Vatra veche 8 , 2012, BT - Eu, Petria. Şi literatura mea

More documents

Recommendations

Info

Catedrala Mare Târgu-Mureş, altar, frescă Ilustraţia numărului cu imagini ale Catedralei „Înălţarea Domnului” din Târgu-Mureş. Colecţiile icolae Băciuţ şi icolae Gheorghe Şincan 3 Scrisori de vară, de Ana Blandiana/ 3 Cuvinte îngereşti, de Miruna Ioana Miron/3 Vatra veche dialog cu Î.P.S. Selejan, de Luminiţa Cornea/4 Despre comuniunea cu Dumnezeu (Emil Bartoş), de Constantin Stancu/5 Vatra veche dialog cu Matei Vişniec, de Cătălina Popa/7 Vatra veche dialog cu Ion Cristofor, de Alexandru Petria/9 Poeme de Ion Cristofor/11 Centenar N. Steinhardt. În trezvia ideii..., de Valentin Marica/13 Răsucirea, de A.I. Brumaru/15 N. Steinhardt şi ecumenismul, de Claudia Vaşloban/16 Fascinaţie „Între lumi”, de Nicolae Băciuţ/17 Amintiri despre N. Steinhardt, de Veronica Pavel Lerner/18 Al. Paleologu despre N. Steinhardt/18 Alte convorbiri... cu Nicolae Steinhardt, de Valentin Marica/19 Ochiul Rohiei, de Valentin Marica/19 Sub semnul Timpului, de Ecaterina Ţarălungă/20 Rugăciuni, de Petru Dumitriu/21 Eseu. Destinul valorilor în lumea contemporană, de George Popa/22 Dumnezeu nu scrie romane (Ernesto Sabato), de Dumitru Velea/25 Teoria subsistenţei (Alexandru Surdu), de Iulian Chivu/26 Radu Gyr, un destin poetic frânt de politică, de Traian Lazăr/28 Theodor Codreanu despre Mihail Diaconescu/30 Eseu. Şi încă mai pustiu cu tine însuţi (Vasile Sav), de Ioan Negru/32 Literatura, stilul şi gândirea, de Daniel Mureşan/35 Cronica ideilor. Turgheniev şi ubicuitatea lui artistică, de George Petrovai/36 Poeme de Ştefan Veşcari/37 Arta înghiţitului în sec în faţa unei pagini de carte, de Rodica Lăzărescu/38 Poemul într-un vers, de Jules Cohn Botea/39 Scandal literar pe Facebook, de Alexandru Petria/40 Cronica literară. O poetică a ontosului (Corneliu Ostahie), de Paul Dugneanu/42 Oamenii din Lande (George Dan), de Mihaela Malea Stroe/43 Balade şi poeme (George Dan), de Daniel Drăgan/45 Privighetoarea umple vidul (Dorina Brânduşa Landen), de Constantin Stancu/46 Monorimurile şi indiferenţa (Sorin basangiac), de A.I. Brumaru/47 Paradisul terestru (Mircea Petean), de Lucian Gruia/48 Între adevăr şi aparenţe (Livia Fumurescu), de Maria Vaida-Voevod/49 Cititorul de iluzii (Dumitru Hurubă), de Constantin Stancu/50 Stăruire în lucruri duhovniceşti (Emil Pop, Valeria Pop), de Monica Grosu/51 Poem de Dumitru Ichim/51 Castele de nisip (Ion Catrina), de Teodor Firescu/52 Dialogurile lui Gheorghe Bălăceanu, de Călin Ciobotari/53 Cronică de cititor. „Codul Da Vinci” şi „Inelul pierdut” (Virgil Răzeşu), de Leonid Gheorghian/54 Poeme de Aurora Ştef/55 Vatra veche dialog cu Ion Onuc Nemeş, de Liliana Moldovan/55 Poeme de Adrian Botez, Nicolae Nicoară, Adrian Munteanu/58 Documentele continuităţii. Catedrala „Înălţarea Domnului”, din Târgu- Mureş, de Nicolae Băciuţ şi Nicolae Gheorghe Şincan/59 File de istorie. Sfinţirea Catedralei Ortodoxe Române, 1934, de Mihail Demetrescu/61 Aş râde, dar nu pot de plâns (Gheorghe Şincan), de Iosif Zoica/63 Vechile biserici