Nr. 9/2012 - Politia de Frontiera
Nr. 9/2012 - Politia de Frontiera
Nr. 9/2012 - Politia de Frontiera
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Istorie<br />
La fruntariile României, acum 92 <strong>de</strong> ani<br />
Partea a III-a<br />
Necesitatea înfiinåãrii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, în urmã cu 92 <strong>de</strong><br />
ani, structurã competentã sã efectueze controlul documentelor <strong>de</strong><br />
cãlãtorie, activitate <strong>de</strong>sfãæurarã în punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei,<br />
unitãåi operative <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importante, care au contribuit,<br />
din plin, la asigurarea ordinii æi liniætii publice a statului, a<br />
fost menåionatã, pentru prima datã, în discursul ministrului <strong>de</strong><br />
interne Vasile Lascãr, åinut în æedinåa Senatului României din<br />
25 ianuarie 1903, cu ocazia reorganizãrii Poliåiei: „Domnilor,…<br />
suntem datori sã avem o POLIÅIE DE FRONTIERÃ…Toate åãrile<br />
au o asemenea poliåie. În America, nu poate sã treacã picior<br />
<strong>de</strong> strãin peste frontierã, fãrã ætirea æi autorizaåiunea statului…<br />
Ungaria a luat mãsuri <strong>de</strong> control nu numai la frontierã ci æi în<br />
comunele un<strong>de</strong> merg strãini sã se stabileascã”.<br />
Organizarea æi funcåionarea punctelor <strong>de</strong> trecere a frontierei<br />
au fost urmãrile fireæti ale proceselor istorice <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
importante prin care au trecut poporul æi statul român, în<br />
<strong>de</strong>ceniul al doilea æi al treilea, al secolului XX.<br />
Astfel, în anul 1913, dupã Al Doilea Rãzboi Balcanic,<br />
în componenåa Regatului României intrã Dobrogea <strong>de</strong> sud,<br />
respectiv cele douã ju<strong>de</strong>åe, Durustor æi Caliacra (cadrilater) din<br />
Bulgaria.<br />
Prin Decizia nr. 68702 din 3 august 1913, a ministrului <strong>de</strong><br />
finanåe, se înfiinåeazã birouri vamale în oraæele Turtucaia,<br />
Silistra æi Balcic, precum æi sucursale vamale în localitãåile<br />
Turk-Esmil, Ekrene æi Kavarna.<br />
Prin Decizia nr. 99974 din 3 octombrie 1913, a<br />
ministrului <strong>de</strong> finanåe, se <strong>de</strong>sfiinåeazã sucursala Ekrene æi<br />
se înfiinåeazã sucursala vamalã <strong>de</strong> la Cetal-Ceæme, în locul<br />
ei. Tot cu data emiterii acestei <strong>de</strong>cizii se mai înfiinåeazã<br />
urmãtoarele sucursale vamale: Hagifaklar, Omurgea,<br />
Ibrahim Mahle æi Kujudjuk.<br />
Prin Decizia ministrului <strong>de</strong> interne nr. 64523 din<br />
15 octombrie 1913, au fost înfiinåate câte o Unitate <strong>de</strong><br />
Poliåie în porturile Silistra, Turtucaia, Balcic æi Cavarna<br />
æi æase unitãåi <strong>de</strong> poliåie în punctele <strong>de</strong> trecere Turksmil,<br />
Hagifaklar, Omurgea, Ibrahim Mahle, Kjiudjuk æi Cetal-<br />
Ceæme. Statul <strong>de</strong> organizare pentru Poliåiile din Porturi<br />
cuprin<strong>de</strong>a un comisar cl.I, un subcomisar cl.I æi un<br />
camerist, în portul Cavarna, statul <strong>de</strong> organizare avea în<br />
componenåã un subcomisar cl.I æi un camerist, iar Oficiile<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã din cele 6 puncte, mai sus enumerate,<br />
aveau în componenåa statului <strong>de</strong> organizare o funcåie <strong>de</strong><br />
comisar cl. III æi o funcåie <strong>de</strong> camerist.<br />
La data <strong>de</strong> 27 martie 1918, Sfatul Åãrii din Basarabia,<br />
a votat unirea Basarabiei cu Patria Mamã, România, cu 86<br />
- voturi pentru, 3 voturi - contra æi 36 abåineri. „Republica<br />
Democratã Moldoveneascã” - Basarabia, una dintre cele<br />
101 gubernii ale Rusiei, ruptã din trupul vechii Moldove,<br />
la 12 mai 1812, în hotarele ei dintre Prut æi Nistru, Dunãre,<br />
Marea Neagrã æi vechile graniåe cu Austria, s-a reîntors,<br />
dupã 106 ani, acolo, un<strong>de</strong>, firesc, îi era locul, pe baza<br />
principiului cã „noroa<strong>de</strong>le singure sã-æi hotãrascã soarta<br />
lor <strong>de</strong> azi înainte æi pentru tot<strong>de</strong>auna”.<br />
Prin Jurnalul Consiliului <strong>de</strong> Miniætri nr. 378 din 2 mai 1918,<br />
se aprobã înfiinåarea urmãtoarelor unitãåi vamale: Chiæinãu,<br />
Ben<strong>de</strong>r (Gara) cu 6 sucursale, Rezina cu sucursale, Soroca<br />
cu 2 sucursale, Akerman cu 3 sucursale, Chilia Nouã, Ismail,<br />
Noua Suliåã, Hotin æi Atachi cu câte o sucursalã æi Reni. Prin<br />
30 F R O N T I E R A <strong>Nr</strong>. 9/<strong>2012</strong>