Studiul de cercetare privind nevoile de formare ale cadrelor ...

Investeşte în oameni!Fondul Social European - Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2011Cariera de suces în învăţământul preuniversitar prinimplementarea de programe de formare inovative!POS DRU/87/1.3/S/61602STUDIU DE CERCETARE PRIVINDNEVOILE DE FORMARE ALE CADRELOR DIDACTICEDIN JUDEŢELE TELEORMAN ŞI DOLJBENEFICIAR: Inspectoratul Scolar al Judetului TeleormanPARTENERI:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”1

Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentruDezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară 3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”Domeniul major de intervenţie 1.3 „Acces la educaţie si formare profesionala iniţiala de calitate”Titlul proiectului: „Cariera de succes in invatamantul preuniversitar prin implementarea de programede formare inovative!Cod Contract: POS DRU/87/1.3/S/61602Beneficiar: Inspectoratul Şcolar al Judeţului TeleormanParteneri : Inspectoratul Şcolar al Judeţului Dolj Casa Corpului Didactic Teleorman Casa CorpuluiDidactic Dolj Asociaţia ROMFRA Alexandria Softwin SRL BucureştiEchipa de lucru:Manager proiect: Sferle SorinCoordonator zonal: Brătucu Elena DianaExpert raportare tehnică: Alexandra NegreaExperţi dezvoltare conţinut:Burlacu CristinaCepan AlinaGeorgescu VeronicaIon Alexandru DanielLăpădatu AngelaUngureanu CristinaExpert ECD:Horia Florian BajanEditor: Inspectoratul Şcolar Judeţean TeleormanData publicarii: decembrie 2010Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficialaa Uniunii Europene sau a Guvernului RomanieiPentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantatede Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”2

Investeşte în oameni!INTRODUCEREInspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman, în calitate de beneficiar, împreună cu partenerii săi:Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, Casa Corpului Didactic Teleorman, Casa Corpului Didactic Dolj,Asociaţia ROMFRA Alexandria, Softwin SRL Bucureşti urmăresc prin derularea proiectului „Carierade succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formareinovative” imbunatatirea accesului si a participarii cadrelor didactice din invatamantul preuniversitardin regiunile Sud-Muntenia si Sud-Vest la oportunitati de formare continua in domenii prioritare dereforma in educatie (TIC, abilitare curriculara si psihopedagogica), prin intermediul unui programmultiregional de formare continua inovativ, bazat pe resurse digitale si prin initierea sustenabila ainstrumentelor managementului programelor de formare continuă.Obiectivele specifice ale proiectului sunt:1. Dezvoltarea unui program multiregional inovativ de formare bazat pe resurse digitale pentruperfectionarea competentelor profesionale ale cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar dinregiunile S-Muntenia si S-V.2. Consolidarea competentelor profesionale a 6040 de profesori prin participarea la unprogram multiregional de formare continua in domenii prioritare de reforma in educatie (TIC, abilitarecurriculara si psihopedagogica), cu potential de extindere a invatarii pe parcursul intregii vieti;3. Dobandirea de catre un numar de 24 cadre didactice a competentelor profesionale deformatori de formatori in cadrul programului multiregional de formare continua in format e-learning4. Dezvoltarea unei comunitati online de formare continua a cadrelor didactice care sagazduiasca resurse si comunitati de invatare flexibile si accesibile, in sprijinul formarii continue acadrelor didactice in domeniile metodelor de cunoastere a personalitatii elevilor, a gestionarii eficientea resurselor comunitatii in vederea asigurarii unei educatii de calitate.5. Imbunatatirea managementului programului multiregional de formare prindezvoltarea/implementarea unor instrumente si practici specifice de asigurare a calitatiiProgramul de formare va cuprinde 4 cursuri in sistem „blended learning” (activităţi faţă în faţăşi pe platformă e-learning), ale căror conţinuturi vor fi adecvate categoriilor de cadre didactice dingrupul tinta, precum si vârstelor elevilor cu care lucreaza pe nivele de şcolaritate. Acestea sunt:1. Formarea ECDL va oferi cadrelor didactice din grupul tinta oportunitatea de a isi dezvolta siperfecţiona competentele de utilizare a instrumentelor si echipamentelor IT pentru eficientizareamodului de desfasurare a proceselor si activitatilor educaţionale.2. Proiectarea si implementarea curriculumului centrat pe competente - se vor invata interactivmetode de prelucrare a continuturilor disciplinelor şcolare, metode active de formare de competentesi de abilitati in rândul elevilor, diminuandu-se caracterul predominant teoretic al curriculumului actual;3. Managementul clasei gestionarea situatiilor de criza va oferi cadrelor didactice din grupultinta oportunitatea de a-si dezvolta si exersa competentele in ceea ce priveşte asigurarea unuimanagement eficient al clasei ceea ce presupune implicit identificarea si aplicarea unor metodeeficiente de gestionare a situatiilor conflictuale din sala de curs.4. Metode interactive de predare-invatare - va oferi cadrelor didactice din grupul tintaoportunitatea de a cunoaşte si de a aplica metode interactive de predare- invatare, de a stabili ocomunicare mai eficienta cu elevii, de a-si dezvolta competente de ascultare activa si de a oferifeedback constructiv, metode de a stimula si determina implicarea activa a elevilor la orele de curs, inconcordanta cu particularitatile de varsta ale acestora.Vor fi proiectate si dezvoltate şi 2 module de formare complementare:5. Educaţia în spiritul dezvoltării durabile6. Promovarea egalităţii de şanse în educaţie.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”4

Investeşte în oameni!În cadrul activităţii A2., în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, au fost identificatenevoile de formare continua ale cadrelor didactice din grupul tinta in domeniile de studiupropuse prin proiect, activitate realizată de catre echipa de experti cheie.CAPITOLUL I. OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII1.1.OBIECTIVUL STUDIULUIAnaliza de nevoi a avut ca obiectiv general identificarea nevoilor de formare, comunicare şiinformare a cadrelor didactice în corelaţie cu cele 4 cursuri cu tematici prioritare MECTS.Principalele obiective ale acestui studiu au fost: identificarea acelor tipuri de competenţe, cunoştinţe, abilităţi şi atitudini care pot fidezvoltate prin intermediul celor patru programele de formare, ce îşi propun să sprijineactivitatea cadrelor didactice:- Formarea ECDL: Identificarea competentelor de utilizare a instrumentelor si echipamentelorIT pentru eficientizarea modului de desfasurare a proceselor si activitatilor educaţionale;- Proiectarea si implementarea curriculumului centrat pe competente: Identificareacompetenţelor privind utilizarea metodelor de prelucrare a continuturilor disciplinelor şcolare învederea predării-învăţării interactive, metodlor active de formare de competente si de abilitati inrândul elevilor, diminuandu-se caracterul predominant teoretic al curriculumului actual;- Managementul clasei - gestionarea situatiilor de criza: Identificarea competentelor in ceea cepriveşte asigurarea unui management eficient al clasei ceea ce presupune implicit identificarea siaplicarea unor metode eficiente de gestionare a situatiilor conflictuale din sala de curs.- Metode interactive de predare-invatare: Identificarea competenţelor privind aplicareametodelor interactive de predare- invatare, abilităţilor privind comunicarea eficienta cu elevii, deascultare activa si de a oferi feedback constructiv, metodelor de a stimulare si determinarea implicăriiactive a elevilor la orele de curs, in concordanta cu particularitatile de varsta ale acestora. identificarea nevoilor de formare ale subiecţilor investigaţi; proiectarea structurii şi conţinutului programelor de formare, astfel încât să fiesatisfăcute solicitările şi nevoile formare identificate la nivelul beneficiarilor.Pe baza rezultatelor cercetării, vor fi proiectate programele de formare pentru cele trei cursuriîn format „blended learning”, incluzând şi cele două module de formare complementare „Educaţia înspiritul dezvoltării durabile” şi „Promovarea egalităţii de şanse”.Analiza de nevoi a fost realizată de către echipa formată din cei 6 experţi dezvoltate conţinut,câte trei din fiecare regiune.Programul de formare destinat cadrelor didactice din învăţământul preprimar, primar gimnazialşi liceal va fi dezvoltat pornind de la premisa adecvării conţinutului şi utilităţii sale la nevoile de studiuale cursanţilor1.2. METODE ŞI INSTRUMENTE DE CERCETARE UTILIZATECercetarea privind nevoile de formare, comunicare şi informare ale cadrelor didactice dinjudeţele Teleorman şi Dolj a îmbinat atât metode cantitative. Cât şi metode calitative. În continuareprezentăm metodele şi tehnicile utilizare în vederea colectării informaţiilor şi scopul în care au fostfolosite.1.2.1.Ancheta prin chestionarAncheta este o metoda cantitativa de culegere a informatiilor care foloseste chestionarul cainstrument de investigare. Informatia nu a fost culeasa oricum ci prin intermediul unor proceduri© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”5

