Vox Libri nr. 2 - Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga"

Profesiune , si vocatie ,
Noile tehnologii
Asediate de presiunea preþurilor în creºtere, de restricþiile bugetare, de complexitatea muncii,
bibliotecile au fost atrase de noua tehnologie informaþionalã. Progresul tehnologic a fost spectaculos,
în special în domeniul computerelor, incluzând posibilitãþi de stocare ºi facilitaþi de regasire a datelor.
Bibliotecile au ajuns repede sã vadã în tehnologie un adevãrat panaceu. Deºi nici tehnologia nu s-a
dovedit a fi salvatoare, cu siguranþa este importantã. Aceasta a înzestrat bibliotecile cu posibilitãþi
imense de prelucrare a publicaþiilor ºi a devenit o unealta de nepreþuit în managementul informaþiilor,
mai ales în activitaþile de regasire þi stocare.
În mediul bibliotecilor este mai greu sã recunoþti insuficienþele tehnologiei, fiindca principalul
scop al managementului informaþiilor (culegerea, prelucrarea, memorarea, regasirea þi transmiterea
informaþiilor) este îndeplinit. Un punct de vedere critic asupra tehnologiei ºi insuficienþelor ei a fost
adus în discuþie datorita presiunii constrângerilor bugetare, pentru cã tehnologia informaþionalã
modernã costã…
Informaþia ca marfa
Noile tehnologii de informare ºi telecomunicaþii modifica investiþiile bibliotecilor. Cu cât se
investeºte mai mult, cu atât se mareþte numãrul informaþiilor, iar serviciile devin mai rapide.
Bibliotecile sunt nevoite sa caute þi sã gãseascã noi metode þi strategii care sã întãreascã finanþarea.
Pentru realizarea practicã a economiei de piaþa este necesarã conþtientizarea acestor fenomene
noi. Primul pas spre economia de piaþa este introducerea serviciilor plãtite, astfel cã serviciile oferite
de biblioteci pot fi „comercializate”.. Discuþii lungi sunt generate de absolutizarea principiului
gratuitaþii serviciilor. Tradiþia impune o gratuitate deplina a serviciilor, ceea ce nu înseamnã cã nu
poate fi îmbunãtãþita oferta de servicii. Chiar dacã bibliotecile se schimbã, depãþind faza tradiþionala,
ele ocupã un loc aparte, ca importantã sursa de informare þi spaþiu cultural universal, cu virtuþi
formativ-morale. Trebuie subliniat faptul cã nicicând resursele bibliotecilor nu vor fi asigurate din
activitãþi proprii farã a atinge grav funcþia fundamentala a instituþiei carþii ºi a dreptului cetaþeanului la
informare gratuita þi la culturã.
Bibliotecile nu pot supravieþui pe principiile autogestiunii. Ele, ca ºi alte instituþii de cultura, au
nevoie de subvenþii. Dar este evident ºi faptul ca numai cu banii alocaþi de stat sau de alte organe de
finanþare nu este posibil sa se asigure nivelul necesar al serviciilor bibliotecilor, sã fie satisfãcute
dorinþele mereu crescânde ale utilizatorilor.
Majoritatea bibliotecilor însã nu percep informaþia ca pe o marfa, þi acest lucru nu este legat
numai de gratuitatea serviciilor de bibliotecã. Beneficiarul este pregãtit sã plãteascã mulþi bani pentru
o informaþie unica. În societatea noastrã puþine biblioteci poseda asemenea informaþii. În condiþiile
pieþei este necesar sa se culeagã þi sã se creeze informaþii care pot deveni marfa. În prezent existã multe
posibilitãþi pentru biblioteci sã se implice în comerþul cu servicii. Devin importanþi acei beneficiari
care platesc serviciile de bibliotecã. Îndeosebi aceþti beneficiari trebuie descoperiþi ºi trebuie aflate
interesele lor în ceea ce priveºte informaþiile. Cerinþele beneficiarului obligã biblioteca sã rupã
închistarea sa profesionalã, sã se integreze cu alte instituþii, sa-þi perfecþioneze tehnologia ºi sa
pregãteascã informaþia într-o forma accesibilã pentru utilizator.
În pofida tuturor acestor modificãri în viaþa bibliotecilor, aproape pretutindeni primirea
gratuitã a informaþiilor a fost interpretata de beneficiari ca fiind ceva ce li se cuvine. De multe ori a
apãrut prejudecata cã „tot ceea ce este gratuit este farã valoare”. Mai devreme sau mai târziu se va
Vox Libri, Nr. 2 (5-6), Toamna-Iarna, 2006
6