20.07.2013 Views

Raport de cercetare - Lorentz JÄNTSCHI

Raport de cercetare - Lorentz JÄNTSCHI

Raport de cercetare - Lorentz JÄNTSCHI

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

69<br />

distribuţiei valorilor în eşantion sunt majore. Testul t a fost introdus în 1908 [ ] pentru a compara<br />

două eşantioane provenite din populaţii distribuite normal cu varianţă egală, extins pentru calculul<br />

intervalului <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re al coeficienţilor unei ecuaţii <strong>de</strong> regresie în 1922 [ 70 ] şi a fost generalizat<br />

pentru compararea a două eşantioane provenite din populaţii distribuite normal cu varianţă diferită<br />

în 1947 [ 71 ].<br />

Probabilitatea asociată valorii medii obţinută dintr-un eşantion cu valoarea medie cunoscută a<br />

populaţiei din care provine se face din distribuţia Stu<strong>de</strong>nt t cu formula:<br />

⎛<br />

⎞<br />

⎜<br />

⎟<br />

⎜ m1<br />

− μ1<br />

t , n −1⎟<br />

(15)<br />

⎜ m ⎟<br />

2<br />

⎜<br />

⎟<br />

⎝ n −1 ⎠<br />

Probabilitatea asociată diferenţei a două valori medii obţinute din două eşantioane (Y1 şi Y2) se face<br />

similar cu formula:<br />

⎛<br />

⎞<br />

⎜<br />

⎟<br />

2<br />

2<br />

2<br />

⎜ m<br />

( ) ⎟<br />

1(<br />

Y1<br />

) − m1(<br />

Y2<br />

) m2<br />

( Y1<br />

) n(<br />

Y1<br />

) + m2<br />

( Y2<br />

) n(<br />

Y2<br />

)<br />

t ⎜<br />

,<br />

4<br />

4 ⎟<br />

(16)<br />

2<br />

2<br />

⎜ m2<br />

( Y1<br />

) m2<br />

( Y2<br />

) m2<br />

( Y1)<br />

m2<br />

( Y2<br />

)<br />

+<br />

+<br />

⎟<br />

3<br />

3<br />

⎜<br />

Y − ( n(<br />

Y −<br />

− ⎟<br />

2)<br />

1<br />

1)<br />

1)<br />

( n(<br />

Y2<br />

) 1)<br />

⎝ n(<br />

Y1<br />

) −1<br />

n(<br />

⎠<br />

⎛<br />

3 2<br />

2 2<br />

( ) ⎞<br />

⎜ m1<br />

( Y1<br />

) − m1(<br />

Y2<br />

) ( n −1)<br />

m2<br />

( Y1)<br />

+ m2<br />

( Y2<br />

)<br />

t n −1<br />

,<br />

⎟ , n = n(Y1) = n(Y2)<br />

⎜<br />

2<br />

2<br />

2 4<br />

4<br />

+ ⎟<br />

⎝ m ( Y ) + m ( Y ) n m2<br />

( Y1)<br />

m2<br />

( Y2<br />

)<br />

2 1 2 1<br />

⎠<br />

Probabilităţile asociate valorilor parametrilor ecuaţiei <strong>de</strong> regresie se obţin din:<br />

⎜<br />

⎟<br />

⎝<br />

Y) ⎠<br />

ˆ<br />

⎛<br />

⎞<br />

⎜<br />

bi<br />

m−<br />

| B |<br />

⎟<br />

⎧ n + 1,<br />

( eq1)<br />

m<br />

2<br />

t<br />

, m−<br />

| B | B | = ⎨<br />

= ∑ i − Yi )<br />

s( bi<br />

) SE(<br />

Y,<br />

⎩n,<br />

( eq2)<br />

i=<br />

1<br />

ˆ<br />

Y) ( Y ˆ<br />

; | ; SE ( Y,<br />

(17)<br />

un<strong>de</strong> valorile varianţei parametrilor B = (bi)i≥ se obţin odată cu parametrii estimaţi folosind formula,<br />

în care X este matricea <strong>de</strong>scriptorilor (în formulare matriceală Ŷ=X·B):<br />

T −1<br />

s(<br />

bi<br />

) = ( X ⋅X)<br />

i,<br />

i<br />

(18)<br />

Analiza <strong>de</strong> varianţă este o tehnică care constă în separarea varianţei totale a datelor în componente<br />

logic asociate cu surse specifice <strong>de</strong> variaţie. Ipoteza <strong>de</strong> analiză este că erorile sunt in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte,<br />

i<strong>de</strong>ntice şi distribuite normal: ε ~ N(0,σ 2 ).<br />

Pentru un set <strong>de</strong> observaţii grupate pe categorii (Oi,j)1≤i≤m;1≤j≤n un<strong>de</strong> m este numărul <strong>de</strong> categorii şi n<br />

numărul <strong>de</strong> observaţii din fiecare categorie, următorul tabel (Tabelul 26) cumulează analiza <strong>de</strong><br />

varianţă:<br />

Tabelul 26. Analiza <strong>de</strong> varianţă în observaţii grupate pe categorii<br />

Parametru Gra<strong>de</strong> <strong>de</strong> Suma pătratelor Varianţă Valoarea F<br />

libertate<br />

total m·n-1<br />

2<br />

m ⎛ n<br />

m n 1 1 ⎞<br />

SST MSA<br />

SST = ∑⎜∑∑ ∑ ⎟<br />

⎜<br />

Oi,<br />

j − O<br />

MST =<br />

≈<br />

i,<br />

j ⎟<br />

i=<br />

1 ⎝ j=<br />

1 m i=<br />

1 n<br />

m ⋅n<br />

−1<br />

MSE<br />

j=<br />

1 ⎠<br />

F(<br />

m −1,<br />

n)<br />

mo<strong>de</strong>l m-1<br />

2<br />

2<br />

m ⎛ n ⎞<br />

m n 1 ⎛ ⎞<br />

SSA<br />

(m×n)<br />

SSA = ⎜ O ⎟ i,<br />

j − ⎜ O ⎟ MSA =<br />

∑∑ ⎜ ⎟<br />

i,<br />

j<br />

i 1 j 1 m ⎜∑∑<br />

⎟<br />

n(<br />

m −1)<br />

= ⎝ = ⎠ ⎝ i=<br />

1 j=<br />

1 ⎠<br />

[ 69 ] Stu<strong>de</strong>nt (William S. GOSSET). 1908. The Probable Error of a Mean. Biometrika 6(1):1-25.<br />

[ 70 ] Ronald A. FISHER. 1922. The Goodness of Fit of Regression Formulae and the Distribution of Regression<br />

Coefficients. Journal of the Royal Statistical Society 85:597-612.<br />

[ 71 ] Bernard L. WELCH 1947. The generalization of "stu<strong>de</strong>nt's" problem when several different population variances<br />

are involved. Biometrika 34(1):28-35.<br />

268

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!