Investeşte în oameni!standardizate care face posibila extrapolarea cu o eroare acceptabila a rezultatelor de la o parte apopulatiei investigate la toata populatia in ansamblu.Astfel, au fost elaborate câte un chestionar pe domeniile celor 4 cursuri de formare:1. Formarea ECDL (European Computer Driving Licence);2. Proiectarea si implementarea curriculumului centrat pe competente;3. Managementul clasei - gestionarea situatiilor de criza4. Metode interactive de predare-invatarePopulaţia i-au fost administrate chestionarele a fost reprezentată de inspectori şcolari,directori/directori adjuncţi, cadre didactice din ciclul preprimar, primar, secundar inferior, secundarsuperior din judeţele Teleorman şi Dolj, din unităţile de învăţământ preuniversitar.Fiecare tip din cele 4 chestionare a fost aplicat unui număr de cadre didactice din fiecare judeţastfel încât să fie respectat cel puţin procentul de 10% din valoarea grupului ţintă propus în cerereade finanţare. Fiecare eşantion este descris pe larg în capitolele următoare.Experţii dezvoltare conţinut au proiectat şi au elaborat câte un chestionar pentru fiecare dincele 4 domenii care a cuprins între 10 şi 20 de întrebări de diferite tipuri:-Întrebari factuale prin care s-au obtinut informatii despre fapte obiective, verificabile;-Întrebari de opinie prin care s-au înregistrat informatii de natura subiectiva-Întrebarile de motivatie care au urmărit explicarea unor cauze sau conditii ce determinaanumite actiuni-Întrebari de cunostinte pentru testarea nivelului si calitatii informatiei pe care o detin subiectiiîntr-un anumit domeniuÎn functie de forma întrebarilor au fost propuse:-Întrebarile închise-Întrebarile deschise-Întrebari semi-deschise (semi-închise)-Întrebari scalate (cu raspunsuri ierarhizate)Întrebările au fost formulate astfel încât să ofere răspunsuri pentru:- caracterizarea lotului de subiecţi;-nivelul cunoştinţelor cadrelor didactice chestionate în domeniul abordat de chestionare;- nivelul competenţelor în domeniu de care dispun cadrele didactice;- temele de interes ale cadrelor didactice în fiecare domeniu;- gradul de interes al cadrelor didactice pentru participarea la un curs în domeniul abordat dechestionar;- motivaţia cadrelor didactice pentru participarea la un curs de formare din domeniul abordatde fiecare chestionar;1.2.2. Ancheta prin interviuri focalizate - focus grupulÎn acest proiect, tehnica focus grupului a fost utilizată independent de orice cercetarecantitativă interesându-ne opiniile, sugestiile, reacţiile persoanelor selectate pentru interviul de grup.Astfel au fost organizate focus-grupuri având ca tematică cele trei domenii de interes alecursurilor ce urmează a fi elaborate şi acreditate în cadrul proiectului:- Proiectarea curriculum-ului centrat pe competenţe;- Managementul clasei gestionarea situaţiilor de criză;- Metode interactive de predare – învăţare.Focus grupul a fost utilizat în identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice,identificarea conţinuturilor cursurilor respective în raport cu nevoile de formare.Fiecare focus grup a avut ca obiective:- formularea unor module/teme pentru cursurile de formare continuă ce vor fi proiectate şiderulate în cadrul proiectului.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”6

Investeşte în oameni!- identificarea competenţelor specifice pe care ar trebui sa şi le formeze/dezvolte cadreledidactice din grupul ţintă care vor participa la cele 3 programe de formare continuăLotul de subiecţi a fost reprezentat de cadre didactice cu rezultate deosebite în activitatea lacatedră, interes crescut şi activitate deosebită pentru formarea continuă proprie în domeniul fiecăruicurs dezvoltat în proiect.Ghidul de interviu a avut în vedere finalităţile pe care trebuie să le asigure derularea focusgrupurilorşi anume:- realizarea unui studiu pentru analiza nevoilor de formare a cadrelor didactice din grupul ţintăîn relaţie cu domeniile de studiu propuse prin proiect- proiectarea pedagogica a programului de formare continua în sistem „blended learning” decătre echipa de experţi cheie- proiectarea programei de formare pentru cele 3 module (modulul ECDL este deja dezvoltat şiacreditat) cu tematici prioritare MECTSCAPITOLUL II. POPULAŢIA INVESTIGATĂ ŞI PREZENTAREA REZULTATELOR PENTRUFIECARE DOMENIU PROPUS2.1. REZULTATELE ANALIZEI NEVOILOR DE FORMARE ALE CADRELOR DIDACTICEDIN GRUPUL ŢINTĂ ÎN DOMENIUL PROIECTĂRII CURRICULUM-ULUI CENTRAT PECOMPETENŢE2.1.1. ANCHETA PRIN CHESTIONARA.CARACTERIZAREA LOTULUI DE SUBIECŢISecţiunea introductivă a instrumentului anchetei a vizat aspecte referitoare la lotul de subiecţi. Înstudiu a fost inclus un lot de 874 de subiecţi, dintre care doar 818 au completat integral chestionarele.În cadrul studiului, subiecţii au fost rugaţi să precizeze nivelul de studii, postul ocupat şi funcţia.Astfel, din numărul total de 818 subiecţi investigaţi, 464 au fost profesori, 198 - au profesia deînvăţător şi 156 - educatori. Deşi profesorii deţin cea mai mare pondere în numărul total alpersoanelor investigate, putem spune că această situaţie este una normală şi reprezentativă dinpunct de vedere statistic. Aceasta, deoarece, pe de o parte, în cadrul proiectului ne propunem săformăm cadre didactice, iar pe de altă parte profesorii au cea mai mare pondere şi la nivelul judeţului,raportat la numărul total de cadre didactice.Ponderea persoanelor care au studii superioare este foarte mare, 702 din numărul total alsubiecţilor investigaţi, acest aspect evidenţiind pe de o parte calitatea profesională ridicată a cadrelordidactice la nivelul celor două judeţe, iar pe de altă parte preocuparea permanentă a cadrelordidactice pentru creşterea nivelului de pregătire profesională, prin dobândirea unor competenţesuplimentare sau dezvoltarea celor deja existente.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”7

Investeşte în oameni!Din numărul total al persoanelor chestionate (818 persoane), 62 au vârsta > 55ani, 155 auvârsta cuprinsă între 45-55ani, 197 au vârsta cuprinsă între 35-45ani, 334 au vârsta cuprinsă între25-35ani si 70 cu vârsta

Investeşte în oameni!Experienţa17%30%mai puţin de 5 ani4%29%20%între 5-10 aniîntre 10-15 aniîntre 15-20 anipeste 20 aniB.PREZENTAREA REZULTATELORPrincipalele motivaţii pentru care cadrele didactice investigate aleg să se înscrie la un programde formare profesională pe domeniul proiectării curriculum-ului centrat pe competenţe suntstrâns legate atât de dezvoltarea unor competenţe noi, proiectarea programelor şcolare, proiectareaşi organizarea activităţilor extracurriculare, depăşirea dificultăţilor legate de formularea competenţelorspecifice, definirea competenţelor generale, elaborarea instrumentelor de evaluare şi organizare aconţinuturilor învăţării, cât şi de interesul pentru aplicarea unor strategii cât mai performante, care sǎducă la creşterea performanţelor elevilor.Se urmăreşte atât eficientizarea procesului de predare-învăţare prin crearea şi implementareaunei platforme de tip e-learning, dar și aplicații practice de proiectare curriculară centrată pecompetențe pentru cadrele didactice din grupul țintă.Oferta este un răspuns la solicitările cadrelor didactice care doresc să-și clarifice cât mai binenoțiunile de bază cu privire la curriculum, pentru a se asigura o înțelegere cât mai bună de cătrecursanți a conținutului acestei discipline. Profesorii au nevoie de sprijin în realizarea de mijloacemoderne de predare-învățare-evaluare, însușirea cunoștințelor despre proiectarea curriculară,proiectarea și organizarea activităților extracurriculare, aplicații practice de proiectare curricularăcentrată pe competențe.S-a ajuns la aceste rezultate prin prelucrarea și interpretarea răspunsurilor celor douăsprezeceîntrebări ale chestionarului.1.Luând în considerare activitatea pe care o desfăşuraţi în cadrul organizaţiei dvs.,consideraţi oportună participarea la un program de formare profesională în domeniulproiectării curriculum-ului bazat pe competenţe?Această întrebare cu răspuns forțat (care obligă respondenții să aleagă opțiunea referitoare laprogramul de formare profesională în domeniul proiectării curriculum-ului bazat pe competenţe și carereflectă o viziune dihotomică a percepției realității privind necesitatea unei formări în domeniulproiectării curriculum-ului bazat pe competenţe) are avantajul că nu permite reunirea răspunsurilorevazive într-o categorie de mijloc, numită în limbaj de specialitate „de refugiu”, cum sunt cele de tipul„nici,nici” sau „și, și”.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”9