de lemn mureşene (Ioan Eugen Man), de Gheorghe Şincan/63 Metamorfoze arhetipale în imaginarul tradiţional, de Luminiţa Ţăran/65 Un amvon al spiritualităţii româneşti (Maria Borzan, Roxana Maria Man), de Valentin Marica/66 Vatra – semnificaţie şi simbol, de Lina Codreanu/67 Poeme de Mariana Pândaru/69 Excelsior. Amurg, de Ioana Ecaterina Talancă/69 Biblioteca Babel. Gunnar Ekelöf, de Dorina Brânduşa Landen/70 Poeme de Andrei Fischof/71 Poeme de Jack Kerouak, de Ion Roşioru/71 Biblioteca Babel. Maria Capp, de Flavia Cosma/72 Eseu. Fernando Arrabal, de Geo Constantinescu/73 Călătoria muritorilor, de Suzana Fântânaru/75 Poeme de George Baciu/75 Un român în India, de Ovidiu Ivancu/76 Poem de Maria Belean/77 Literatură şi film. Divizii blindate de paznici de noapte, de Alexandru Jurcan/78 The Dreamers, de Mădălina Pojoga/78 Poem de Alexandru Cazacu/78 Pamflet, de Hydra N.T./79 În vara aceasta se poartă alba-neagra, de Iulian Dămăcuş/80 Poem de Ovidiu Bajan/80 Epigrame de Vasile Larco şi Mugurel Sasu/81 Curier/82 Centenar Nicolae Steinhardt la poalele Tâmpei, de Maria Stoica/85 Ochean întors. Sfinţirea Catedralei „Înălţarea Domnului” (1990), de M. A./87 Bunicul şi caii…, de Adalbert Gyuris/ 88
Stimate Domnule Nicolae Băciuţ, Am primit ultimul număr din „Vatra Veche” şi, ca de obicei, m-a uimit complexitatea revistei pe care o scoateţi, cu încăpăţânare şi succes, de unul singur. De data aceasta însă, aprecierile mele nu pot să fie întru totul obiective, pentru simplul motiv că am fost profund emoţionată de căldura cu care aţi scris despre tot ce s-a petrecut la Brăila în jurul numelui meu. Ştiu ca v-aţi aflat la originea acelei întâlniri sub semnul poeziei şi acesta a fost unul dintre motivele pentru care m-am aflat acolo, dar trebuie să mărturisesc că - deşi mi se întâmplă adesea să fiu invitată în şcoli şi să mă întâlnesc cu profesori şi elevi – nicio clipă n-am putut bănui – înainte de a descoperi pe Gabriela, Cristina şi Cristi Vasiliu, prietenii dvs. care au devenit şi prietenii noştri – că în România de azi mai poate fi organizat un asemenea triumf al ideii de poezie. Am petrecut zilele de la Brăila cu sentimentul că am fost pe alt tărâm şi cu teama ca fiinţele descoperite acolo ar putea dispărea la terminarea visului. u s-a întâmplat asa şi, de altfel, cărţile pe care le-aţi editat cu lucrările elevilor, „Diploma de copilărie” care mi s-a decernat şi care mi-a făcut imensă plăcere, rămân martori că n-am visat. Vă mulţumesc pentru faptul că aţi scris în „Vatra Veche” despre toate acestea, nu numai pentru că ceea ce au făcut profesorii şi elevii de la Brăila nu trebuie să rămână secret, dacă vrem să poată fi transformat într-un model, dar şi pentru ca profesori asemenea Gabrielei Vasiliu trebuie să devină cunoscuţi şi transformaţi în simboluri ale dăruirii, cu inteligenţă şi sensibilitate. Vă sunt recunoscătoare pentru tot ce aţi făcut şi aţi scris în acest context, cu atât mai mult cu cât eu nu puteam s-o fac, fiind vorba de faptul că totul se desfăşurase pe marginea paginilor mele, deşi ştiu că asta a avut