BULETINUL ИЗВЕСТИЯ JOURNAL

More documents

Recommendations

Info

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012 industry.// În: International Journal of Food Science & Technology. 2004, vol. 39 no. 1, 21-29. 26. Usatîi A., Calcatiniuc A., Grosu L., Şirşov T. Procedeu de extragere a lipidelor din drojdii.// Brevet de invenţie MD 1930 G2, C 11 B 1/10, C 12 N 1/16. BOPI nr. 5/2002, 26-27. 27. Usatîi Agafi a, Molodoi Elena, Chiseliţa Natalia, Chiseliţa Oleg, Efremova Nadejda, Borisova Tamara, Fulga Ludmila. Tulpini de drojdii – surse valoroase pentru obţinerea β-glucanilor şi mananilor. // În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 2011, nr. 3(325), 128-134. 28. Volman JJ, Ramakers JD, Plat J. Dietary modulation of immune function by betaglucans.// În: Physiol Behav. 2008, 23/94(2), 276-284. 29. Volman JJ, Mensink RP, Ramakers JD, de Winther MP, Carlsen H, Blomhoff R, Buurman WA, Plat J. Dietary (1-->3),(1-->4)-beta-D-glucans from oat activate nuclear factorkappa B in intestinal leukocytes and enterocytes from mice.// În: Nutr Res. 2010, 30(1), 40-48. 30. Yoon Taek J., Kim Tack J., Lee H., Shin Kwang S., Yun, Y., Moon W. Anti-tumor metastatic activity of β-glucan purifi ed from mutated Saccharomyces cerevisiae. // În: International Immunopharmacology. 2008, 8(1), 36-42. 31. Ziman M, Preuss D, Mulholland J, O’Brien JM, Botstein D, Johnson DI. Subcellular localization of Cdc42p, a Saccharomyces cerevisiae GTP-binding protein involved in the control of cell polarity.// În: Mol Biol Cell. 1993, 4(12), 1307-1316. 32. Захарова И.Я., Косенко Л.В. Методы изучения микробных полисахаридов. Киев: Наук. Думка, 1982, 192 с. 33. Новые методы анализа аминокислот, пептидов и белков. Перевод с англ. Ю.А. Овчинникова. M.: Наука,1974, 103 с. Notă: Cercetările s-au realizat în cadrul proiectului 11.817.08.19 A, fi nanţat de către CSŞDT al AŞM. APRECIEREA INCIDENŢEI BOLII ULCEROASE A STOMACULUI ŞI DUODENULUI PRIN METODA CITOLOGICĂ Florea Natalia 1 , Zatâc Anatol 2 Microbiologia şi Biotehnologia 1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie“Nicolae Testemiţanu”, Catedra Microbiologie, Virusologie şi Imunologie 2 Institutul Oncologic Republican Rezumat Prin metoda citologică a fost apreciat nivelul depistării Helicobacter pylori în diverse patologii ale stomacului şi duodenului. Lotul de cercetare a inclus 210 pacienţi investigaţi endoscopic în Policlinica Institutului Oncologic. Investigarea citologică a amprentelor de pe bioptatele colectate din stomac şi duoden este o completare adecvată şi informativă a investigaţiei histologice. Ea permite a detaliza şi constata nu doar procesele maligne ci şi procesele de fond şi precanceroase. Cuvinte-cheie: fi brogastroduodenoscopie - H.pylori – stomac – duoden - boala ulceroasă – biopsie - investigare histologică - investigare citologică. Depus la redacţie 22 octombrie 2012 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- Adresa pentru corespondenţă: Florea Natalia, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Catedra Microbiologie, Virusologie şi Imunologie, bd. Stefan cel Mare si Sfant, 165 MD-2004 Chisinau, Republica Moldova, e-mail: dr.natalias@gmail.com, tel. +373(22)205461 147
