Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
pag.17<br />
caută-mi chipul<br />
în vârful degetelor<br />
sunt gândul încolăcit ca o îmbrăţişare<br />
de şar<strong>pe</strong> blând<br />
şi în timp ce restul oamenilor<br />
sunt des frunziţi în faţa morţii<br />
rând <strong>pe</strong> rând ca o numărătoare inversă<br />
noi doi ne împletim gleznele<br />
într-un cuvânt<br />
de asta mă întreb<br />
dacă ai vrea<br />
să îmi citeşti noaptea<br />
cu buzele cusute<br />
iar într-un obraz lim<strong>pe</strong>de<br />
îmi vei învăţa palmele să culeagă<br />
îniubirea<br />
este ora ceaiului<br />
şi dumnezeul cu ochii sculptaţi în pământ<br />
nu mai are ce să ne ofere<br />
în afara de fiica tâmplarului<br />
care v-a cioplit tâmplele<br />
de lemn<br />
murdăreşte-mă de viaţă<br />
poţi să îmi vinzi boala<br />
cultivatorilor de înţelepciune<br />
poate se vor îmbolnăvi de moarte<br />
tocmai acum când memoria scurtă<br />
mi-a rămas mică<br />
şi dacă mintea mea este o locuinţă goală<br />
trebuie s ă fiu atent cum o mobilez<br />
poate va rămâne loc<br />
şi <strong>pe</strong>ntru câţiva porumbei<br />
ieri<br />
am văzut <strong>pe</strong>şti măcănind în spatele uşii<br />
spre zâna zânelor<br />
care invada spaţiul cuminte<br />
al unui ins<br />
care îş i urmărea degetele de la picioare<br />
mişcându-se<br />
şi râdea în hohote <strong>pe</strong>ntru că orice ş ef are o<br />
şefă<br />
iar acolo unde se duc rândunelele<br />
cineva<br />
tocmai a împlinit cincizeci de kilograme<br />
poem cu litera sculată<br />
patimile tale<br />
de femeie răstignită<br />
se proclamă stăpâne<br />
într-un singur trup<br />
unde zace îngropat<br />
un batalion întreg<br />
şi vreo trei generali<br />
cu frunţile deşurubate de poftă<br />
ieri<br />
te plângeai că te dor sânii<br />
de greutatea albului<br />
însă la marginea blocului<br />
vreo doi inşi cu trupurile pline<br />
te felicitau <strong>pe</strong> la spate<br />
aş înfiinţa o realitate neîngrijită<br />
în pieptul unei curve<br />
imediat <strong>pe</strong> stânga la intersecţia<br />
nesemaforizată<br />
unde latră o lumină puţină<br />
ca o stricată<br />
tu<br />
ai realitatea în poşeta de seară<br />
şi o scoţi de fiecare dată<br />
când vrei să te protejezi<br />
de felicitări<br />
te dezîndrăgostesc<br />
nu am întâlnit niciodată maluri<br />
cu spatele drept într-un lac<br />
unde sânul tău<br />
desenează timpul cu litere mici<br />
nu se mai aud cercuri lim<strong>pe</strong>zi<br />
târându-şi unghiile în colţul ultimei ore<br />
în care se află o intersecţie de păsări<br />
dintr-o altă tinereţe cu sângele îmbâcsit<br />
de chipuri<br />
acopăr pământul cu umerii tăi decojiţi de<br />
singurătate<br />
şi îţi culeg trupul din culorile care nu au<br />
învăţat<br />
să vorbească citeţ<br />
din acest motiv iubito<br />
nu ascult zilele prăbuşindu-se în oameni<br />
cu buzele strânse<br />
ar trebui să descifrez mult prea multe<br />
nopţi<br />
dintr-un singură frunte<br />
şi nu am viaţa învăţată <strong>pe</strong> de rost<br />
am urcat în pielea unui munte fricile tale<br />
ca o lume întreagă<br />
în care degetele pietrelor îşi ţipau<br />
luciditatea<br />
despărţirilor din fiecare zi când îţi auzeam<br />
bărbia tremurând<br />
în glas ul meu<br />
m-aş îngropa într-un an de s inceritate<br />
unde secundele au chipul<br />
descălţat de linişte şi aş inventa<br />
necuprinsul în ochiul tău drept<br />
în stângul îmi voi desco<strong>pe</strong>ri inima<br />
zbătându-se şi mâna dreaptă<br />
de unde îţi dăruiesc<br />
zâmbetul<br />
Orient Latin<br />
omul care aco<strong>pe</strong>ră pământul cu înălţimi<br />
blânde<br />
singura dată în care îmbrăţişez realitatea<br />
este atunci când trăiesc odată <strong>pe</strong> zi<br />
doar în acel moment femeile<br />
devin lim<strong>pe</strong>zi<br />
până în largul coapselor<br />
se îmbrăţişează cu toate oasele<br />
îşi privesc respiraţia<br />
şi minutele copacilor turtiţi<br />
de sinceritatea ultimului om<br />
cu mâinile scrise<br />
mă îngrozeşte distanţa dintre buzele tale<br />
şi glezna unui munte învăţat <strong>pe</strong> de rost<br />
în care un animal se hrăneşte cu înălţimi<br />
iar o amantă îşi retează sânii<br />
să nu-şi mai potolească nimeni<br />
setea<br />
ştiu că sunt viu<br />
atunci când îmi privesc degetele de la<br />
picioare<br />
mişcându-se<br />
şi chiar dacă <strong>pe</strong>ntru restul lumii<br />
sunt un pur şi simplu complicat<br />
<strong>pe</strong>ntru mine sunt de fiecare dată<br />
acelaşi<br />
uneori privesc aerul dintr-un cuvânt<br />
îngrijorat<br />
şi îmi deschid venele până în mijlocul<br />
culorii<br />
unde căldura îşi mângâie tâmplele<br />
apoi ascult cum şuieră lumea<br />
dintr-un moment în altul<br />
al sângelui<br />
dintr-o parte în cealaltă a întorsului <strong>pe</strong>ste<br />
cap<br />
unde există doar o rană curată<br />
un arbore cu trupul ciopârţit de trepte<br />
şi somnul lipsit de pleoa<strong>pe</strong><br />
îmi culeg răutatea<br />
din piciorul îmbolnăvit de umbră<br />
şi citesc oamenii cu spatele ciuruit de viaţă<br />
care îşi ascultă mâinile<br />
unul în celălalt<br />
de fiecare dată când te-aş putea iubii<br />
femeie<br />
glasul mi-ar fi plin de răcoare<br />
în vârful buzelor de unde îţi voi construi<br />
un bloc turn până în inimă<br />
însă<br />
nu alerg niciodată în trunchiul unei păsări<br />
nici nu îmi ascult pielea de şar<strong>pe</strong> tânăr<br />
încolăcindu-se în depărtare<br />
stau îngropat până la gâtul tău<br />
şi citesc singurătatea<br />
ultimului ţipăt
Change language