Nr. 9/2012 - Politia de Frontiera

Decretul Regal nr.1038/7 mai 1918, s-au desfiinåat Vama Fãlciu,
cu sucursalele Bumbata æi Leova, Vama Drânceni cu sucursala
Scopæeni, sucursalele Gura Prutului, Oancea, Ungheni, Sculeni
æi Ætefãneæti.
Prin Jurnalul Consiliului de Miniætri nr. 443 din 30 mai
1918, s-a aprobat organizarea æi statul personalului de poliåie
în Basarabia, care, datoritã traiului mult mai greu în Basarabia
decât în restul åãrii, au primit o diurnã de 70 de lei la sutã lunar
æi 30 de lei la sutã lunar asupra salariilor.
Prin Decretele-Regale 1649/2 iulie 1918 æi 2163 din 20
august 1918, au fost transferaåi poliåiæti în oraæele Chilia Nouã,
Reni, Ismail, Rezina æi Soroca, respective au fost numiåi poliåiæti
în poliåiile punctelor Hotin æi Noua Suliåã.
La Congresul General al Bucovinei, la data de 15/28
noiembrie 1918 la Cernãuåi, s-a votat „Unirea necondiåionatã æi
pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare pânã la Ceremuæ,
Calacin æi Nistru, cu Regatul României”, dupã 144 de ani de
stãpânire a coroanei habsburgice.
Prin Jurnalul Consiliului de Miniætri nr.2/2 ianuarie 1919,
se înfiinåeazã urmãtoarele birouri æi sucursale vamale pe noua
frontierã a Bucovinei: Vama Cernãuåi, cu o sucursalã, Vama
Crisciatic, cu 2 sucursale, Vama Rabin, Vama Nepolocauåi, cu 2
sucursale æi Vama Vîæniåa, cu 2 sucursale.
Prin Decretul Regal 7/3 ianuarie 1919, s-a aprobat desfiinåarea
vãmilor Burdujeni, cu 2 sucursale, Dorna, cu o sucursalã,
Mihãileni, Mamorniåa, cu 2 sucursale, Cornu Luncii æi Noua
Suliåã, cu o sucursalã.
În ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la Marea Adunare
Naåionalã de la Alba Iulia, cei 1.228 de deputaåi, reuniåi în sala
„Casinei Militare Române” din Alba Iulia, decid, în unanimitate,
unirea Transilvaniei, Banatului, Criæanei æi Maramureæului cu
România. Adunarea Naåionalã a instituit un Mare Sfat Naåional
format din 200 de membrii aleæi æi 50 cooptaåi care, la data
de 19 noiembrie/2 decembrie 1918, tot la Alba Iulia, numeæte
Guvernul Provizoriu-Consiliul Dirigent - avându-l ca preæedinte
æi rãspunzând de resortul internelor pe dr. Iuliu Maniu. Consiliul
Istorie
Dirigent æi-a desfãæurat activitatea la Sibiu, în perioada 2
decembrie 1918 æi pânã la data de 4 aprilie 1920 stil nou
(calendarul Gregorian a fost adoptat în România pe ziua
de 1 aprilie 1919, când 1 aprilie 1919 stil vechi a devenit
14 aprilie 1919 stil nou - n.a.).
Prin Decretul Regal nr. 3715/18 decembrie 1918,
Siguranåa Generalã a rãmas în administraåia Guvernului
Central, atât în Bucovina, cât æi în åinuturile alipite prin
hotãrârea Marii Adunãri Naåionale de la Alba Iulia
(Transilvania, Banatul æi åinuturile româneæti din Ungaria
- n.a.). Pânã la stabilirea definitivã a frontierelor Regatului
României cu Ungaria (stabilite prin Tratatul de la Trianon
la 4 iunie 1920 æi marcatã în teren prin sistemul de bornaj,
în anul 1922 - n.a.)
