R I N O L O G I E

8
Aceste hemoragii sunt în general uşoare şi se opresc în mod spontan.
- inflamaţii acute sau cronice ale mucoasei nazale, banale sau specifice.
- traumatismul chimic sau termic al mucoasei pituitare, care produce
leziuni ulcerative ale mucoasei cu hemoragii mici şi repetate.
- traumatisme nazale, accidentale sau chirurgicale, barotraumatismele,
reducerea presiunii aerului poate produce epistaxis. Traumatismele oaselor
proprii nazale, ale scheletului facial, sau fracturile bazei de craniu, sunt însoţite
de hemoragie masivă gravă, mai ales când este lezată şi carotida internă,
situaţie critică ce impune intervenţia de maximă urgenţă pentru salvarea
pacientului.
- corpii străini nazali produc în totdeauna o hemoragie unilaterală.
- tumori benigne (polipul sângerând al septului), tumorile maligne, cu
localizare nazală sau sinuzală determină pe lângă obstrucţie nazală,
rinoree şi epistaxis.
- perforaţia trofică a septului nazal, ( ulcerul Hajek).
- teleangiectazia familiară ( maladia Rendu-Osler).
- tumori ale rinofaringelui, în special fibromul nasofaringian ( angiofibrom
ce apare la tineri şi se manifestă prin hemoragii intermitente, în cantitate
variabilă.
-2) Epistaxisul de cauză generală:
- infecţiile, în special cele gripale, bolile infecţioase ale copilăriei
(scarlatina, rujeola), tifosul exantematic etc., sunt boli în care de obicei
hemoragia se instalează în mod insidios. Apare mai ales la copii şi adolescenţi.
- boli vasculare şi circulatorii, precum arterioscleroza, hipertensiunea
arterială, afecţiuni cardiace decompensate, când hemoragia este de obicei
arterială, pulsatilă şi în cantitate mare. Apare mai ales la vârstnici.
-boli ale sângelui, tulburări de sângerare, de coagulare, precum
a).trombopatii: purpura trombocitopenică, boala Werlhof sau purpura
trombocitopenică idiopatică, leucemia, maladia Glanzmann sau tromboastenia,
maladia Willebrand- Jürgen, sau trombopatia costituţională;
b).coagulopatii: hemofilia, boala Waldenström, deficienţa de fibrină, de
protrombină, de vitamina K şi C, supradozajul de anticoagulante etc;
c).vasopatii: boala Möller-Barlow, purpura Henoch-Schönlein;
- uremia şi afecţiuni cronice hepatice;
- intoxicaţii;
- afecţiuni endocrine, epistaxisul din cadrul ciclurilor menstruale vicariante,
din cadrul sarcinii, feocromocitomul care se însoţeşte de hipertensiune arterială
datorită descărcărilor de catecolamine;
- teleangiectazia familiară Rendu-Osler, afecţiune în care hemoragia este
multifocală uneori însă manifestându-se numai la nivelul septului.
Diagnosticul epistaxisului este evident în timpul sângerării şi este mai greu
retrospectiv. Pentru stabilirea lui, uneori este nevoie de mai multe etape:
- 1. anamneza;
- 2. localizarea:
• anterior: leziuni de grataj, epistaxis idiopatic, rinita anterioară,
afecţiuni infecţioase etc.;