Investeşte în oameni!Răspunsurile obținute la acestă întrebare arată o imagine generală preponderent pozitivă pecare o afirmă respondenții, considerând că un astfel de program de formare profesională ar fi foarteutil pentru dezvoltarea competenţelor didactice ce stau la baza procesului instructiv-educativ. Dinacest punct de vedere, putem afirma fără echivoc, indiferent de segmentul de subiecţi vizat, că primaipoteză de la care am plecat în realizarea acestui studiu s-a verificat. Răspunsurile afirmativefurnizate la întrebarea 1 de către aproape toţi subiecţii investigaţi, evidenţiază nevoia de dezvoltare acompetenţelor acestora în domeniul vizat.Având în vedere faptul că taxa de participare la acest program de formare profesională,dezvoltat în cadrul proiectului, este nulă, putem vorbi despre un alt argument extrem de important cuajutorul căruia poate fi justificat interesul sporit al cadrelor didactice pentru astfel de programe.1. La ce nivel se situează cunoştinţele dvs. de specialitate în domeniul proiectării şiimplementării unui curriculum bazat pe competenţe?Schimbând optica de la oportunitatea participării la un program de formare la evaluarea niveluluide cunoștințe în domeniul proiectării curriculum-ului bazat pe competenţe a persoanelor investigate,răspunsurile nu se distribuie echilibrat pe scala cu 5 trepte, de la foarte redus la foarte ridicat.Analizând datele prezentate mai sus, putem constata că nivelul de cunoştinţe în domeniulproiectării curriculum-ului centrat pe competenţe, nu este foarte scăzut la nivelul lotului desubiecţi investigat, scorul mediu obţinut în urma centralizării răspunsurilor fiind 3,64. Astfel cei maimulți dintre respondenți (46%) consideră că nivelul lor de cunoştinţe în domeniul proiectării șiimplementării curriculum-ului centrat pe competenţe este mare și numai 1% consideră că este foarteredus.Analiza asocierilor dintre răspunsurile primite la această întrebare și datele care caracterizeazălotul respondenților, ne arată că există diferențe sensibile între aprecierile tinerilor și ale vârstnicilor înceea ce privește diagnoza cunoștințelor în domeniul proiectării și implementării curriculum-ului centratpe competenţe.Această situație poate fi argumentată astfel:- în primul rând, prin natura activităţii desfăşurate, cadrelor didactice investigate nu le suntstrăine cunoştinţele în domeniul proiectării curriculum-ului centrat pe competenţe;- în al doilea rând, cea mai mare parte a persoanelor investigate au peste 10 ani vechime,dar tot sunt preocupate de perfecţionarea lor continuă.2. Consideraţi că implementarea curriculum-ului bazat pe competenţe, faciliteazădemersul didactic specific disciplinei pe care o predaţi?© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”10

Investeşte în oameni!După cum vom vedea în continuare, folosind aceeași scală cu 5 trepte, vom constata căimplementarea curriculumu-lui bazat pe competenţe facilitează într-o mare măsură demersul didacticspecific disciplinei predate, scorul mediu obţinut în urma centralizării răspunsurilor fiind 3,32.În acest fel, din perspectiva scalei percepția este pozitivă în ceea ce privește legătura dintreimplementarea curriculumului bazat pe competențe și facilitarea demersului didactic specificdisciplinei predate.Schimbările din sistemul educației care există în România în acest moment par a se reflecta înopiniile respondenților referitoare la implementarea curriculumu-lui bazat pe competenţe, respectivnecesitatea clarificărilor noțiunilor de bază cu privire la curriculum.3. În opinia dvs. participarea la un program de formare profesională în domeniulproiectării şi implementării curriculum-ului bazat pe competenţe, reprezintă omodalitate de îmbunătăţire, din punct de vedere calitativ, a: a) prestaţie personale; b)activităţii desfăşurate cu elevii; c) activităţii desfăşurate la nivelul şcolii (organizaţional)Prin întrebarea de față studiul își propune să identifice măsura în care acest program deformare profesională reprezintă o modalitate de îmbunătățire, din punct de vedere calitativ a prestaţiepersonale, activităţii desfăşurate cu elevii, activităţii desfăşurate la nivelul şcolii (organizaţional).Pentru a evalua răspunsurile subiecţilor investigaţi a fost folosită scala cu 5 trepte pentrufiecare variantă de răspuns propusă. Analizând datele prezentate mai jos, putem deduce convingereacadrelor cǎ participarea la un curs de formare în domeniul proiectării curriculum-ului centrat pecompetenţe, este foarte benefică în demersul didactic, i-ar ajuta să îşi îmbunătăţească activitateaîntr-o măsură foarte mare atât din perspectiva prestaţie personale (52%) cât şi din perspectivaactivităţii desfăşurate cu elevii (67%) respectiv a activităţii desfăşurate la nivelul şcolii(organizaţional) (54%), aşa cum se poate vedea şi în graficele de mai jos.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”11

Investeşte în oameni!4. Luând în considerare activitatea didactică pe care dvs. o desfăşuraţi, consideraţi că,prin participarea la un program de formare în domeniul curriculum-ului baza pecompetenţe, aveţi nevoie de o pregătire suplimentară pentru proiectarea activităţiididactice, organizarea activităţii didactice, selectarea mijloacelor de învăţare,utilizarea metodelor de învăţare, evaluarea cunoştinţelor?Analizând datele, majoritatea cadrelor investigate consideră că ar fi utilă o pregătire suplimentarălegată de: utilizarea metodelor de învăţare, evaluarea cunoştinţelor, selectarea mijloacelor deînvăţare, proiectarea activităţii didactice şi organizarea activităţii didactice.Acest comportament al cadrelor didactice exprimă interesul acestora pentru aplicarea unorstrategii cât mai performante, care sǎ ducă la creşterea performanţelor elevilor, așa cum se poateobserva și în graficele de mai jos:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”12

Investeşte în oameni!Din afirmațiile respondenților reiese că nevoia de pregătire suplimentară în ceea ce priveșteproiectarea activităţii didactice este medie (38%), în timp ce doar 11% consideră că nevoia depregătire suplimentară este foarte redusă și 17% consideră că au foarte mare nevoie de pregătiresuplimentară.În ceea ce privește organizarea activităţii didactice, de asemenea respondenții consider cănevoia de pregătire suplimentară este medie (33%), doar 11% considerând că au o foarte marenevoie de pregătire suplimentară pentru a putea să-și organizeze activitatea didactică.Selectarea mijloacelor de învățare pune în dificultate 14% din lotul subiecților investigați și aicinevoia de pregătire suplimentară fiind medie (34% dintre respondenți).© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”13

Investeşte în oameni!În cazul utilizării metodelor de învățare, 18% dintre persoanele investigate consideră că au ofoarte mare nevoie de formare, în timp ce doar 8% au o nevoie foarte redusă. De această datărăspunsurile celor care consideră că au nevoi de pregătire suplimentară medii și mari în ceea ceprivește utilizarea metodelor de învățare sunt la egalitate (29%).Nici la această întrebare răspunsurile nu sunt altfel decât la celelalte. Tot nevoia medie depregătire suplimentară predomină (32% dintre respondenți), în timp ce 17% consideră că au o foartemare nevoie de formare.Din datele obținute reiese mai degrabă o nevoie de pregătire suplimentară, în care aspectelecare țin de utilizarea metodelor de învăţare, evaluarea cunoştinţelor, selectarea mijloacelor deînvăţare, proiectarea şi organizarea activităţii didactice, valorizate la nivel declarative de cătrerespondenți, ne arată că acest comportament al cadrelor didactice exprimă interesul acestora pentruaplicarea unor strategii cât mai performante, care sǎ ducă la creşterea performanţelor elevilor.5. Care sunt în opinia dvs. principalii factori care influenţează valoarea unui programeducaţional din perspectivă curriculară şi, în ce măsură?Reforma curriculară reprezintă un tip de inovație care asigură interdependențele dintreconținuturile, strategiile de predare și învățare utilizate în contexte educaționale formale, neformale șiinformale și strategiile de evaluare a activității educaționale.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”14