mai puţină importanţă decât felul în care, astfel, educaţia însăşi a fost adusă pe tărâmul poeziei, spre folosul amândurora. Vă dorim amândoi o vară frumoasă, AA BLADIAA „...Cât timp vorbesc cu tine, Eşti” (Ana Blandiana – Cât timp vorbesc) M-am trezit deodată, înconjurată de cuvinte. Ni se spunea că avem îngeri păzitori. Dar nu îi vedeam. Şi atunci rosteam cuvintele, cu majuscule în mintea noastră şi îngerii păzitori ne fâlfâiiau aripile prin gând, liniştindu-ne de spaime. Uneori, era toamnă, cu un cer negru, găurit de stelele desenate pe el, cu o lună, ca o mamă de stele, galbenă şi tăcută. Şi atunci ne gândeam la îngerii păzitori. Tot cuvântând cuvinte. Am descoperit şi nişte depozite de cuvinte numite „dicţionare”. Acolo, literele se aşează cum vor ele şi dacă sună plăcut, se mai scrie un cuvânt. Negru pe alb. Şi dicţionarele devin un fel de depozite de îngeri păzitori, care, atunci când ce ni s-a dat s-a consumat, sar repede în ajutor şi ne bine-cuvântă cuvinte îngereşti. Puţin cam straniu. Cuvinte stau ascunse şi după secundele din ceas. Noi ştiam cu toţii că ceasul consumă secunde. Ale cui se află prin preajmă, bineînţeles. Adică un ceas poate muri dacă e lăsat singur, cui să îi bată Timpul? Dar când ne consumă pe noi, ne consumă rostirile. Gândurile, bune sau rele. În final, cuvintele care rostesc acele cuvinte. Şi uite aşa, cuvintele sunt un înger păzitor şi pentru timp. Secunde îngereşti, în care se topesc cuvinte îngereşti. Nici nu pot fi cuvintele altfel decât îngereşti. Învăţăm întâi „mama”, pe urmă învăţăm altele, legate de noi, de voi. Dar nu cuvinte grele. Cuvintele grele au doar înţeles greu şi ele se poartă ca o povară printre celelalte, ducând cu ele înţelesuri aspre, pentru a le lăsa pe cele cu înţelesuri frumoase să ne fie la vedere. Şi ele, săracele, cuvintele grele, sunt în final tot cuvinte îngereşti. Se consumă pentru a ne proteja de poveri. Există doar pentru a clădi o punte luminoasă între spaţiile libere. Da’, de ce să nu fie luminoasă? Totul s-a ivit în soare, ele de ce ar sta în umbra? Totuşi, le folosim. Ele nu sunt grele, doar înţelesul lor este. Când am învăţat să citim, ne-am luminat de forma cuvintelor: cuvântul inimă era o linie. 25 ____________________________ Însă inima bate în el. Cuvântul vis, altă linie. Dar se aduna în el tot ce nu puteam să spunem cu voce tare. Şi ne purta peste tot pe unde nu puteam merge pe picioare. Cuvântul noapte era negru pe alb, însă înţelesul lui era înstelat, de cele mai multe ori. Un cuvânt înseamna tot ce vrem, depinde doar de felul în care noi îl folosim. Când înveţi şi auzi şi rosteşti şi visezi cuvintele astea, timpul nu mai pare necruţător. El devine la rândul lui un tată de îngeri de cuvinte. Zgomotul lui, nerostit, prin care îşi aruncă secundele dinspre noi spre lumină este zgomot de aripă de înger, uşor rănit în suflet de bătălia cu noaptea din jurul nostru. Constat că obosesc repede când vorbesc numai cuvinte. Atât doar că nu e dureros, e chiar plăcut, un fel de oboseală ce te împacă cu tine însuţi. Rostirea în sine e ca şi cum ai