salon literar nr.68.pdf - culitaioanusurelu.ro

Acum patru ani, în oraşul lui Bacovia se
năştea, discret, fără scâncete, ci, mai
curând, cu vizionarism senin şi bătăios, o
revistă: Plumb.
După titlu, s-ar fi zis că va re-produce
(poate chiar...calchia...) nevroze şi melancolii...şi
că va „trage” (precum metalul evocat
de frontispiciul revuistic) în/spre jos....Ei
bine, NU! Precum noi semnalam/proroceam
( în revista Contraatac, din Adjud), încă de la
primul număr, titlul nu era decât un gest de
reverenţă faţă de un important clasic al
literelor româneşti... – iar nu şi o deviză! sau,
mai rău, expresia unui destin fatalist, de
urmat/asumat! NU! Ca forţă expresivă de
Duh, revista Plumb sugera (şi se
„perfecţionează” continuu întru această...
„sugestie”!) contrariul titlului: ambiţia de a
sui spre culmi, de a depăşi zările facilului
sau vetustului. Această ambiţie nu exclude,
ci presupune, ca fundament spiritual al revistei
cu pricina, păstrarea, cu pioşenie, în
„tronuri”, a zestrei celei neştirbite a
înaintaşilor (...pionieri, dar chiar şi Genii Protectoare
ale Neamului Românilor).Si atuuri
pentru afirmare existau încă de atunci: directorul
ei, scriitorul şi editorul Ioan
Prăjişteanu, ca şi redactorul-şef al revistei,
scriitorul şi jurnalistul Petre Scutelnicu, ei
înşişi relativ tineri, şi-au strâns în jur un grup
„dur”, format din „tineri...cu experienţă”! Nu
doar băcăuani, ci până şi din Satu Mare ori
Haţeg...”celălalt capăt de lume”...! – dar cu
drag pentru scris şi pentru chipurile expresive
ale Duhului. Adică, oameni care, chiar
dacă (în genere...) nu depăşeau 50 de ani,
erau „dotaţi”, prin har divin, cu avânturi şi
agerimi spirituale de...25 de primăveri...
Fără prejudecăţi, dar cu simţul buneimăsuri.
Bravi şi bătăioşi, dar între limitele
bunului-simţ, al civilităţii şi, mai mult şi cu
totul osebit: înarmaţi şi antrenaţi cu/întru o
Atitudini
REVISTA PLUMB: ÎNTRE „GREUTATEA” BACOVIANĂ ŞI
COMPETIŢIA CONTEMPORANĂ
7
Salonul <strong>literar</strong> nr. 68/2009
autentică educaţie estetică şi culturală.
Cărturari de valoare: unii
recunoscuţi/consacraţi, deja, în acest peisaj
atât de atomizat al culturii româneşti contemporane
(Theodor
Codreanu, Calistrat Costin, Gheorghe
Izbăşescu, sătmărenii Aurel Pop şi Felician
Pop, fraţii hunedoreni Eugen Evu şi Ioan
Evu, Doru Kalmuski, Doru Ciucescu, Virgil
Mocanu, Romulus Dan Busnea, Cornel Galben,
Angela Monica Jucan, Aurora Barcaru,
Valeria Manta-Tăicuţu, Sergiu Adam, Victor
Mitocaru, Ion Tudor Iovian, Ştefan
Munteanu, Gheorghe Iorga, Dumitru Zaharia,
Viorel Dinescu, Ion Hurjui, Ionel Necula,
Dan Sandu, Nicolae Mihai, Adrian Botez
etc.etc.) – alţii cu forţe suficient de bine controlate
şi conştientizate, pentru a spera nu
doar să se consacre (azi, unii tineri se
consacră chiar mai degrabă decât ar fi necesar
şi salubru, pentru o cultură care se vrea
profundă, responsabilă, respectabilă... - şi,
deci, „serioasă”...în zâmbetul ei „de senin”!),
ci, mult mai mult şi important, de a se confirma
ca valori autentice, tocmai în focul
bătăliilor culturale/cultuale (şi, deci, înainte
de toate - cu sine!), de pe „frontul” acestei
reviste (cu subintitularea justificată: „revistă
de cultură şi atitudine” !): Dan Perşa, Petre
Flueraşu (el însuşi conducător de revistă...),
Paul Blaj, Lidia Sabău etc. etc....
Dar, cu toate aceste atuuri, „competiţia”
contemporană, de cele mai multe dăţi,
neloială, presărată cu faulturi „de roşu”, dar
nesancţionate din...”prietenie tovărăşească”,
aşa-zisa, deci, „competiţie” (care, de multe
ori, se transformă în masacru absurd,
revoltător şi imund, care aruncă Cetatea
înapoi, în barbarie şi în caverne/
”trogloditism”...) rezultată nu din confruntarea
cavalerească a valorilor autentice, ci drept
consecinţă (sumbră şi pervers-insidioasă) a