Investeşte în oameni!Curriculumul școlar reprezintă un proiect pedagogic care valorifică multiplele și complexeleinterdependențe ce se stabilesc între următoarele componente: conținuturile instructiv-educativevehiculate în vederea atingerii obiectivelor prestabilite, conținuturi fixate în programele școlare șiuniversitare; obiectivele educaționale generale formulate pentru disciplina de studiu, profilul școlii,nivelul de învățământ sau obiectivele operaționale ale activității educative; strategiile de predare șiînvățare în școală și în afara școlii; strategiile de evaluare a eficienței activității educaționale.Pentru a evalua răspunsurile subiecţilor investigaţi la întrebarea 6 a fost folosită scala cu 5trepte, de la foarte redus la foarte mare, pentru fiecare subpunct. Analizând datele prezentate îngraficele de mai jos, putem spune cǎ în opinia cadrelor investigate, principalii factori care influenţeazăvaloarea unui program educaţional din perspectivă curriculară au următoarea ordine: strategiile deinstruire utilizate, strategiile de evaluare utilizate, conţinuturile instructiv educative vehiculate,obiectivele educaţionale urmărite, condiţiile spaţiale, temporale şi materiale şi agenţii acţiunii.Agenții acțiunii – profesorii și elevii - la care se adaugă și aportul părinților, reuniți în acelașiefort convergent influenţează valoarea unui program educaţional. Același lucru îl consideră șirespondenții noștri, 66% apreciind că agenții acțiunii inluențează în mare și foarte mare măsurăvaloarea unui program educaţional din perspectivă curriculară.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”15

Investeşte în oameni!Obiectivele educaţionale sunt cele care răspund exigenţei de a traduce idealul, finalităţile șiscopurile educative în ţinte concrete de atins, în cadrul variatelor situaţii educative. Obiectiveleeducaţionale îi dau proiectului educativ un caracter conștient.Datele colectate arată o corelație pozitivă între importanța lor și măsura în care influenţeazăvaloarea unui program educaţional din perspectivă curriculară. Se observă că aproximativ 8 din 10respondenți consideră că acestea inluențează în mare și foarte mare măsură valoarea unui programeducaţional din perspectivă curriculară (83%).Este firesc ca și conținuturile instructiv-educative vehiculate să inluențează în mare șifoarte mare măsură valoarea unui program educaţional din perspectivă curriculară. 82% dintrerespondenți sunt convinși de acest lucru.Strategia reprezintă un ansamblu de operații și procese sau procedee și metode orientate spreîndeplinirea unor obiective precise.L. Vlăsceanu afirma că „strategia de instruire (din perspectiva cadrului didactic) este aspectuldinamic, activ, al dirijării efective a învățării”.Strategiile de instruire care îi antrenează pe elevi şi îi implică în procesul de învăţare reprezintămetodele principale ale profesorilor foarte buni. Cercetările arată că anumite strategii îi ajută pe elevisă aibe mai multe realizări şi să înveţe mai bine.Nu este de mirare faptul că un procent foarte mare din persoanele investigate (86%) sunt depărere că ele influențează în mare și foarte mare măsură valoarea unui program educaţional dinperspectivă curriculară.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”16

Investeşte în oameni!Din afirmațiile respondenților reiese că 71% consideră că influența condiţiilor spaţiale,temporale şi materiale asupra valorii unui program educaţional din perspectivă curriculară estemare și foarte mare, în timp ce doar 6% consideră că au o influență redusă și foarte redusă.Întrebarea 6.fStrategiile de evaluare utilizate43%0%1% 3%13%Număr puncteFoarte redusăRedusăMedieMareFoarte mare40%Strategia de evaluare reprezintă modalitatea de integrare a operaţiilor de măsurare-aprecieredecizieîn cadrul activităţii didactice.Evaluarea este cu atât mai mult un subiect sensibil, cu cât, noi profesorii, trebuie să identificămceea ce se poate măsura şi ceea ce trebuie să apreciem, să ştim să măsurăm un „exerciţiu” care areun criteriu clar de cuantificare. El poate fi comparabil cu o normă. Tocmai de aceea este necesar săştim să apreciem o „problemă”, sau o „situaţie problemă”, plecând de la o serie de criterii clare deevaluare pe care trebuie să le explicităm, să orientăm astfel activitatea elevului în sensul obţinerii uneiînvăţări calitative.Acesta cred că este și motivul pentru care peste 80% dintre persoanele investigate consideră căstrategiile de evaluare reprezintă într-o mare și foarte mare măsură unul din factorii importanțicare influenţează valoarea unui program educaţional din perspectivă curriculară.Având în vedere aceste dimensiuni, putem afirma că, din perspectivă curriculară, valoarea unuiprogram educaţional este funcţie de:• agenţii acţiunii- educaţi şi educatori• obiectivele educaţionale urmărite• conţinuturile instructiv-educative vehiculate• strategiile de instruire utilizate© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”17

Investeşte în oameni!• condiţiile spaţiale, temporale şi materiale, respectiv contextul şi mediul asigurat• strategiile de evaluare utilizate.6. În opinia dvs., care este importanţa fiecăruia dintre elementele de mai jos îndezvoltarea unui program educaţional din perspectiva acţională?La începutul secolului XX, în anul 1902, în lucrarea "The Child and the Curriculum", americanulJohn Dewey introduce în circulaţie sintagma "experienţă de învăţare" a copilului, organizată deşcoală, alături de ansamblul disciplinelor de învăţământ oferite şi studiate şi sugerează complexitatea,amplitudinea şi dinamismul curriculum-ului ca realitate educaţională. Sintagma "experienţe deînvăţare" a fost preluată ulterior şi utilizată extrem de mult în operaţionalizarea conceptului de"curriculum.Un alt moment de referinţă a fost marcat de contribuţia unui alt american - Ralph Tyler, prinpublicarea în anul 1949 a cărţii "Basic Principles of Curriculum and Instruction"; este considerat primulpedagog care a elaborat o formulare modernă a teoriei curriculum-ului. Conceptul era configurat cufocalizarea expresă pe instituţia şcolară, pe autonomia ei în materie de concepţie curriculară. În ceeace priveşte elaborarea curriculum-ului, Tyler considera că aceasta implică patru acţiuni, cu valoare denorme pedagogice aplicabile în următoarea ordine ierarhicã:- formularea obiectivelor învăţării, respectiv a obiectivelor educaţionale ale procesului deînvăţământ- selectarea experienţelor de învăţare şi a conţinuturilor cu valenţe formative, în concordanţă cuobiectivele educaţionale formulate- stabilirea metodologiilor de organizare a experienţelor de învăţare, funcţie de metodologii şide conţinuturile selectate- evaluarea rezultatelor activităţii de instruire.Datele colectate arată o corelaţie pozitivă între elementele precizate şi dezvoltarea unuiprogram educaţional din perspectiva acţională. Se constată că nivelul cel mai mare de importanţă îlreprezintă stabilirea obiectivelor educaţionale (56%). De altfel, se consideră că în opinia majorităţiicadrelor investigate, atât stabilirea obiectivelor educaţionale cât şi evaluarea eficienţeiprogramului educaţional, organizarea experienţelor de învăţare, structura situaţiilor deînvăţare şi prefigurarea experienţelor de învăţare, au o mare sau foarte mare importanţă îndezvoltarea unui program educaţional din perspectiva acţională.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”18

