noastre”. Se stinge subit, la 25 decembrie
1994, măcinat de „progresele” libertăţii (!?) de după 1989, cum s-au stins şi alţi mari intelectuali.
19
Vrânceni de seamă
Salonul <strong>literar</strong> nr. 68/2009