R I N O L O G I E

14
suferinţă neurologică acută, se poate practica în cazul fracturilor piramidei
nazale cu deplasare, redresarea digitală şi instrumentală a acesteia. Intervenţia
dacă se execută în primele 1-3 ore dupa accident este mai puţin dureroasă,
anestezia locală fiind suficientă în traumatismele uşoare, cele complexe
necesitând anestezie generală. Redresare se efectuază prin împingerea nasul
dinspre partea deviată spre partea opusă, aproximativ 1-2cm peste linia
mediană, după care se asigură menţinerea nasului poziţionat corect printr-o
contenţie internă, cu degete de manuşă sau cu meşe îmbibate cu antibiotic
(ungvent), pentru a nu adera de mucoasa pituitară şi a preveni suprainfecţia şi
contenţie externă cu benzi adezive (leucoplast), atele metalice sau faşă gipsată.
Hematomul septal, apare de obicei în urma unui traumatism nazal cu
fractura septului,în care se produce acumularea de sânge între septul
cartilaginos fracturat şi pericondrul supraiacent. Clinic se manifestă ca o
bombare bilaterală a septului, cu obstrucţia foselor nazale. Tratamentul constă
în evacuarea hematomului şi administrarea de antibiotice pentru prevenirea
suprainfecţiei bacteriene, complicaţie ce ar duce la transformarea hematomului
septal în abces septal. Această complicaţie impune administrarea de antibiotice
şi evacuarea abcesului prin incizia mucoasei nazale de ambele feţe ale septului.
Aceste căi de drenaj ale abcesului trebuiesc să fie în planuri diferite, decalate
pentru a preveni apariţia perforaţiei septale. Netratat abcesul septal, se poate
complica cu condrita septului, a cărui vindecare duce la deformarea piramidei
nazale, sau în cazuri de agresivitate crescuta a germenilor patogeni la
instalarea unei tromboze de sinus cavernos, datorită propagării infecţiei prin
intermediul venei oftalmice.
Traumatismele sinusale, malare, orbitare necesită colaborarea cu
oftalmologul şi chirurgul maxilofacial, pentru realizarea redresării şi contenţiei
oaselor fracturate, osteosinteza relizându-se cu plăcuţe şi şuruburi de Tantal.
Aceste placuţe metalice trebuiesc extrase dupa 6 luni.
In cazul traumatismelor complexe, asociate cu fractura bazei craniului,
este nevoie de colaborarea cu neurochirurgul.
Corpii străini nazali
Pot fi exogeni sau endogeni, cei exogeni pătrunzând accidental în fosa
nazală şi sunt întâlniţi aproape în exclusivitate la copii mici. Sunt foarte variaţi,
imaginaţia pacientului fiind hotărâtoare: de la jucării de plastic, muşama, nasturi,
pîna la boabe de fasole, de porumb etc. Cei endogeni sunt mai rari, se întâlnesc
mai ales la adulţi şi de obicei au o structură calcaroasă şi se numesc rinoliţi.
Simptomatologia corpilor străini intranazali se caracterizează prin obstrucţie
respiratorie nazală cel mai frecvent unilaterală asociată cu rinoree purulentă,
fetidă.
Diagnosticul este susţinut de simptomatologia descrisă şi de examenului
rinoscopic, care după aspirarea secreţilor purulente şi o eventuală
vasoconstricţie locală, evidenţiază corpul străin.
Tratamentul constă în extragerea corpului străin cu ajutorul penselor sau a
unor instrumente agăţătoare, tip “croşetă“. Este contraindicată manevra de
împingere a corpului străin în rinofaringe, întrucât de aici el poate fi aspirat,