Investeşte în oameni!Pe baza obiectivelor, se selectează, organizează ș i se transmit conţinuturile învăţării, se alegstrategiile de predare-învăţare, formele de organizare a procesului de învăţământ, se aleg locurilecele mai adecvate de desfăşurare a activităţii de predare-învăţare.90% dintre respondenți consideră că stabilirea obiectivelor educaţionale are o mare sau foartemare importanţă în dezvoltarea unui program educaţional din perspectiva acţională, numai 1%afirmând că are o importanță redusă. Se pare că persoanele investigate sunt conștiente deimportanța obiectivelor educaționale și bineînțeles de importanța stabilirii acestora.Structura situaţiilor de învăţare şi experienţele de învăţare sunt considerate importante decătre cei chestionaţi (83% considerând că ele au o importanţă mare şi foarte mare), deoarece suntpropuse educaţilor prin intermediul unor programe concrete de studiu, pentru un profil sau ciclu deînvăţământ, pentru o arie curriculară sau disciplină, într-un semestru sau într-o oră de curs. Fireşte căeste de preferat ca experienţele de învăţare oferite de şcoală să fie centrate pe particularităţile,trebuinţele şi interesele educaţilor şi să răspundă nevoilor educaţionale ale acestora.O situaţie de învăţare bine prefigurată şi construită din punct de vedere logic, psiho- pedagogic şiteleologic, axată pe finalităţile educaţionale urmărite, poate determina, la nivelul celui care învaţă,experienţe de învăţare constructive, pozitive, dezirabile.Structurarea situaţiilor de învăţare şi prefigurarea experienţelor de învăţare şi formarecontribuie la atingerea obiectivelor educaţionale.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”19

Investeşte în oameni!Organizarea experienţelor de învăţare este de asemenea importantă, 9 respondenţi din 10considerând că acestea au o mare şi foarte mare importanţă, vizând obţinerea de efecte pozitive înprocesul de învăţare, de informare şi formare desfăşurat de elevi. Dominanta interpretărilor vizeazăexperienţele care se realizează în cadrul şcolii şi sunt promotoare de valori recunoscute. Aceasta nuînseamnă că se pot controla în totalitate experienţele de învăţare şcolară, ci unele pot fi sporadice,neplanificate, negative şi cu efecte consistente. Însă, natura curriculum-ului se defineşte,esenţialmente, prin experienţele de învăţare planificate.Din perspectivă acţională, cele patru elemente (stabilirea obiectivelor educaţionale,evaluarea eficienţei programului educaţional, organizarea experienţelor de învăţare, structurasituaţiilor de învăţare şi prefigurarea experienţelor de învăţare) sunt fundamentale în elaborareaşi conducerea unui program educaţional.Organizarea situaţiilor de învăţare şi inducerea/generarea experienţelor de învăţare presupuneaplicarea în practică a programului educativ, respectiv organizarea şi realizarea situaţiilor de învăţareşi a activităţilor de învăţare, într-o modalitate flexibilă, creatoare, valorificând resursele anticipate.Sunt importante: raportarea permanentă la obiectivele urmărite, conceperea de sarcini de lucru dupăcriterii ştiinţifice, monitorizarea permanentă a procesului educaţional şi obţinerea de feed-backformativ şi sumativ.7. În activitatea dvs. didactică, puneţi accent pe formarea şi dezvoltarea, la nivelulelevilor, a unor:a) competenţe generale;b) competenţe specifice;c) valori;d) atitudini;e) aptitudini şi abilităţi.Activitatea generală de dezvoltare profesională a personalului didactic se îndreaptă sprescopul îmbunătăţirii şi dezvoltării şcolare. În acest context se au în vedere noile roluri ale cadrelordidactice (acela de practician al reflecţiei, de agent al schimbării, de membru al comunităţilor deînvăţare, de meditator şi de facilitator al procesului de învăţare), precum şi schimbările de ordincultural din şcoli, în vederea creării unui climat prietenos şi deschis, care să sprijine succesul tuturorelevilor şi dezvoltarea profesională a întregului personal.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”20

Investeşte în oameni!Această întrebare a vizat explorarea accentului pus pe formarea şi dezvoltarea, la nivelulelevilor, a competenţelor generale, competenţelor specifice, valorilor, atitudinilor, aptitudinilor şiabilităţilor.Un profesor poate să nu vizeze în exclusivitate achiziţia cunoştinţelor şi a aptitudinilor, darpoate, de asemenea, contribui la dezvoltarea atitudinilor, permiţând elevului să găsească, în modprogresiv, locul său în cadrul lui social, familial, cultural, naţional...Competenţa este un ansamblu integrat de capacităţi care se exersează într-un mod spontanpe conţinuturi într-o categorie (într-un grup) determinată de situaţii în scopul de a rezolva problemepuse de acestea. (ROEGIERS, 1996).A fi competent înseamnă anume a fi capabil să reinvesteşti achiziţiile tale în situaţii complexe.Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durataînvăţământului preuniversitar. Ele au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de aorienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe parcursul unui anşcolar. Ele sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora.Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut.Prin suma de valori pe care le dobândim în școală, atât în activitățile de tip formal cât și prininteracțiunile pe care le avem cu toți actorii din acest sistem – profesori, elevi, alți profesioniști dinșcoală – ajungem să ne formăm ca cetățeni și să ne exercităm, în timp, acțiunea asupra societății.Fără valori, acțiunile noastre ar fi motivate doar de nevoile stringente și de pasiunile de moment.Existența noastră ar fi lipsită de sensuri fiind prinsă între frământările cotidiene mărunte. Valorile cecadrează existența noastră socială transformă individul din ființă biologică în ființă socială cu țeluri șiidealuri.Din datele obţinute se observă că aproximativ 2 din 10 respondenţi pun accent pe formarea şidezvoltarea, la nivelul elevilor, a competenţelor generale (18%), a valorilor (18%) şi a atitudinilor(14%). Cei mai mulţi sunt cei care pun accentul pe dezvoltarea competenţelor specifice (23%) şi aaptitudinilor şi abilităţilor (27%).Deci putem spune, că la nivelul lotului de subiecţi investigaţi, în activitatea lor didactică sepune accentul în primul rând pe performarea de aptitudini şi abilităţi, apoi pe formarea decompetenţe specifice, urmate apoi de formarea de competenţe generale, de valori şi deatitudini.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”21

Investeşte în oameni!9.Care sunt principalele elemente ale proiectării şi implementării unui curriculumbazat pe competenţe care vă creează dificultăţi foarte mari în activitatea pe care dvs. odesfăşuraţi?Întrebarea 9Care sunt principalele elemente ale proiectării şi implementăriiunui curriculum bazat pe competenţe care vă creează dificultăţifoarte mari în activitatea pe care dvs. o desfăşuraţi?proiectarea programelor şcolaredefinirea competenţelor generaledefinirea competenţelor specifice14%5%12%21%planificarea activităţilor anuale,lunare, zilniceplanificarea unităţilor de învăţare12%proiectarea şi organizarea lecţiilor9%4%5%5%13%proiectarea şi organizarea evaluăriiproiectarea şi organizareaactivităţilor extracurriculareorganizarea conţinuturilor învăţăriielaborarea instrumentelor deevaluareDupă opinia subiecţilor chestionaţi, principalele elemente ale proiectării şi implementării unuicurriculum bazat pe competenţe care creează dificultăţi foarte mari în activitatea pe care o desfăşoarăsunt: proiectarea programelor şcolare, proiectarea şi organizarea activităţilor extracurriculare,definirea competenţelor specifice, definirea competenţelor generale, elaborarea instrumentelor deevaluare şi organizarea conţinuturilor învăţării. Având în vedere că în lotul cadrelor investigate sunt şipersoane foarte tinere, cu o experienţă mai mică de 5 ani, observăm că s-a optat şi pentruplanificarea activităţilor anuale, lunare, zilnice, planificarea unităţilor de învăţare, proiectarea şiorganizarea lecţiilor cât şi proiectarea şi organizarea evaluării.11. Precizaţi care sunt cele mai importante 3 componente ale activităţii dvs. didacticecare trebuie îmbunătăţite:Analizând rǎspunsurile de la aceastǎ întrebare, din opinia lotului de subiecţi investigaţi, celemai importante 3 componente ale activităţii didactice care trebuie îmbunătăţite sunt: proiectareaprogramelor şcolare(14%), definirea competenţelor generale(13%) și definirea competenţelorspecifice(13%), proiectarea şi organizarea activităţilor extracurriculare(12%), elaborareainstrumentelor de evaluare, alegerea strategiilor de învăţare şi urmat foarte aproape de proiectarea şiorganizarea evaluării şi definirea obiectivelor educaţionale. Deci din nou, se remarcă necesitateaformării în domeniul elaborării instrumentelor de evaluare şi al definirii competenţelor generale şispecifice.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”22

