BULETINUL ИЗВЕСТИЯ JOURNAL

More documents

Recommendations

Info

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012 2004, №3 (294), с. 74-79. 8. Десятник А.А., Тюрина Ж.П., Болога О.А., Паша Л., Лаблюк С.В., Гэрбэлэу Н.В. Комплексные соединения молибдена как возможные стимуляторы внеклеточных β-глюкозидаз микромицета Penicillium expansum CNMN FD 05 / Международная Чугаевская конференция по координационной химии, Кишинев, 2005, с. 342. 9. Десятник А. А., Гэрбэлэу Н. В., Коропчану Е. Б. и др. Использование диметилглиоксиматов Со (III) при биосинтезе пектиназ Rhizopus arrhizus // Kooрд. химия, 2002, Tом 28, № 2, с. 144-148. 10. Исмайлова Д.Ю., Логинова Л.Г. Влияние некоторых веществ на биосинтез целлюлаз термотолерантного гриба Aspergillus terreus 17p // Прикл. биох. и микр. Т. XI, вып. 5, 1975, с. 676-677. 11. Проскина Н., Гэрбэлэу Н., Драганча Д., Добров А., Десятник А., Тюрина Ж., Паша Л., Клапко С., Лаблюк С. Комплексные соединения Ni(II) и Cu(II) на основе тиопроизводных гидразонов и их влияние на процесс ферментообразования некоторых штаммов рода Penicillium. / Romanian International Conference on Chemistry and Chemical Engineering RICCCE IV Bucharest, 22-24 sept., 2005, v. I, p. 58 – 62. 12. Парпиев Н.А., Кушакбаев А., Азимов М.М. Координационные соединения металлов с лекарственными препаратами. Ташкент, ФАН, 1982, 138 с. 13. Родионова Н.А., Тиунова Н.А., Фениксова Р.Ф. Методы определения целлюлазной активности // Прикл. биох. и микр. Т. 2, вып. 2, 1966, с. 97-205. 14. Роуз Э. Химическая микробиология. Мир, Москва, 1971, 293 с. 15. Фогарти В.М. Микробные ферменты и биотехнология. Москва, Агропромиздат, 1986, с. 153-184. 16. Феоктистова Н.В., Знаменская Л.В., Лещинская И.Б. Влияние ионов металлов на синтез внеклеточных ферментов спорообразующими бактериями. Биологические науки, Москва, Высшая школа, №2 (338), 1992, с.18-24. STANDARDIZAREA PROCEDURII DE CONSERVARE A TULPINILOR DE BACTERII PĂSTRATE ÎN COLECŢIA NAŢIONALĂ DE MICROORGANISME NEPATOGENE. II. Microbiologia şi Biotehnologia STANDARDIZAREA PROCEDURII DE CONSERVARE A TULPINILOR DIN GENUL BACILLUS PASTRATE IN COLECŢIA NAŢIONALĂ DE MICROORGANISME NEPATOGENE Tolocichina Svetlana, SlaninaValerina, Burţeva Svetlana, Postolachi Olga, Sîrbu Tamara, Lupaşcu Lucian, StepanovVitalie Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Rezumat Pentru cultivarea bacteriilor din genul Bacillus înainte de liofi lizare a fost selectat mediul nutritiv care asigura viabilitatea microorganismelor şi stabilitatea caracterelor morfoculturale. A fost studiat un şir de medii de protecţie pentru liofi lizarea microorganismelor. Viabilitatea maximală a fost stabilită la liofi lizarea pe mediul protector lapte degresat+zaharoza 5% şi lactoză 5%. Cel mai efi cient revitalizant pentru bacteriile liofi lizate din genul Bacillus s-a dovedit a fi apa distilată. Cuvinte cheie: liofi lizare - medii nutritive - medii de protecţie - viabilitate. Depus la redacţie 19 aprilie 2012 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- Adresa pentru corespondenţă: Sîrbu Tamara, Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie 165
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012 Microbiologia şi Biotehnologia al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, str. Academiei, 1, MD-2028 Chişinău, Republica Moldova, e-mail: sirbutf @ rambler.ru., tel.(+37322) 73 96 09, Introducere Sarcina fi ecărei colecţii de microorganisme constă în deţinerea unei game largi de diverse culturi; studierea lor, menţinerea viabilităţii şi purităţii tulpinilor şi păstrarea proprietăţilor tulpinilor iniţial izolate [7]. Metoda de depozitare este importantă pentru orice investigaţie microbiologică. Una dintre cele mai efi ciente metode de depozitare a bacteriilor şi altor microorganisme este liofi lizarea, care permite păstrarea lor pe o perioadă îndelungată. Un rol important pentru liofi lizare îl are selectarea mediului optimal de protecţie. Fiecare tulpină necesită o abordare individuală privind mediul de protecţie, condiţiile de păstrare şi cultivare. [1-3, 7, 8, 10 – 13, 15]. Este cunoscut, că bacteriile ce aparţin genului Bacillus şi Pseudomonas pot fi păstrate o perioadă de peste 30 ani în stare liofi lizată [4]. Păstrarea lor timp de 20 ani în stare liofi lizată nu a modifi cat esenţial particularităţile taxonomice, viabilitatea celulelor menţinându-se la un nivel înalt: 10 6 -10 7 colonii/ml [5, 6]. În dependenţă de rezistenţa bacteriilor faţă de procesul liofi lizării unii autori le împart în trei grupuri distincte - bacterii cu rezistenţă sporită, medie şi sensibile [4]. Conform acestei divizări bacteriile ce aparţin genurilor Bacillus şi Pseudomonas posedă o rezistenţă medie sau sporită faţă de procesul desecării în vid. Pentru o păstrare mai bună a viabilităţii, culturile de microorganisme, înainte de liofi lizare, se resuspendează într-un mediu stabilizator, cu efect protector faţă de şocurile osmotice şi termice. Indicii de bază ai mediilor de protecţie pentru asigurarea unei rate înalte a viabilităţii şi păstrării particularităţilor culturale ale celulelor microbiene au fost determinate experimental de mulţi cercetători [4]. Mediile protectoare trebuie să îndeplinească un şir de condiţii: - să păstreze viabilitatea, caracterele morfologice, biochimice, taxonomice şi genetice pentru o perioadă îndelungată de timp; - să nu fi e toxice; - să fi e hidrosolubile; - să prevină o hiperconcentrare a sărurilor în suspenzii; - să penetreze membrana celulară (în cazul mecanismului endocelular de conservare); - să stabilizeze ionii de hidrogen şi să prevină formarea cristalelor de gheaţă; - să posede o temperatură eutectică joasă. În conformitate cu mecanismele de acţiune acestea se divid în două categorii: - medii protectoare endocelulare, care penetrează celula, şi - medii protectoare extracelulare, care leagă apa extracelulară. În lucrarea dată sunt prezentate rezultatele determinării viabilităţii culturilor de bacterii din genul Bacillus după liofi lizare, în dependenţă de mediile de cultivare şi de protecţie utilizate, precum şi de condiţiile de reactivare şi durata păstrării. Material şi metode Obiectul de studiu: 4 tulpini de bacterii din Colecţie ce aparţin genului Bacillus (Bacillus sp. 2K, Bacillus sp. 15K, Bacillus sp. 31K, Bacillus sp. 64K). 166
Page 1 and 2:
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 179: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 215: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
show all

BULETINUL ИЗВЕСТИЯ JOURNAL

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?