Vox Libri nr. 2 - Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga"

Aniversari - Comemorari - Evenimente
,
,
se demite singur din funcþie). Dublu destin unificat prin
aceeaºi „obsesie”: sã apere (prin gândire) ºi sã ilustreze
(prin practicã) Negritudinea, „umanismul secolului XX”.
Discursurile sale, alocuþiunile ºi prefeþele vor fi reunite în
cele cinci volume intitulate Libertate.
Antologia poeþilor africani ºi malgaºi publicatã în 1948 va
deveni celebrã prin prefaþa scrisã de Sartre, cunoscutã sub
numele de Orphée noir.
Ca preºedinte al Senegalului instaureazã principiile
Republicii franceze, modernizeazã sstructurile sociale ºi
economice (promulgarea noului cod al familiei), este
adeptul dialogului ºi al înþelegerii pentru a rezolva crizele internaþionale ºi se strãduieºte mai ales sã
facã din Senegal o þarã de înaltã culturã, „o Grecie oricãrei ideologii politice pentru cã doar cultura
singurã poartã în ea valorile „Umanismului integral” în afara cãruia persoana umanã nu se poate
dezvolta ºi nici nu poate exista o dezvoltare autenticã ºi durabilã a popoarelor. În acest spirit
organizeazã în 1966, primul Festival mondial de artã neagrã, Seneglul devenind astfel „þara
fraternitãþii umane”. Au fost reuniþi la acest festival artiºti din diaspora neagrã.
Acest vis îºi gãseºte realizarea finalã în concepþia „civilizaþiei Universalului, care va
cuprindevalorile complementare ale tuturor continentelor ºi a tuturor popoarelor”. Expresie a unui
mesianism utopic dupã unii, „civilizaþia Universalului” pe care Senghor o numeºte în angajamentele
sale ºi care gãseºte în Francofonie anticiparea sa cea mai promiþãtoare, „modelul ºi motorul [sãu]”,
este mãrturia unei exigenþe de fraternitate ºi de credinþã în Om, care nu poate sã îi lase indiferenþi pe cei
care vor sã creadã în realizarea unei comunitãþi mondiale de speranþã ºi de destin.
Mesager de bun augur, Senghor este utopistul necesar speranþelor vremurilor prezente.
2006-ANUL SENGHOR
În 2006, Senghor ar fi avut o sutã de ani. Geniu proteiform, om de
curaj ºi gânditor vizionar, poet ºi filozof angajat, ºef de stat, el
personificã valorile, lupta ºi idealurile care constituie Francofonia
modernã, fiind chiar el unul dintre pãrinþii fondatori.
La propunerea secretarului sãu general, Preºedintele Abdou
Diouf, Organizaþia internaþionalã a Francofoniei îl celebreazã pe tot
parcursul anului 2006.
Nu este vorba de a se comemora un trecut, de a celebra un
individ, oricât de exemplar ar fi el, sau de a glorifica o amintire, cât
mai degrabã, de a constata în ce mãsurã viaþa , activitatea ºi
angajamentele acestui om de excepþie sunt încã ºi astãzi de o
actualitate specialã. Ele ilustreazã mesajul francofon în serviciul
respectului diversitãþii culturilor ºi a civilizaþiilor ºi a dialogului între
popoare.
Vox Libri, Nr. 2 (5-6), Toamna-Iarna, 2006
62