Investeşte în oameni!Întrebarea 11Precizaţi care sunt cele mai importante 3 componente ale activităţiidvs. didactice care trebuie îmbunătăţite:proiectarea programelor şcolaredefinirea competenţelor generaledefinirea competenţelor specifice8%5%11%14%13%definirea obiectivelor educaţionaleplanificarea activităţilor anuale,lunare, zilniceplanificarea unităţilor de învăţare12%7%3%5%3%6%13%proiectarea şi organizarea lecţiilorproiectarea şi organizarea evaluăriiproiectarea şi organizareaactivităților extracurricularealegerea strategiilor de învăţareorganizarea conţinuturilor învăţăriielaborarea instrumentelor deevaluare10. Proiectarea unei activităţi de învăţare presupune identificarea competenţelorgenerale şi specifice pe care elevii trebuie să le dobândească. Precizaţi care estediferenţa dintre competenţele generale şi cele specifice.Având în vedere răspunsurile prezentate de cei intervievaţi la întrebarea 10 se pot notaurmătoarele concluzii:1. există un număr semnificativ de cadre care nu conştientizează diferenţa dintre conceptelecompetenţe generale/competenţe specifice, având tendinţa de a prezenta în descrierecaracteristici generale ale competenţelor, mult prea teoretice;2. o mare parte dintre cadrele didactice intervievate consideră de bun augur posibilitatea de aexersa formulări în aria competenţelor generale şi specifice;3. o parte din cadrele didactice prezintă caracteristici ale competenţelor din perspectivadisciplinei pe care o predau şi sunt interesate de perfecţionare şi de formulări tot în acelaşicontext disciplinar;4. există cadre didactice care sunt interesate de dobândirea competenţelor generale carevizează domeniile: digital, ştiinţific şi tehnic;5. sunt foarte multe solicitări în ceea ce priveşte scrierea efectivă, formularea unui set decompetenţe generale pentru o disciplină, la un ciclu de învăţământ, dar şi pentru formulareaunui set de competenţe specifice, pentru un obiect de studiu din aria curriculară din careacesta face parte, pe parcursul unui an şcolar;6. există conturată în răspunsurile intervievaţilor solicitare în ceea ce priveşte conceperea unorfinalităţi concrete ale actului instructiv-educativ plecând de la scrierea corectă a obiectivelorgenerale şi specifice în cadrul unei unităţi de învăţare/set de lecţii/lecţii/activităţi;7. se sugerează evitarea teoretizării şi conturarea unui spirit pragmatic al activităţilor,urmărindu-se, pe cât posibil nu numai conştientizarea formabililor nu numai cu conceptul decompetenţă, ci şi cu alte concepte complementare cum ar fi valorile şi atitudinile.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”23

Investeşte în oameni!12. Care sunt principalele trei subiecte care v-ar interesa în mod deosebit, în calitate decursant la un program de formare profesională în domeniul proiectării curriculumuluicentrat pe competenţe?În ceea ce priveşte întrebarea 12 răspunsurile prezentate de cei intervievaţi specificăurmătoarele zone de interes din perspectiva cursantului la disciplina curriculum-ului centrat pecompetenţe:1. proiectarea programelor şcolare, principii în elaborare şi elaborare curriculum, proiectareacurriculum-ului opţional, curriculum centrat pe elev, curriculum ascuns, organizareaconţinuturilor şi a învăţării, proiectarea şi organizarea activităţilor extra curriculare;2. proiectarea în condiţiile schimbărilor sistemului de valori european, în contextuldescentralizării, abordarea inter şi trans-disciplinară, crearea unui set de aptitudini şi abilităţi laelevi, de valori şi atitudini;3. definirea competenţelor generale şi specifice şi utilizarea lor în actul învăţării pentru obţinereafinalităţilor urmărite de fiecare arie curriculară/disciplină/an de studiu/ciclu de învăţământ,competenţele cheie şi generale pe discipline şcolare, aplicabilitatea competenţelor specifice,valorificarea corectă a competenţelor dobândite în legătură reală cu cerinţele actuale ale vieţiisociale şi ale pieţei muncii, cu standardele de pregătire profesională;4. organizarea procesului instructiv-educativ din perspectiva formulării competenţelor specifice şia conţinuturilor învăţării, organizarea modulară a conţinuturilor, proiectarea didactică,pregătirea metodică de specialitate;5. strategii activ-participative de predare învăţare, strategii de învăţare eficientă, metode şipractici în pregătire-predare, învăţare-evaluare (comunicarea profesională, cooperarea şilucrul în echipă), crearea materialelor didactice şi a cât mai multor unelte didactice, condiţiispaţio-temporale, materiale;6. învăţarea bazată pe proiecte, crearea de soft-uri educaţionale, realizarea de aplicaţii practice,utilizarea resurselor educaţionale moderne, ;7. evaluarea în procesul de învăţământ, proiectarea şi organizarea evaluării, metode şi tehnicimoderne de evaluare, elaborarea instrumentelor de evaluare, tipuri de strategii de evaluarepentru elevii cu nevoi special, randamentul şi progresul şcolar din perspectiva ameliorăriicompetenţelor.2.1.2. ANCHETA PRIN INTERVIUL FOCALIZAT (FOCUS GRUP)În urma aplicării ghidului de interviu, s-au obţinut următoarele rezultate:1) Enumeraţi cel putin trei factori care credeţi că influenţeaza calitatea rezultatelorprocesului instructiv-educativ.Din centralizarea răspunsurilor se constată că importante sunt politicile educaţionale, resurselealocate (umane, materiale, de timp etc), cadrul legislativ, proiectarea curriculum-lui(atât la nivel macrocât şi micro), motivarea(atât la nivelul adulţilor căt si al copiilor implicaţi în sistemul de învăţământpreuniversitar) şi nu în ultimul rând inconsecvenţa unor cadre didactice în centrarea întregii loractivităţi didactice pe nevoile elevilor.2) Cum ati procedat până în prezent, pentru a realiza o proiectare a curriculum-luicentrat pe competenţe, făcând referire atat la curriculum/ul naţional cat şi la proiectarea CDS,CDL?” –temă flip chart urmată de exemple de bune practice.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”24

Investeşte în oameni!Analizând răspunsurile primate se observă că în ceea ce priveşte curriculum/ul naţional în mareamajoritate a cazurilor s-au respectat metodologiile M.E.C.T.S. în vederea atingerii standardelorpropuse adaptând totul la situaţiile concrete pentru a elimina eventualele disfuncţionalităţi. In ceea cepriveşte C.D.Ş-urile, acestea ar fi trebuit gandite în concordanţă cu o analiză de nevoi pertinenta,lucru ce nu se realizează permanent. In problematica abordării C.D.L.-urilor se constată o slabăcomunicare cu agenţii economici locali şi o implicare de nivel minim al acestora poate şi din cauzasituaţiei economice actuale.Un alt aspect relevant pe această problematica l-au constitui micileexemple de bune practici împărtăşite de paricipanţi în ceea ce priveşte proiectarea didactică centratăpe competenţe.3) “Propuneti cel puţin trei competente care consideraţi că ar trebui formate lacursantii ce vor parcurge un program de formare cu tema “Proiectarea şi implementareacurriculum-lui centrat pe competenţe” astfel încăt acest tip de activitate să se desfăşoare la unnivel optimal.Raspunsurile primite identifică atât competenţe generale cum ar fi: competenţe de managementeducaţional, psihosociale, culturale (de promovare a interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii) cât şicompetenţe specifice, punctuale, ce se referă la proiectarea didactică la nivel micro, la evaluareadidactică centrată la răndul ei pe competenţe. S-a evidenţiat de asemenea şi utilitatea competenţei dea adapta metodele şi tehnicile de predare la nivelul de vârstă şi la specificul clasei de elevi.4) Participanţii au fost rugaţi să propună titlul a cel puţin “trei module care să fie cuprise incurricula programului de formare continua “Proiectarea şi implementarea curriculum-luicentrat pe competenţe”, având în vedere experienţa dumneavoastră şi nevoile de formareidentificate la cadrele didactice cu care aţi interacţionat până în prezent”.Această sarcină de lucru a fost corelată cu următoarea care solicita ca “Pentru fiecaremodul propus mai sus, precizati cel puţin trei continuturi/teme care sa fie abordate în cadrulcursului pentru a forma/dezvolta competenţele propuse şi a satisface nevoile de formareidentificate”.În urma corelării celor 2 sarcini de lucru a rezultat următoarea tematică/conţinuturi propuse:a) Noul Curriculum Naţional. Repere conceptuale şi metodologice-Curriculum Naţional-abordări actuale şi concepte-realizarea analizelor de nevoi pertinente pentru selectarea CDŞ/CDL specifice unitaţilor deinvatamantb) Managemetul proiectării curriculare-Tipologia şi derivarea competenţelor-modelul proiectării centrat pe competenţe( la nivel anual/semestrial, unitate de învăţare)-Alternative de instruire pentru dezvoltarea competenţelor-Tipuri de proiectări inter şi transdisciplinare în vederea dezvoltării competenţelor formativec) Evaluarea la nivel micro- proiectarea evaluării centrată pe competenţe-Standarde şi finalităţi ale procesului instructiv-educativ-Teste standardizate(teste PISA, etc.)d) Corelarea competenţelor dezvoltate cu conceptul LLL- adaptarea competenţelor formate la evoluţia pieţei muncii- importanţa corelarii formării iniţiale cu formarea continuă5) “Explicati, în cateva cuvinte, cum credeti ca va fi schimbata calitatea procesuluiinstructiv-educativ prin realizarea unei proiectări a curriculum-lui centrat pe competenţe.”© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”25

