salon literar nr.68.pdf - culitaioanusurelu.ro

More documents

Recommendations

Info

icefal. Pe tavan şi pereţi sunt pictate 54 de steme, reprezentând toate guvernele ţariste. Sala de recepţii intime a ţarinei Ecaterina a II-a. Era principesă germană la origine şi în legătură cu acest lucru trebuie spus că ţarii de origine rusă se căsătoreau cu principese germane, iar ţarinele de origine rusă cu principi germani. Ecaterina a II-a era o persoană bărbătoasă, cum arată în tabloul-portret, o femeie dură, necruţătoare (îşi ucide cu sânge rece soţul, Petru al III-lea), urmaşă a Agripinei şi Aspasiei. Pe cât de aspră pe atât de cultă era, întreţinând relaţii de amiciţie şi respect cu marii iluminişti Voltaire şi Diderot. I se mai spunea şi Semiramida Nordului. În sala ei se găsesc 25 de candelabre din bronz aurit şi patru fântâni după modelul celor din Bakciserai. Ecaterina a II-a a avut mai mulţi amanţi, însă cel mai aproape de inima ei a fost contele Potemkin, un militar de mare curaj în care sălăşluia o fire uşuratică şi risipitoare. În oraşul lui Petru I există un palat al contelui Potemkin (Palatul Tauridei sau al Crimeei) pe care l-a pierdut de mai multe ori la jocul de cărţi, dar de fiecare dată ţarina mergea a doua zi pentru a-l răscumpăra şi a se dărui iubitului ei. Dar şi Potemkin, cu gusturile rafinate pe care le avea, îi aducea Ecaterinei a II-a cele mai de preţ capturi din luptele la care lua parte. O dată i-a făcut cadou un pat din argint la care ţarina a ţinut foarte mult. Probabil pentru rezistenţa lui! Colecţia Rembrandt numără 26 de tablouri, din care am reţinut: „Întoarcerea fiului risipitor” (extraordinară realizare pentru care nu sunt cuvinte care să redea expresivitatea tatălui ce iartă şi a fiului parcă ruşinat de puterea de înţelepciune a părintelui său ce îi trece cu vederea peregrinările fără rost prin lume), „Sfânta familie”, „Fecioara Maria cu pruncul”, „Coborârea de pe cruce”, „Danaia”. Colecţia spaniolă cuprinde tablouri de El Greco („Apostolii Petru şi Pavel” – Petru fiind mâna dreaptă a lui Iisus, la el aflându-se şi cheia Paradisului), de Murillo („Fuga în Egipt”), Diego Velaquez, Francesco Goya („Portretul artistei Antonia Sarate”), Jose Ribera („Sf. Sebastian”). În general, capodoperele artiştilor spanioli au fost achiziţionate cu mare greutate, colecţiile nefiind înstrăinate. Colecţia italiană, aflată în Ermitajul cel Mic, este alcătuită din 300 de tablouri. Şcoala veneţiană (perioada de înflorire a artelor, apogeul Renaşterii italiene) este reprezentată de Sandro Boticelli cu „Naşterea lui Iisus” sau „Adormirea maicilor”, Leonardo da Vinci („Madona cu floare” – o bijuterie) şi „Surâsul Madonei” şi alte 12 lucrări. Din creaţia lui Titzian veneţianul sunt expuse opt tablouri, din care văd „Sf. Sebastian”, „Danaia” şi „Maria Magdalena” (ce ochi trişti avea!). De la Rafael văd „Sf. Iosif fără patrie”, din Caravagio „Băiatul cu lăuta”, în timp ce de la Michellangelo şi Tintoretto sunt expuse lucrări mai puţin cunoscute. Din colecţia italiană m-a impresionat în mod deosebit pânza „Bunavestire”, operă a lui Simone Marini. Maica Domnului se căsătoreşte cu patriarhul evreu Iosif, de 72 de ani, fiul lui Iacov şi al Rachelei, vândut de fraţii săi ca sclav, în Egipt, devenind sfetnic al unui faraon. Ea simte că a rămas însărcinată şi va naşte pe Iisus Christos nazarianul pe care lumea creştină îl consideră fiul lui Dumnezeu, căruia i-a sortit să mântuiască lumea. Nu mai puţin mişcător este şi tabloul „Maria Magdalena”, înfăţişând această femeie cu temperament de jar, postituată şi frumoasă, care toată tinereţea a fost doar vânzătoare de plăceri iar mai târziu este cuprinsă de remuşcări şi tristeţe. Colecţia flamandă