OL 3 pe 2012

Hans Dama, portret de Marin Sorescu,
1988
pag.3
Orient Latin
Sub genericul „Intermediar între culturi
şi generaţii: Poetul ş i filologul dr. Hans
Dama”, a fost omagiat, în 25 iunie 2012, la
Teatrul “Pygmalion” din capitala Austriei,
bănăţeano-vienezul originar din Sânnicolaul
Mare, un veritabil ,,ambasador al culturii româno-austriece
din Viena”, acţiune organizată
de Asociaţia Culturală “Hora” din Viena,
As ociaţia Şvabilor Bănăţeni din Austria,
Societatea Austro-Română din Viena, Teatrul
Pygmalion şi Fundaţia Etniei Germane din
Fostul Imperiu Austro-Ungar.
Au luat cuvântul dramaturgul Philipp
Kaplan, de la Pygmalion, Roxana Bulz, din
Sânnicolaul Mare, studentă la Universitatea
din Viena, apoi s-a citit un eseu, despre Hans
Dama, al criticului Cornel Ungureanu,
preş edintele filialei USR. Sifora Sava
(preşedinta Asociaţiei Hora) a vorbit despre
activitatea lui Hans Dama în cadrul
Asociaţiei Şvabilor Bănăţeni din Austria (pe
baza volumului omagial Österreich und die
Banater Schwaben, Wien 2005, dedicat, la
cea de-a 85-a aniversare, lui Franz Klein,
multă vreme preşedinte al aceleiaşi asociaţii,
şi editat de H. Dama, el însuşi preş edinte,
azi, al aces tei as ociaţii), referindu-s e
îndeosebi la cercetările editorului cu privire
la ajutorarea a circa 40.000 de copii din Viena,
Simpozion omagial
Hans Dama
la Viena
care, în perioada 1916-1930, când foametea
s-a generalizat în Aus tria, au găsit casă şi
masă gratuită în Banat.
Un profil al lui Hans Dama, văzut prin
„bănăţenismul cultural”, a realizat băimăreanul
George Achim, poet echinoxist,
profesor universitar, actualmente „gastprofes
sor” la Institutul de Romanis tică al
Univers ităţii din Viena. Profes oara
universitară Andrea Anna Kolbus, originară
din Jimbolia, biolog cu studii în Germania,
cercetător, a vorbit despre multiplele legături
istorice dintre Viena şi Banat reflectate în
viaţa şi opera lui Hans Dama.
Despre opera sărbătoritului, la obiect,
au prezentat referate prof. dr. Herbert Bockel
din Pass au, altădată universitar timişorean,
originar din Aradu Nou: Despre proza lui
Hans Dama; prof. univ. dr. Nelu Brădean-
Ebinger, din Budapesta, bănăţean şi el, cu
studii de filologie la Bucureşti, Budapesta
şi în Finlanda: Hans Dama – poetul; şi prof.
Simion Dănilă, din Belinţ, jud. Timiş ,
traducător al poeziei lui Hans Dama în
româneşte: Hans Dama – traducător al
literaturii române în spaţiul germanofon.
Hans Dama s-a născut în 1944 în localitatea bănăţeană Sânnicolau
Mare. A făcut studiile universitare (germanistică, geografie, pedagogie,
romanistică, ştiinţe economice) la Timişoara, Bucureşti şi Viena.
Până în 2010, a funcţionat ca universitar la Institutul de Romanistică
şi la Institutul de Translatori din Viena. Este colaborator al mai multor
reviste de specialitate din Austria, Germania, Mexic, România, Spania
şi Ungaria, în care publică eseuri, poeme, studii etc.
A tradus în limba germană din Lucian Blaga, George Bacovia,
Nichita Stănescu, Anghel Dumbrăveanu, Octavian Doclin ş.a. A publicat
în diverse antalogii, precum şi în volume proprii. Versuri:
Schritte (Paşi), Viena (ediţia I, 1980; ediţia a II-a, 1990); Gedankenspiele
(Jocuri de idei), Frankfurt/M ain, 1990; Rollendes Schicksal (Tăvălugul
destinului), Frankfurt/Main, 1993; Spätlese (Cules târziu), ed. I, Dublin-
New York-Viena, 1999; e d. II-a, Viena, 2012; Vereinsamtes Echo (Ecouri
răzleţe), trad. George Guţu, Cluj/Klausenburg, 2002; Launen des
Schicksals/ Capriciile destinului, trad. Simion Dănilă, Viena, 2006;
Zeitspanne (Răstimp), Viena, 2008; Im Schatten der Zeit/În umbra
timpului, trad. Simion Dănilă, Vie na, 2011. Proză: Unterwegs (Pe
drumuri), Cluj/Klause nburg, 2003.
O ultimă luare de cuvânt, o veritabilă
laudatio, a fost cea a doamnei Veronika
Mickel, preş edinta arondis mentului
Josefstadt din Viena (funcţie echivalentă cu
cea de primar de sector de la noi), care l-a
apreciat pe Hans Dama ca fiind „un
adevărat european, un mediator între
culturi, naţiuni şi generaţii, un om atât de
multilateral şi totodată atât de modest“,
care trăieş te într-o Vienă unde, dintre
locuitorii de alte etnii, românii ocupă locul
al treilea după germani şi polonezi.
În încheiere, Philipp Kaplan şi poetul
Hans Dama au dat citire, în limba germană şi
română, unor poezii şi anecdote ale poetului
(cu Marin Sorescu, şi alţii, în vizită la Viena),
care au fost savurate de întreaga audienţă.
De remarcat şi micul concert susţinut
de basul Theodor Coresi şi soţia sa, soprana
Catarina Coresi Lal, din Viena, originari din
România.
În pauză, invitaţii au vizitat expoziţiasurpriză
despre – cu – de Hans Dama,
pregătită de Dorel T. Usvad, mare filatelist,
cartofil, numismat, promotor al românismului
în Austria, prin păstrarea vie a amitirii trecerii
prin Viena şi alte localităţi a unor mari nume
din is toria şi cultura noas tră: Cuza,
Eminescu, Grozăvescu, Blaga etc. Şi –
subliniem – fără implicarea Institutului Cultural
Român din Viena.
Dorinţa de a nu se pierde în negura
vremilor bunele relaţii de convieţuire şi
frumoas ele tradiţii ale etniilor din acest
spaţiu îl îndeamnă mereu pe Hans Dama să
rămână ambasadorul cultural pendulând
între Austria şi România. Simpozionul a fost
o reuşită, iar intenţia ca pe viitor să se continue
s eria aces tor întruniri pentru
dezvoltarea legăturilor româno-austriece şi
a schimburilor culturale între aceste ţări
trebuie salutată, întrucât contribuie astfel la
punerea în operă a principiului european al
,,unităţii în diversitate’’.
(ROXANA BULZ)