Investeşte în oameni!Răspunsurile primite au relevant o abordare pozitivă şi optimistă a participanţilor.În urma realizarea unei proiectări a curriculum-lui centrat pe competenţe, dascalul va înţelegemecanismul de formare a trăsăturilor psihomorale şi selectarea metodelor active de formare decompetente si de abilitati in randul elevilor.2.2. REZULTATELE ANALIZEI NEVOILOR DE FORMARE ALE CADRELOR DIDACTICEDIN GRUPUL ŢINTĂ ÎN DOMENIUL METODELOR INTERACTIVE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE2.2.1.ANCHETA PRIN CHESTIONARA.CARACTERIZAREA LOTULUI DE SUBIECŢILuând în considerare numărul chestionarelor valide, ale căror răspunsuri la întrebări suntcomplete, lotul de subiecţi investigat a fost format din 857 de persoane, numărul iniţial de persoanecătre care a fost distribuit chestionarul a fost 900 (600 Dolj, 300 Teleorman) . Din numărul total de900 de cadre didactice la nivelul cărora a fost distribuit chestionarul de identificare a nevoilor deformare în domeniul metode interactive de predare - invatare, au fost completate 884 de chestionare,dintre care doar 857 au fost completate integral.Din numărul total de 857 de subiecţi investigaţi, 574 au fost profesori, 209 - au profesia deînvăţător şi 174 - educatori. Deşi profesorii deţin cea mai mare pondere în numărul total alpersoanelor investigate, putem spune că această situaţie este una normală şi reprezentativă dinpunct de vedere statistic. Aceasta deoarece, pe de o parte, în cadrul proiectului ne propunem săformăm cadre didactice, iar pe de altă parte profesorii au cea mai mare pondere, la nivelul ambelorjudeţe, raportat la numărul total de cadre didactice.Categorii de personal didactic22%18%60%ProfesoriÎnvățătoriEducatoareDin numărul total al subiecţilor investigaţi 618 au studii superioare, iar dintre acestia 482practica meseria de profesor, iar ceilalţi lucrează ca învǎţǎtor sau profesor educator.Ponderea persoanelor care au studii superioare este foarte mare, 618 din numărul total alsubiecţilor investigaţi, acest aspect evidenţiind pe de o parte calitatea profesională ridicată a cadrelordidactice la nivelul judeţelor Teleorman şi Dolj, iar pe de altă parte preocuparea permanentă acadrelor didactice pentru creşterea nivelului de pregătire profesională, prin dobândirea unorcompetenţe suplimentare sau dezvoltarea celor deja existente.Distribuţia subiecţilor investigaţi pe grupe de vârstă este următoarea:.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”26

Investeşte în oameni!Categorii de vârstă42%7%5%20%26%>55 ani45-55 ani35-45 ani25-35 ani55 ani>20 ani15-20 ani10-15 ani5-10 ani

Investeşte în oameni!Oportunitatea participării la un program deformare profesională în domeniul metodelorinteractive0%DaNu100%Întrebarea 2 La ce nivel se situează cunoştinţele dumneavoastră de specialitate îndomeniul metodelor interactive de predare-învăţare? a avut ca principal scop evaluarea niveluluide cunoştinţe în domeniul metodelor interactive de predare-învăţare a persoanelor investigate.Analizând datele prezentate mai jos, putem constata că nivelul de cunoştinţe domeniulmetodelor interactive de predare-învăţare, nu este foarte scăzut la nivelul lotului de subiecţi investigat,scorul mediu obţinut în urma centralizării răspunsurilor fiind 3,59. Această situaţie poate fiargumentată astfel:-în primul rând, prin natura activităţii desfăşurate, cadrelor didactice investigate nu le sunt atâtstraine cunoştinţele în domeniul metodelor interactive de predare-învăţare;-în al doilea rând, cea mai mare parte a persoanelor investigate au peste 10 ani vechime, dar totsunt preocupate de perfectionarea lor continua.Nivelul cunoştinţelor de specialitate în domeniulmetodelor interactive52%8%1% 5%34%1-Foarte redus2-Redus3-Moderat4-Ridicat5-Foarte ridicat.Din răspunsurile la întrebarea 3 Aţi mai participat până acum la un program de formareprofesională în domeniul metodelor interactive de predare-învăţare? reiese că 42% dinpersoanele chestionate au participat la programe de formare cu această tematică, ceea ce explica sirezultatul de la intrebarea 2 si in acelasi tip necesitatea existenţei unui program de formare îndomeniul metodelor interactive de predare-învăţare.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”28

Investeşte în oameni!Participarea anterioară la programe de formareîn domeniul metodelor interactive58%42%DaNuÎntrebarea 4 Consideraţi că participarea la un program de formare în domeniulmetodelor active de predare-învăţare v-ar ajuta în demersul didactic specific disciplinei pecare o predaţi?Analizând datele obţinute, putem deduce convingerea cadrelor didactice investigate cǎparticiparea la un curs de formare in domeniul metodelor interactive de predare-învăţare este foartebenefică în demersul didactic.Utilitatea unui program de formare in demersul didactic68%1%1- Într-o măsură foarteredusă2-Într-o măsură redusă1% 3%27%3-Într-o măsurămoderată4-Într-o mare măsură5-Într-o foarte maremăsurăÎntrebarea 5 În opinia dvs. participarea la un program de formare profesională îndomeniul utilizării metodelor interactive de predare-învăţare, reprezintă o modalitate deîmbunătăţire, din punct de vedere calitativ, a: a) Prestaţiei personale; b) Activităţii desfăşuratecu elevii; c) Activităţii desfăşurate la nivelul şcolii (organizaţional)Analizând datele prezentate mai jos, constatăm că majoritatea cadrelor investigate considerăcă participarea la un program de formare profesională în domeniul metodelor interactive de predareînvăţarei-ar ajuta să îşi îmbunătăţească activitatea într-o măsură foarte mare atât din perspectivaprestaţie personale cât şi din perspective activităţii desfăşurate cu elevii respectiv a activităţiidesfăşurate la nivelul şcolii (organizaţional).© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”29

Investeşte în oameni!Impactul aupra prestației personale51%3% 4%12%30%1-Foarte redus2-Redus3-Moderat4-Ridicat5-Foarte ridicatImpactul aupra activității cu elevii0%1%5%24%1-Foarte redus2-Redus3-Moderat4-Ridicat5-Foarte ridicat70%Impactul aupra activității din unitatea deînvățământ1% 2% 11%1-Foarte redus56%30%2-Redus3-Moderat4-Ridicat5-Foarte ridicatAcest comportament al cadrelor didactice tinere (numǎrul cel mai mare al persoanelorinvestigate având o experienţa mai micǎ de 25 ani) exprimă interesul acestora pentru aplicarea unor© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”30