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012 Microbiologia şi Biotehnologia Introducere Actualmente o responsabilitate indiscutabilă în etiologia bolii ulceroase a stomacului si duodenului este atribuită către Helicobacter pylori [4]. În anul 1994 experţii Agenţiei mondiale pentru investigarea cancerului in cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au inclus H. pylori în lista factorilor cancerigeni din clasa întâi, ceea ce confi rmă implicarea H. pylori în apariţia cancerului gastric şi duodenal. Dereglările în funcţia stomacului şi duodenului sunt cauzate atât de infl uenţa stresorie endogenă (hipersecreţia), exogenă (alimentarea incorectă, fumatul, alcoolul), cât şi de popularea mucoasei gastrice de către H. pylori [3]. Recent s-a confi rmat că H. pylori este şi cauza enteritelor [5]. Procesul infl amator cauzat de H. pylori conduce către lezarea mucoasei gastrice [4,5], iar reacţia de răspuns a organismului se manifestă prin formarea de radicali superoxizi care au o infl uenţă toxică atât asupra H. pylori, dar şi asupra celulelor mucoasei gastrice [7]. Infecţia cu H.pylori contribuie la stimularea sintezei pepsinogenului cauzând excesul secreţiei de pepsină care este cunoscut ca factor de risc în dezvoltarea bolii ulceroase a stomacului şi duodenului, MALT limfomei, precum şi a cancerului gastric [6]. Scopul lucrării. Evaluarea nivelului de infectare cu H. pylori în boala ulceroasă a stomacului si duodenului prin metoda citologică în vederea stabilirii incidenţei acestui agent infecţios în patologiile date. Materiale şi metode Lotul de cercetare a inclus 210 pacienţi, dintre care 59 femei şi 151 bărbaţi. Pacienţii au fost supusi investigaţiilor endoscopice în Policlinica Institutului Oncologic prin intermediul aparatului endoscopic Olimpus, operând conform instrucţiunilor ataşate. Durata bolii ulceroase în anamneză a constituit de la 3 până la 15 ani, iar vârsta medie a pacienţilor a echivalat cu 41,4 ani. Prezenţa a astfel de acuză ca fumatul sistematic s-a stabilit la 46,7% dintre pacienţi, numărul mediu de ţigări fumate pe zi constituind 6,5. Utilizarea băuturilor alcoolice tari s-a constatat în 47,3% cazuri, frecvenţa medie de consum constituind mai mult de 100 ml 40% de alcool, a câte 2,7 ori pe săptămână. În vederea efectuării studiului citologic, în timpul fi brogastroduodenoscopiei s-au prelevat câte 2 bioptate, din mijlocul porţiunii antrale a gastrului şi din mijlocul corpului gastric. Frotiurile amprentă, de pe bioptatul prelevat s-au colorat după metoda Romanovsky-Giemsa. Metoda are la bază utilizarea colorantului Romanowsky- Giemsa, format din: pulberea Romanowsky Wright (colorant azur 1 – 3,772 g, eozină – 2,165 g, colorant albastru de metilen – 1,563 g, metanol (p.a.) - 750.0 ml, glicerol (p. a.) - 256.0 ml, dizolvată într-un amestec de volume egale de etanol 100% şi glicerină (800 mg de colorant în 100 ml de solvent). Frotiurile, fi xate în etanol, s-au colorat cu 1ml soluţie vopsea lichida, s-au adăugat 2 ml soluţie tampon fosfat cu pH-ul 6,8-7,0 (pentru H. pylori) şi 47 ml apă distilată. Apoi, frotiurile s-au plasat pe un fi ltru umezit în cutii Petri, cutile s-au închis şi s-au expus timp de 40 min la 37 °C într-o cameră umedă . După colorare, frotiurile s-au spălat sub jet de apă curgătoare, s-au uscat la aer şi s-au examinat la microscopul binocular Carl Zeiss, la mărimea 10X100, sub ulei de imersie şi supuse analizei citologice. 148
Page 1 and 2:
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 161: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii
Page 213 and 214:
Page 215:
show all

BULETINUL ИЗВЕСТИЯ JOURNAL

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?