Vox Libri nr. 2 - Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga"

More documents

Recommendations

Info

Aniversari - Comemorari - Evenimente , , ºi cel mai tragic. Sãrãcia este acum extremã. Cu toate acestea, Mozart continua sã lucreze. În acest an compune opera „Flautul fermecat” ºi va începe lucrul la „Requiem”-ul care îi este comandat de un anonim. Lipsurile ºi boala îºi spun cuvântul. În noaptea de 4 spre 5 decembrie 1791, compozitorul se stinge din viaþã þinând în mânã o paginã din ultima sa compoziþie, rãmasã neterminatã: „Requiem”-ul. Avea doar 35 de ani, iar cortegiul sãu funerar va fi alcãtuit exclusiv din cioclii care l-au îngropat. Nici unul dintre prietenii pe care i-a avut în timpul vieþii nu s-au arãtat dispuºi sã-l însoþeascã pe ultimul drum. În doar 35 de ani de viaþã, Mozart a compus un numãr impresionant de lucrãri muzicale (626, conform Verzeichnis / Catalogul Köchel) a cãror simplã înºiruire dovedeºte imensa varietate a acesteia: 41 de simfonii (cele mai cunoscute ºi mai frecvent reprezentate fiind ultimele trei), 27 de concerte pentru pian, 7 concerte pentru vioarã, concerte pentru clarinet, harpã, flaut, corn, divertismente, sonate, cvartete de coarde (în numãr de 6, dedicate lui Haydn). Creaþia vocalã ºi vocal-simfonicã este la fel de prodigioasã. Cele mai celebre opere sunt Idomeneo (1781), Flautul fermecat (1791), Rãpirea din serai (1781), Clemenza lui Tito (1791), culmea creaþiei lirice fiind atinsã în operele scrise dupã libretul lui Lorenzo Da Ponte: Nunta lui Figaro (1786), Don Giovanni (1787) ºi Cosi fan tutte (1790), capodopere indiscutabile ale artei lirice. Anul 2006 este un an special dacã ne raportãm la compozitorul austriac. Acum se împlinesc 250 de ani de la naºterea compozitorului, precum ºi 215 de la trecerea sa în eternitate. De aceea, anul 2006 a fost declarat „Anul Mozart”, iar filarmonici din toate colþurile lumii au cinstit ºi cinstesc pe durata întregului an, memoria celui care a fost inegalabilul ºi unicul: WOLFGANG AMADEUS MOZART. În România, creaþia lui Mozart a fost receptatã ºi interpretatã încã de la începutul secolului XIX. Pe scenele teatrelor de operã din România au fost montate creaþii mozartiene în care au evoluat mari artiºti lirici, de la Elena Teodorini la George Folescu, de la Magda Ianculescu la Eugenia Moldoveanu ºi Felicia Filip. La rândul lor, marii noºtri pianiºti (Dinu Lipatti, Clara Haskil, Aurelia Cionca, Valentin Gheorghiu, Radu Lupu, Mihaela Ursuleasa, Dana Borºan) ºi violoniºti (Ion Voicu, Lola Bobescu, ªtefan Ruha, Silvia Marcovici, Cristina Anghelescu, Alexandru Tomescu) au prezentat publicului meloman, cu sensibilitate ºi mãiestrie, geniala creaþie muzicalã a lui Wolfgang Amadeus Mozart. Critica muzicalã internaþionalã este unanim de pãrere cã interpretarea cea mai perfectã a creaþiei pianistice a lui Mozart i se datoreazã Clarei Haskil. În eseul intitulat, mai mult decât sugestiv „Mozart, un Rafael al muzicii”, rafinatul critic literar Eugeniu Speranþia comparã creaþia geniului de la Salzburg cu „…o undã de izvor rãcoros, o razã de dimineaþã perpetuã, un zâmbet de frãþie adresat eternitãþii”. O apreciere ce nu mai are nevoie de niciun comentariu, doar de acordurile muzicii nemuritorului Mozart. Sorin PASCU Vox Libri, Nr. 2 (5-6), Toamna-Iarna, 2006 68
Prin expozitii , Literatur@ de c@l@torie „Voyager, c'est le plus long chemin qui mene a soi en passant par l'autre”. Jacques Meunier De la cãlãtorii romantici din secolul XIX, de la René Caillié la Nicolas Bouvier, trecând prin Pierre Loti, Ella Maillard, Théodore Monod, Jacques La Carriere, Gustave Le Clézio, cei pe care îi numim „scriitori cãlãtori” au ales sã cãlãtoreascã pentru a scrie ºi, invers. Cãrþile lor ne ajutã sã apreciem o parte a literaturii de cãlãtorie care astãzi redescoperã lumea. Cum sunt ei „Mari visãtori, care s-au dus sã caute la faþa locului sarea aventurilor pe care ni le povestesc. Sunt cei care îºi iau notiþe sub un cort lasat în mijlocul Saharei, la lumina slabã a unei lãmpi cu petrol, sau în zãpezile