Prin Jurnalul Consiliului de Miniætrii 24 din 9 octombrie
1919, se aprobã înfiinåarea de birouri vamale æi sucursale
pe noile frontiere ale Banatului, Transilvaniei, Criæanei
æi Maramureæului, vãmi de interior. Dupã semnarea
Tratatului de la Trianon, prin Jurnalul Consiliului de
Miniætri nr.1393 din 6 iunie 1920, aveau sa fie înfiinåate
alte birouri vamale æi sucursale pe frontierã, la frontiera
cu Ungaria æi Cehoslovacia
Un document organizatoric deosebit de important al
acelor vremi a fost reprezentat prin Decizia ministrului
de interne nr. 50471S din 15 octombrie 1920, prin care
s-au înfiinåat æi suplimentat funcåiile poliåieneæti în toate
punctele de trecere dispuse pe întreg conturul României
Mari. Potrivit deciziei respective, începând cu data de
1 octombrie 1920, se detaæeazã personal poliåienesc
în mai multe localitãåi de frontierã, puncte, porturi æi
gãri din Transilvania, în Bucovina, în Basarabia, în
Dobrogea. Prin aceeaæi decizie, mai sus menåionatã, s-a
detaæat personal poliåienesc, în plus, pe lângã personalul
existent, în poliåiile din punctele Turkæmil, Hagi-Faclar,
Silistra, Balcik, Omurgea, Ibrahim-Mahle, Ceatal-Ciæme,
Kuiundgiuk, Constanåa, Galaåi, Giurgiu, Tulcea, Sulina,
Cernavodã, Hâræova, Chitila garã, Mãrãæeæti, Paæcani, Titu,
Ploeæti æi Ungheni. Pentru a avea o imagine despre numãrul de
personal care urma sã încadreze posturile nou înfiinåate am luat
ca exemplu punctele de frontierã Salonta, Boræ, Valea lui Mihai
æi Gara Oradea, care au fost prevãzute cu urmãtorul personal:
un comisar, doi subcomisari, un translator, patru agenåii speciali,
patru sergenåi æi un camerist la Salonta, doi comisari (unul cl.I
æi al doilea cl.a II-a), un translator, patru agenåi speciali, patru
sergenåi æi un camerist la Boræ (identic æi la Valea lui Mihai) æi
un comisar, doi subcomisari, doi agenåi speciali æi trei sergenåi
în gara Oradea.
Prin aceeaæi decizie a ministrului de interne, în bugetul
alocat anilor 1920-1921, s-au înfiinåat un numãr de 683 de
funcåii, dintre care 14 de poliåai clasa I, 46 comisari clasa I, 20
comisari clasa II, 112 subcomisari clasa I, 52 subcomisari clasa
II, 31 translatori, 135 agenåi speciali clasa I, 10 sergenåi majori
clasa II, 230 sergenåi æi 33 cameriæti.
Prin Decizia ministrului de interne 50472S din 15 octombrie
1920, se înfiinåeazã în Transilvania, pe lângã serviciile special
de siguranåã existente, încã 11 brigãzi æi 3 subbrigãzi special
de siguranåã. Atribuåiunile acestora erau chestiuni privitoare
la siguranåa generalã, controlul æi supravegherea strãinilor,
urmãrirea indivizilor semnalaåi ca suspecåi, informaåii referitoare
la siguranåa generalã æi ordinea publicã æi cercetãri pentru
descoperirea crimelor æi delictelor care se vor face numai din
iniåiativã proprie. Din personalul repartizat Direcåiunii Poliåiei æi
Siguranåei Generale, dupã bugetul 1920-1921, format din 2.214
funcåionari, un numãr de 287 funcåionari au fost repartizaåi cãtre
punctele de frontierã din Basarabia, Transilvania, Bucovina,
Dobrogea, Poliåia Gãrii Ploieæti, Chitila æi Poliåia specialã a
Portului Brãila (aceæti funcåionari erau împiegaåi, translatori,
registratori-arhivari, telefoniæti, agenåi speciali æi cameriæti).
-va urma-
Nr.9/2012
F R O N T I E R A
31