BULETINUL ИЗВЕСТИЯ JOURNAL

More documents

Recommendations

Info

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012 Genetica, Biologia moleculară şi Ameliorarea 3. Craig N., Craigie R.,Gellert M. et all. Mobile DNA II //Washington, DC: Am. Soc. Microbiol. Press. 2002, p. 16. 4. Ţenea G. Elementele transpozabile, silenţierea şi rolul lor în evoluţia genomului vegetal, Bucureşti 2002. p. 123-124. 5. Kalendar R., Grob T., Regina M., et all. IRAP and REMAP: Two new retrotransposonbased DNA fi ngerprinting techniques // Theoretical and Applied Genetics, 1999, p. 704-711. 6. Grzebelus D. Transposon insertion polzmorphism as a new source of molecular markers // Journal of Fruit and Ornamental Plant Research, 2006, Vol. 14 (Suppl. 1). 7. Анисимова И.Н., Туманова Л. Г., Гаврилова В.А. и др. Нестабильность генома межвидовых гибридов подсолнечника // Генетика, 2009, 8 (45), стр. 1067-1077. 8. Deaghileva A., Paşa L., Mitin V., Tumanova L. „Ac-like” transposonii în genomurile plantelor superioare // Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii, 2009, nr.2, p. 70-73. 9. Shaghai-Maroof M.A., Soliman K.M., Jorgensen R.A., Allard R.W. Ribosomal DNA spacer-length polymorphisms in barley. Mendelian inheritance, chromosomal location, and population dynamics // Proc. Natl. Acad. Sci. USA 81: 8014−8018. 10. http://www.ncbi.nlm.nih.gov 11. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/nucleotide/22112?report=genbank&log$=nucltop&bla st_rank=47&RID=7WT4P9FY014 ANALIZA EXPLORATIVĂ A EXPRESIEI GENELOR IMPLICATE ÎN MORFOGENEZA FLORII Duca Maria, Leviţchi Alexei, Martea Rodica Laboratorul de Bioinformatică, Centrul universitar Biologie moleculară, Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei Rezumat Studierea expresiei genelor care participă în morfogeneza fl orală, în baza profi lurilor de expresie microarray, a permis identifi carea şi analiza ţintelor de reglare directă/ indirectă a proceselor de formare a fl orii. Au fost puse în evidenţă 44 gene implicate în şase categorii de procese ce contribuie la morfogeneza fl orii, care ipotetic îşi modifi că expresia sub controlul genelor din sistemul ABC. Dintre acestea, opt gene nu posedă adnotare funcţională, astfel, prezentînd interes deosebit pentru studierea ulterioară a funcţiilor genelor. Cuvinte-cheie: microarray - modelul fl oral ABC - reţelele reglatoare de gene Depus la redacţie 14 noiembrie 2012 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- Adresa pentru corespondenţă: drd. Rodica Martea, Laboratorul de Bioinformatică, Centrul universitar Biologie moleculară, Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, str. Academiei 3/2, MD 2028 Chişinău, Republica Moldova, e-mail : lab.bi.unasm@ gmail.com, tel. (+373) 73 74 15. Introducere Formarea fl orii reprezintă o etapă primordială în reproducerea plantelor şi crearea diversităţii genetice, care se desfăşoară în baza proliferării active a ţesuturilor meristematice. Procesele de specifi care şi determinare a organelor fl orii reprezintă momente cruciale în ciclul de viaţă, care asigură creşterea şi dezvoltarea individuală a plantei. 117
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012 Genetica, Biologia moleculară şi Ameliorarea Mecanismul de coordonare a procesului de morfogeneză a meristemului fl oral (PO:0000229) este iniţiat printr-o reglare genetică complexă, chiar în primele etape ontogenetice. Astfel, este iniţiată activitatea dinamică a tuturor genelor implicate în specifi carea şi formarea fl orii. Aceste gene interacţionează între ele formând reţeaua reglatoare de gene (RRG) a morfogenezei fl orii. Studiile recente evidenţiază faptul că funcţionarea RRG stă la bază tutoror mecanismelor ce asigură morfogeneza plantei. Perspectiva studierii reţelelor din punct de vedere al componenţei, structurii, interacţiunilor şi a reglajului reprezintă, la moment, un punct de reper important pentru avansarea cunoştinţelor în domeniu, totodată, fi ind un instrument util pentru analiza şi descrierea proceselor implicate în formarea organelor fl orii [7]. Actualmente, pentru mecanismele de formare şi dezvoltare a fl orii la plante sunt descrise o serie de gene, ce interacţionează între ele, reglînd funcţional întreg procesul de organogeneză. Acestea asigură, de exemplu, ca procesul de înfl orire să se desfăşoare în periade optimale pentru formarea şi eliberarea polenului, favorizînd fertilizarea şi, ulterior, procesul de formare a seminţelor. Plantele dicotiledonate se caracterizează prin formarea fl orii în spirale succesive începînd cu meristemul fl oral. Astfel, la planta model Arabidopsis fl oarea este alcătuită din 4 spirale ce cuprind 4 sepale, 4 petale, 6 stamine şi o carpelă centrală, întreg procesul de organogeneză a fl orii cuprinde 12 etape succesive [31]. Activitatea genelor implicate în procesul dezvoltării fl orii este reglată de sistemul de gene ABC (după E. Coen şi Elliot Meyerowitz, 1991) [3], dar şi de un şir de gene rolul cărora pînă la moment continuă să fi e nedeterminat. Modelul fl oral ABC reprezintă genele implicate în organogeneza fl orii în trei clase diferite, cu activităţi ce se suprapun. Clasa genelor cu funcţia A specifi că sepalele, funcţiile A şi B specifi că petalele, funcţiile B şi C specifi că staminele, iar funcţia C specifi că carpelele. Funcţiile genelor A şi C se reglează reciproc negativ, iar funcţia genelor B este limitată asupra ciclurilor petalelor şi a staminelor [2, 4]. Procesele de determinare şi menţinere a meristemului fl oral sunt reglate de prezenţa genelor LEAFY (LFY) [29], însă componentele de bază a reţelei reglatoare de gene a morfogenezei fl orale sunt genele sistemului fl oral ABC: AGAMOUS (AG) [9, 27], APETALA 1 (AP1) [18, 27], APETALA 3 (AP3) [15, 27], PISTILLATA (PI) [12, 27] şi APETALA 2 (AP2) [9, 20]. Aceste gene (cu excepţia AP2) reprezintă importanţi factori de transcripţie din familia de gene MADS-box, fi ind componentele cheie a modulelor reglatoare implicate în activitatea căilor de semnalizare a tranziţiei meristemului fl oral şi a proceselor de specifi care şi formare a organelor fl orii. Scopul acestei cercetări este de a stabili genele implicate în morfogeneza fl orii prin analiza profi lurilor de expresie a genelor, utilizînd planta model Arabidopsis. Materiale şi metode Odată cu cunoaşterea secvenţei genomului la Arabidopsis şi accesul la instrumente specifi ce pentru analiza funcţională a genelor, gama de cunoştinţe disponibilă se extinde continuu. Studiile genetico-moleculare referitoare la dezvoltarea fl orii în baza organismelor model favorizează enorm explicarea precum şi manipularea asupra mecanismelor morfogenetice, în general la plantele superioare [1, 36]. Pentru acestă specie de plante este cunoscută o varietate amplă de informaţii care este stocată într-o serie de baze de date cu caracter general National Center for Biotechnology 118
Page 1 and 2:
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 131: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215:
show all

BULETINUL ИЗВЕСТИЯ JOURNAL

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?