R I N O L O G I E

Craciunela25

asemănător, motiv pentru care vor fi descrise împreună. Majoritatea acestor

afecţiuni sunt nespecifice, iar cele specifice sunt foarte rare şi reprezintă

extensia infecţiei de la cavităţile nazale. Sinuzitele sunt foarte frecvente, fiind

estimat că aproximativ 5% din populaţia Europei centrale suferă de sinuzită

cronică. Sinuzita maxilară este afecţiunea cea mai frecvent întâlnită la adult,

urmată apoi de cea etmoidală, frontală şi sfenoidală, pe când la copil sinuzita

etmoidală este cea mai frecventă. Infecţia mai multor sinusuri este descrisă ca o

polisinuzită, iar afectarea tuturor sinusurilor se numeşte pansinuzită, unilaterală

sau bilaterală.

Fiziopatologia

Cauza cea mai frecventă a sinuzitelor o reprezintă rinita, pe care cel mai

adesea o acompaniază ( sinuzita rinopatică). În aceste cazuri sunt prinse mai

multe sinusuri ( polisinuzite, pansinuzite ), dintre care etmoidul este prins în

totdeauna. Patogenia constă în obstrucţia ostiumului sinusurilor, datorită

edemului inflamator, ceea ce are drept consecinţa împiedicarea ventilaţiei,

retenţia exudatului, care se poate suprainfecta cu germeni proveniţi din fosele

nazale.

Un alt tip de sinuzite sunt cele de origine dentară, sinusul maxilar fiind cel

afectat. Prezenţa premolarului II şi a molarului I în vecinatatea planseului

sinusului explica sinuzita in cazul afectarii acestor dinti, prin infectarea directă

dintr-un abces apical sau urmarea unei extractii dentare cu crearea unei fistule

dento-sinuzale. 10 % dintre sinuzitele maxilarului sunt de natură odontogenă

Sinuzita traumatică, este consecinţa inoculării germenilor patogeni, fie în

mod direct cu ocazia traumatismului, fie ca urmare a unui tamponament nazal,

care produce obstrucţia orificiului de drenaj al sinusului.

Sinuzita alergică, apare în cadrul alergiei nazale, pe de o parte datorită

obstrucţiei ostiumului sinuzal, şi pe de altă parte datorită suprainfecţiei

bacteriene a exudatului intrasinuzal (sinuzită alergoinfecţioasă).

Sinuzita de însoţire a tumorilor nazale care obstruează sinusurile apare fie

prin tumora in sine, fie prin polipii de insotire.

Sinuzitele pot fi produse prin însămânţarea exudatului sinuzal pe cale

hematogenă, când organismul este într-o stare imunologică precară.

Factorii etiologici ai sinuzitelor sunt foarte diverşi, incluzând: virusuri,

pneumococi, Haemophilus influenzae, Streptococci hemolitici, Staphilococci,

Escherichia coli şi mai rar anaerobi, mai ales în sinuzitele de origine

odontogena. Deseori se adaugă şi o suprainfecţie micotică.

Desigur evoluţia infecţiei este influenţată de starea imunologică a

organismului, de alergie sau anergie, precum şi de interreacţia dintre organism

şi rezistenţa germenului. Deseori sinuzitele pot acompania şi afecţiuni ale

tractului respirator cum este cazul în sinuzitele din cadrul mucoviscidozei sau a

sindromului Kartagener.

Anatomie patologică.

In funcţie de tipul agentului patogen, virulenţa acestuia, factorii

fiziopatologici şi de rezistenţa imunologică, sinuzitele pot avea aspectul de

catarală sau purulentă, osteitice, ulceronecrotice, osteomielitice, cazeoase,

hiperplastice şi polipoase. Modificările patologice depind de asemenea de

durata afecţiunii, din acest punct de vedere deosebind sinuzite acute şi cronice.

29

Similar magazines