Ștefania Cristescu - Facultatea de Sociologie şi Asistenta Socială
Ștefania Cristescu - Facultatea de Sociologie şi Asistenta Socială
Ștefania Cristescu - Facultatea de Sociologie şi Asistenta Socială
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
SOCIOLBUC<br />
S-a ivit un fel <strong>de</strong> încordare între cei tineri, care îi face pe toţi să izbucnească<br />
pătimaş <strong>şi</strong> fără cruţare, nici chiar pentru prieteni vechi, la orice prilej. Asociaţiile<br />
lor („Criterionul" lui Comamescu, <strong>de</strong> pildă) par a se răzni. Monografiştii suferă <strong>şi</strong><br />
ei <strong>de</strong> această tulburare. Nu că ar avea îndoieli asupra rostului muncii lor: boala<br />
ascunsă, <strong>de</strong> care, cred că suferă ceilalţi. Ci pentru că suntem în criză <strong>de</strong> autoritate.<br />
Profesorul, amestecat în multe, <strong>şi</strong>-a pierdut oarecum prestigiul. „Monografia" se<br />
simte oarecum trădată: unii <strong>de</strong>plâng că nu i s-a robit în mod exclusiv, aşa cum au<br />
făcut ei, alţii se vaită <strong>de</strong> prea puţină solicitudine pentru soarta lor personală. Toate<br />
aceste nemulţumiri au mai fost întărite printr-o acţiime intensă, <strong>de</strong> „parvenire" se<br />
zice, a lui Herseni. Datorită lui <strong>şi</strong> lui Vlă<strong>de</strong>scu-Răcoasa^, opoziţia teoretic-politică<br />
„Dreapta" - „Stânga" s-a schimbat aproape într-un război fratricid. S-au produs<br />
felurite amestecuri în conducerea revistei, încât s-a împiedicat <strong>şi</strong> ea, pentru câteva<br />
săptămâni, <strong>de</strong> dragul unor fleacuri <strong>de</strong> felul acesta: garantarea absolutei neutralităţi<br />
politice sau cenzură monografică.<br />
S-ar putea întâmpla ca profesorul să fie silit să-<strong>şi</strong> <strong>de</strong>a <strong>de</strong>misia pe tema<br />
reducerilor bugetare. Ar fi încă singura posibilitate ca lucrurile să nu se mai<br />
complice. Că obişnuite comitete instituite <strong>de</strong> profesor să elaboreze chestionare,<br />
să pregătească spre publicare materialul Drăguş, stau <strong>şi</strong> nu reuşesc să facă nimic.<br />
în împrejurările acestea e bine <strong>de</strong> cei plecaţi în străinătate. Lucrează liniştiţi,<br />
fără toată această politică <strong>de</strong> cărturari, inutilă. Dacă n-aş fi prea legat <strong>de</strong> cele <strong>de</strong><br />
aci, m-aş duce la ţară să citesc. Bucureştiul nu mai mijloceşte nimic nou celui ce<br />
stă într-însul.<br />
Stau aci, cu gândul să rezist până la urmă, numai pentru a încerca totul, <strong>de</strong><br />
dragul ie<strong>şi</strong>tului la muncă serioasă. Dacă nu izbutesc, o să plec în toamnă, renunţ<br />
la boemiada aceasta filosofică <strong>şi</strong> <strong>de</strong>vin un om mo<strong>de</strong>st, cu planuri mari. Şi aşa am<br />
tot mai mult impresia că am făcut prea multe concesii sorţii, primind ocoluri prea<br />
mari, <strong>de</strong> dragul ţintei bine ştiute dintru început.<br />
Interesant e aci singur Neamţu. Băieţandru, dar cu stofa <strong>de</strong> mare înnoitor<br />
politic, el e neostenit în a cere <strong>şi</strong> a stoarce material pentru „Dreapta" lui. Credinţa<br />
nestrămutată, pe care o are, că în lupta <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> aprigă dintre băieţii <strong>de</strong> la<br />
„Dreapta" <strong>şi</strong> cei <strong>de</strong> la „Stânga" se <strong>de</strong>cid directivele viitoare ale politicii noastre,<br />
e chiar impunătoare. împins <strong>de</strong> un fel <strong>de</strong> simţ al datoriei, <strong>de</strong> înfăţişare puţin<br />
românească, i-am scris câteva articole, acum în urmă chiar cu un nume <strong>de</strong><br />
împrumut^, pentru că nu mai pot s-o fac altfel. De<strong>şi</strong> îmi place singurătatea <strong>şi</strong><br />
liniştea, proclam totu<strong>şi</strong> într-însele că în vremurile tulburi <strong>de</strong> acum e o datorie<br />
uitarea <strong>de</strong> bucuriile proprii <strong>şi</strong> contribuţia pentru ie<strong>şi</strong>rea din greutăţile vremii.<br />
Coste scrie <strong>şi</strong> el <strong>de</strong> zor; cronicile lui economice <strong>şi</strong> <strong>de</strong> politică internaţională sunt<br />
remarcabil <strong>de</strong> îndrăzneţe <strong>şi</strong> <strong>de</strong> neobişnuite.<br />
Nimic, afară <strong>de</strong> toate acestea, <strong>de</strong>cât viaţa pe care o ştii niţel <strong>şi</strong> tu. Ies după<br />
două <strong>de</strong> la minister, cu Pik <strong>de</strong> cele mai multe ori, care e foarte autoritar în<br />
exerciţiul funcţiunii; drum, pe ninsoare, ger ori moină, până la Cantină, un<strong>de</strong> nu<br />
mai e liniştea <strong>de</strong> anul trecut, ci 400 <strong>şi</strong> mai bine <strong>de</strong> consumatori numai la prânz -<br />
sau la restaurantul <strong>de</strong> [pe] Aca<strong>de</strong>miei. Pe la patru, iară<strong>şi</strong> la profesor <strong>şi</strong> rareori<br />
117