primi o respiraţie în plus, tot de la îngeri. E ca o slujbă de călugări ascunşi, care murmură numai pentru auzul celorlalţi ceea ce ei simt profund în interiorul lor. Probabil că am putea vorbi aşa la nesfârşit, învârtindu-ne în jurul Timpului, care trece plăcut şi rapid. Şi tot nu am termina cuvintele, fiindcă urechea ce le aude, le ţine în gând un timp, pe urmă le rosteşte mai departe, în alt timp, ţinând îngerii în zbor permanent. Şi uite că ne încăpăţânăm să nu murim odată cu secundele trecute, ci mai degrabă călătorim, purtaţi şi ghidaţi de cuvinte îngereşti şi de îngeri de cuvinte. Aproape sigur, nu ne vom învăţa minte să tăcem, nici măcar în gând. Nu pot încheia prin tăcere. Închei, pur şi simplu, alegând un cuvânt să tac. Şi fără să uit că la început a fost Cuvântul. MIRUA-IOAA MIRO
Page 1: Lunar de cultură * Serie veche nou
Page 5 and 6: O carte mai puţin obişnuită în
Page 7 and 8: Într-un fel, eşti mai înfricoşa
Page 9 and 10: „Să nu uităm că trăim într-o
Page 11 and 12: exultam ca şi cum l-am fi auzit î
Page 13 and 14: O nouă privire asupra eseisticii l
Page 15 and 16: Centenarul N. Steinhardt a fost mar
Page 17 and 18: „Chiar l-aţi cunoscut pe Nicu? I
Page 19 and 20: S-ar zice că trăim astăzi, în l
Page 21 and 22: 1 Amen, amen dico vobis, quia qui v
Page 23 and 24: sacerdotal este nu rareori discorda
Page 25 and 26: (fragment dintr-o epistolă către
Page 27 and 28: contrare ale lumii ideale de formep
Page 29 and 30: ani de închisoare fiind socotit
Page 31 and 32: documentaţie meticuloasă. Eroul c
Page 33 and 34: carte (ultima, din păcate), a ales
Page 35 and 36: Viaţa cu peripeţiile ei, cu ce po
Page 37 and 38: presantă de orientare a Rusiei pe
Page 39 and 40: Această prezentare este ultima din
Page 41 and 42: trecutele alegeri de la USR, am cer
Page 43 and 44: Când se doreşte totuşi accentuar
Page 45 and 46: Această carte are doi autori: Geor
Page 47 and 48: simetrice.” (Hai să umblăm prin
Page 49 and 50: Volumul Ambalajul de staniol (Editu
Page 51 and 52: capacitatea de a intra în lumea al
Page 53 and 54:
Recunosc, m-a luat prin surprindere
Page 55 and 56:
Metempsihoză Am murit lapidată de
Page 57 and 58:
arhive. Managementul construcţiilo
Page 59 and 60:
Apariţia în peisajul arhitectonic
Page 61 and 62:
File de istorie Zile de sărbătoar
Page 63 and 64:
„Printre icoanele vechi de pe zid
Page 65 and 66:
(OBICEIURI CALEDARISTICE) (IV) Obic
Page 67 and 68:
Cumulând mai multe sensuri lingvis
Page 69 and 70:
Scrisori către Bertha 1. Convorbir
Page 71 and 72:
în acelaşi timp om şi neom. Cum
Page 73 and 74:
Eseu Născut în Melilla (Spania),
Page 75 and 76:
dar este tot mai preocupat să-şi
Page 77 and 78:
Desigur, sunt perfect conştient c
Page 79 and 80:
PAMFLET Spre satisfacţia neveste-m
Page 81 and 82:
AUGUST Fiind căldură şi mult soa
Page 83 and 84:
Stimate domnule Nicolae Băciuţ: O
Page 85 and 86:
Motto: Un Un Un loc loc pe pe care
Page 87 and 88:
Catedrala Mare Tg. Mures, iconostas
show all

Vatra veche 8 , 2012, BT - Eu, Petria. Şi literatura mea

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?