eterne ale Marelui Nord, dacã nu pe mare, între douã furtuni.” „Cãlãtorim pentru a exista, pentru a supravieþui,” ne spun ei. Prin scrierile lor ne fascineazã, pentru cã au un curaj ieºit din comun. „Ei respirã un aer de libertate rarã. Spun un NU hotãrât rolului pe care îl aºteaptã de la ei societatea. Acceptã eventualitatea de a fi ALTFEL.” Cine nu a fremãtat la lectura cãrþilor Insula comorii, Chemarea pãdurii, Robinson Crusoe sau a altor romane trãite de autorii lor Scriitorii - cãlãtori, aceºti „clochards célestes” sunt cei care încã mai apãrã ideea cã literatura este necesarã, ea poate reprezenta o punte între oameni. Ei, aceºti naivi, încã mai cred cã o carte îi poate face pe oameni mai buni. „A pleca înseamnã sã ºti sã trãieºti. Este o artã, pentru cã îþi permite întoarcerea. Cãlãtorind, nu trebuie sã dai socotealã, eºti liber. Plecarea iminentã, rãtãcirea fãrã þintã reprezintã firul roºu în literatura de cãlãtorie. Tocmai aici este farmecul sãu indistinct ºi misterios.” „Priviþi frumuseþea lumii !” ne spune Ella Maillard, neobositã alergãtoare pe mãri ºi continente, descoperitoare de noi moduri de viaþã. De ce sã nu ne sprijinim pe frumuseþea lumii „Etica scriitorului – cãlãtor este sã se accepte ca STRÃIN în aceastã lume. Sã înveþi sã fii un strãin pentru a -þi face din strãin un frate, un prieten. Gabriela MARCU Michel Butor, scriitura nomad@ In anul 2004, scriitorul francez Michel Butor, reprezentant al curentului Noul val în romanul contemporan, a donat Bibliotecii Naþionale Franceze François-Mitterrand corespondenþa Vox Libri, Nr. 2 (5-6), Toamna-Iarna, 2006 69
Page 2 and 3:
VOX LIBRI, An II, Nr. 2 (5-6), Toam
Page 4 and 5:
Editorial Cuvântul politeþe semni
Page 6 and 7:
Dialogul ideilor rezumãm, prin ace
Page 8 and 9:
Profesiune , si vocatie , Noile teh
Page 10 and 11:
Profesiune , si vocatie , Vedeta de
Page 12 and 13:
Profesiune , si vocatie , 2. Sevast
Page 14 and 15:
Profesiune , si vocatie , „ … u
Page 16 and 17:
Profesiune si vocatie , , Ca metode
Page 18 and 19:
Profesiune si vocatie , , Meyers Kl
Page 20 and 21: Profesiune si vocatie , , dupã sta
Page 22 and 23: Profesiune , si vocatie , Geneza º
Page 24 and 25: Profesiune , si vocatie , Din onoma
Page 26 and 27: Profesiune , si vocatie , ca deriva
Page 28 and 29: Profesiune , si vocatie , 4 - Sorin
Page 30 and 31: Profesiune , si vocatie , Noi tendi
Page 32 and 33: Istoricul Nicolae Iorga sublinia ra
Page 34 and 35: Profesiune , si vocatie , Cu blagos
Page 36 and 37: Profesiune , si vocatie , românilo
Page 38 and 39: Profesiune si vocatie , , echipã;
Page 40 and 41: Profesiune , si vocatie , Avram Mih
Page 42 and 43: Prin marile biblioteci ale lumii Ne
Page 44 and 45: Prin marile biblioteci ale lumii pu
Page 46 and 47: Prin marile biblioteci ale lumii Î
Page 48 and 49: Prin marile biblioteci ale lumii 2
Page 50 and 51: Prin marile biblioteci ale lumii Ha
Page 52 and 53: Prin marile biblioteci ale lumii ce
Page 54 and 55: Note de drum Hundertwasser-haus sau
Page 56 and 57: Note de drum aceea maestrul a conce
Page 58 and 59: Vox Libri, Nr. 2 (5-6), Toamna-Iarn
Page 60 and 61: Aniversari - Comemorari - Eveniment
Page 72 and 73: Expozitii , primitã între anii 20
Page 74 and 75: Traditii , Sfântul Andrei - 30 noi
Page 76 and 77: Traditii , Sfântul Sfinþit Muceni
Page 78 and 79: Traditii , La Dumbrava de Jos, cu a
Page 80 and 81: Ce se întâmplã cu o carte odatã
Page 82 and 83: Pagina bibliofilului ontologic cons
Page 84 and 85: Pagina bibliofilului Un tablou, o s
Page 86 and 87: Pagina bibliofilului vie, rãnile
Page 88 and 89: Pagina bibliofilului Romanicul a cu
Page 90 and 91: Pagina bibliofilului Miniaturã de
Page 92 and 93: Pagina bibliofilului La un moment d
Page 94 and 95: Atelier de creatie , Jocul pietrice
Page 96 and 97: Atelier de creatie , colþuroasã,
Page 98 and 99: Atelier de creatie , ªi la zeii ce
Page 100 and 101: Atelier de creatie , Tot cu sprijin
Page 102 and 103: Divertisment Vox Libri, Nr. 2 (5-6)
show all

Vox Libri nr. 2 - Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?