se găseşte în Ermitajul cel Nou, unde sunt exponate de Van Dyck, Rubens – cu ale sale excepţionale picturi „Iubirea unei romane faţă de tatăl său” şi „Coborârea de pe cruce”, precum şi alte 41 de tablouri ale acestui pictor flamand celebru. În acest corp de clădire mai există Colecţia de artă franceză, precum şi Şcoala olandezilor mici, turiştii ridicând din umeri auzindu-l pe ghid vorbind astfel, pentru că valoarea operei lor contrazice această denumire. Timpul şi oboseala ne-au permis să vizităm doar 59 de camere. Mai rămăseseră de văzut…numai 998. Poate cu alte prilejuri… Radu BORCEA 36 Prin muzee... Salonul <strong>literar</strong> nr. 68/2009
ARDERE DE TOT Lumina din rai orbeşte-n vis Prin moarte lume peste lume Nu-i nimeni în cer s-o adune Cu toţii petrec în Paradis Sufletu-mi pluteşte-n cuvinte Ca o pasăre fără cuibar Se zidesc imagini în zadar Nimicul sapă iar morminte În acest stins univers respins Se-nchide vremea ca o pleoapă Visez la cumpeni de veac învins Se stinge viaţa într-o carte Cu mine îngerii se-adăpă De tine, Doamne, să am parte UMBRE DE LUT mi-e lumina toamnei drept osândă asemeni frunzei ce stă să cadă de pe deal vin zeii ca să vadă cum se stinge umbra verii blândă sorb sorii din alte vremuri clipa un pictor orb mi-a schimbat făptura cu viaţa mea am furat natura şi-n bezna nopţii creşte risipa alt rod îşi află-n mine visarea de-am atins cu visul nevăzutul şi-aud cum se topeşte-n ochi zarea prin Cuvânt mă vindec de vecie 37 Poezie A U R E L M. B U R I C E A Salonul <strong>literar</strong> nr. 68/2009 în vers de dor caut începutul stă lumea-n lut fără măiestrie TRIST REGRET Atât de liber în trup şi cuvânt n-am visat niciodată ca să fiu închis în univers ca-ntr-un sicriu să pot sta în Tine a vesnic pământ mi-ai dat putere în văz şi cuget lumina divină creşte-n mine cum urcă floarea mierea-n albine când durerea se stinge prin muget izvor dulce din munţii de sare mi-a fost viaţă în satul meu natal flux şi reflux secată mare iubirea mea ninsoare în sonet troienit de timp sânger în pocal din tot ce-am fost rămâne trist regret UŞĂ DE DINCOLO cine ştie cât de lungă-i calea de la real până la absolut poate atunci când voi fi iarăşi lut şi voi închide-n trup toată zarea pe infinit dorm nevăzute lumi de nu le poţi cuprinde cu gândul ne va veşnici şi noua rândul când prin Dumnezeu poţi să te cununi să cazi din rugă ca fructa din pom grădină de vis creşte în Cuvânt să uiţi de-a pururi c-aiI fost cândva om şi-ai măsurat clipa cu pas naiv de-ai făcut cu moartea greu legământ uşă să-mi fie din alt motiv
Page 1 and 2: SALONUL LITERAR Anul XI Nr. 68- 200
Page 3 and 4: Orice gloriolă se perimă. Ai fost
Page 5 and 6: de faptele mele lirice, sunteţi pr
Page 7 and 8: Ceea ce a făcut Marian Papahagi a
Page 9 and 10: Acum patru ani, în oraşul lui Bac
Page 11 and 12: Adrian BOTEZ CULIŢĂ IOAN UŞURELU
Page 13 and 14: Damian, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae
Page 15 and 16: Sunt locuri, în ţară, pe care do
Page 17 and 18: 15 Comemorări Ion Panait 1941-2009
Page 19 and 20: Aforisme Iubirea - un Everest care
Page 21 and 22: comunist pentru activităţi mistic
Page 23 and 24: 1960-1964 - Colaborator la „Centr
Page 25 and 26: încât să facă unitate rezisten
Page 27 and 28: sunt inseparabile de viaţă? (...)
Page 29 and 30: Eseu contemporan şi ne cutremurăm
Page 31 and 32: torie. „Dacă lumea nu este o jus
Page 33 and 34: Apoi vom chema câinii înapoi Prie
Page 35 and 36: LITERATORUL DE LA ROHIA Format înt
Page 37: Ermitaj - simbolul gustului univers
Page 41 and 42: Critică literară
Page 43 and 44: Ionel Bandrabur O viață dăruită

salon literar nr.68.pdf - culitaioanusurelu.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?