Investeşte în oameni!strategii cât mai performante, care sǎ duca la creşterea performanţelor elevilor. Persoanele cu oexperienţă în domeniul educaţional mai mică de 5 ani consideră că participarea la un program deformare profesională în domeniul metodelor interactive de predare-învăţare i-ar ajuta să îşiîmbunătăţească activitatea într-o măsură foarte mare atât din perspectivă prestaţie personale cât şidin perspective activităţii desfăşurate cu elevii respectiv a activităţii desfăşurate la nivelul şcolii(organizaţional).Întrebarea 6 Care sunt în opinia dvs. comportamentele fundamentale pe care ar trebui săle adopte un cadru didactic în procesul de predare-învăţare?Scopul acestei întrebări a fost acela de a stabili o topică, o ierarhie a competenţelor pe care artrebui sǎ le adopte un cadru didactic în procesul de predare – învǎţare. La nivelul întregului lot desubiecţi investigat s-a obţinut urmǎtoarea ierahie, dupǎ numǎrul de nominalizǎri ale comportamentlorrespective:Comportamente fundamentale ale cadrelor didactice321315a) planificarea activitatilor de predare-invatareb) organizarea activitatilor la nivelul clasei225 246 150 165 232200 217219c) stabilirea canalelor de comunicare si transmitere catre elevi ainformatiilor stiintificed) conducerea activitatilor desfasurate in clasae) coordonarea activitatilor in clasa pentru a asigura concordanta dintreobiectivele individuale si cele comune claseif) indrumarea elevilorg) motivarea elevilorh) consilierea elevilor in activitatile scolarei) evaluarea elevilor pentru a astabili nivelul de cunostinte al acestoraj) evaluarea gradului de realizare a obiectivelor fiecarei etapeDeci în opinia persoanelor intervievate, în procesul de predare-învǎţare, pe de o parte estenevoie de o bunǎ motivare a elevilor, dar şi de o proiectare eficientǎ a activitǎţii didactice.Întrebarea 7 Care sunt, în opinia dvs., rolurile fundamentale pe care le îndeplineşte unprofesor în procesul de predare-învăţare interactivă?Din analiza rǎspunsurilor de la această întrebare, rolurile fundamentale pe care le îndeplineşteun profesor în procesul de predare-învăţare interactivă, au urmǎtoarea ordine, dupǎ numǎrul denominalizǎri realizate de persoanele chestionate:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”31

Investeşte în oameni!Rolurile fundamentale ale cadrului didactic784598513a) organizator b) controlor278213352c) corector d) initiatore) tutore f) participantAşadar putem spune, conform opiniei subiecţilor chiestionaţi, cǎ un dascǎl trebuie sǎ fie atâtun bun proiectant, cât şi un bun organizator, cu iniţiativǎ.Răspunsurile subiectilor la întrebarea 8 Care sunt în opinia dvs., argumentele pentru careconsideraţi necesară şi importantă dezvoltarea competenţelor profesorilor în domeniulmetodelor interactive de predare-învăţare aratǎ că aceştia consideră important că accentul trebuiepus pe modalităţile alternative de învăţare şi rezolvarea problemelor, că elevii trebuie să isi asumeresponsabilitatea propriei învăţări sub supravegherea profesorului care trebuie sa introducă înactivitatea de predare-învăţare o serie de idei, principii, fapte care trebuie înţelese într-un contextsemnificativ, este importantă dezvoltarea la nivelul elevilor a unor competenţe de educaţiepermanenţă.Argumente pentru dezvoltarea competentelor in domeniul metodelor interactive314 292200276 285a) profesorul expert transmite cunostintele elevilor pasivi200b) accentul este pus pe fapte si pe obtinerea raspunsului corectc) sub supravegherea profesorului, elevii trebuie sa isi asumeresponsabilitatea propriei invatarid) accentul trebuie pus pe modalitatile alternative de invatare sirezolvarea problemelore) este importanta dezvotarea la nivelul elevilor a unor competente deeducatie permanantaf) trebuie introduse in activitatea de predare-invatare o serie de idei,principii, fapte care trebuie intelese intr-un context semnificativ© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”32

Investeşte în oameni!Întrebarea 9 În opinia dvs., importanţa şi necesitatea învăţării (inter)active pot fisusţinute cu ajutorul unor argumente care sunt redate în enumerarea de mai jos. Precizaţi înce măsură sunteţi de acord cu fiecare dintre argumentele de mai jos.a) atenţia elevilor descreşte cu fiecare minut pe parcursul prelegeriib) prelegerea se potriveşte numai celor care învaţă eficient prin canalul auditiv;c) prelegerea promovează învăţarea de nivel inferior a informaţiilor factuale;d) prelegerea presupune că toţi elevii au nevoie de aceleaşi informaţii în acelaşi timp;e) elevilor nu le plac prelegerile.f) învăţarea eficientă presupune preluarea de către elevi a controlului asupra propriei învăţărig) capacitatea de a aplica cunoştinţele noi (transferul) este favorizat de gradul în care eleviiînvaţă pentru înţelegere;h) elevii acced la înţelegerea profundă atunci au oportunităţi de a explica şi preda celorlalţicolegi ceea ce au învăţat;i) elevii se implică mai mult în procesul de învăţare decât în abordările frontale şi individuale;În urma analizei datelor obţinute, putem spune cǎ, în opinia cadrelor investigate, învǎtareainteractivǎ este foarte importantǎ pentru elevi, ducând la motivaţia elevilor şi creşterea interesuluispre studiul disciplinei, reflectandu-se mai apoi în rezultatele elevilor la examene sau diversecompetiţii. In lotul subiecţilor investigaţi, fiind cadre didactice de specialitǎţi diferite, este normal sǎexiste opinii diferite cu privire la utilitatea prelegerii.Astfel, doar 16% din subiecţii din lot sunt total de acord că atenţia elevilor descreşte cu fiecareminut pe parcursul prelegerii”, 16% din cadrele chestionate susţin cǎ “prelegerea se potriveşte numaicelor care învaţă eficient prin canalul auditiv”, mai puţini, 13%, sunt total de acord cu afirmaţia„prelegerea promovează învăţarea de nivel inferior a informaţiilor factuale”, şi 16% cadre, sunt totalde acord cu afirmaţia „învăţarea eficientă presupune preluarea de către elevi a controlului asuprapropriei învăţări”, mult mai mulţi însǎ, 46%, sunt total de acord cu „capacitatea de a aplicacunoştinţele noi (transferul) este favorizat de gradul în care eleviiînvaţă pentru înţelegere” şi 42% din subiecţii chestionaţi sunt total de acord cu „elevii acced laînţelegerea profundă atunci au oportunităţi de a explica şi preda celorlalţi colegi ceea ce au învăţat”,iar 20% sunt total de acord cu afirmaţia „ elevii se implică mai mult în procesul de învăţare decât înabordările frontale şi individuale”;Întrebarea 10 Precizaţi în ce măsură metodele interactive de predare predomină înactivitatea dvs.Analizând rǎspunsurile de la aceastǎ întrebare, putem constata că nivelul de utilizare almetodelor interactive de predare-învăţare nu este foarte scăzut la nivelul lotului de subiecţi investigat,scorul mediu obţinut în urma centralizării răspunsurilor fiind 3,75. Această situaţie are ca principalăcauză experienţa profesională practică destul de mare care caracterizează acest segment depopulaţie investigată., ce au observat efectul pozitiv al utilizarii metodelor interactive de predare, înformarea abilitǎţilor şi deprinderilor la copii.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”33

Investeşte în oameni!Gradul de utilizare a metodelor interactive1- Într-o măsură foarte redusă2-Într-o măsură redusă17%1% 5%18%3-Într-o măsură moderată4-Într-o mare măsură5-Într-o foarte mare măsură59%La întrebarea 11 „Care este raportul procentual dintre prelegere şi metodele interactive depredare-învăţare, în activitatea pe care dvs. o desfăşuraţi la clasă?”, ponderea cea mai mare afost pentru varianta: 30% prelegere şi 70% metodele interactive de predare-învăţare, dar sunt totuşimulte persoane pentru care pondera prelegerii este mai mare de cât metodelor interactive predareînvăţare,dintre acestea avand o vechime mai micǎ de 5 ani sau cu experienţa mai mare de 25 ani şifolosesc mai mult metodele tradiţionale de lucru din obişnuinţǎ, de aceea ar fi util un program deformare profesională pe domeniul metodelor interactive de predare-învăţare.Analizând rǎspunsurile de la întrebarea 12, „Care este, în opinia dvs., rolul pe care unprofesor trebuie să îl deţină în procesul de învăţare (inter)activă?”, în opinia lotului de subiecţiinvestigaţi, rolul profesorului în procesul de învăţare (inter)activă, ar fi în primul rând de „dascălconsilier “ - 58%, apoi de „dascăl călăuză” – 53% , „dascăl susţinător” - 46%, „dascăl prieten” - 45%, „dascăl model” - 37%, „dascăl facilitator” - 18% urmand „dascăl maestru“ şi „dascăl magician “ -10%.Răspunsurile la întrebarea 13 Care sunt principalele motivaţii pentru care dvs., în calitatede profesor, utilizaţi metodele interactive de predare-învăţare? au permis ierahizarea unormotivaţii pentru care cadrele didactice investigate utilizeazǎ metodele interactive de predareînvăţare:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”34

Investeşte în oameni!Motivatia pentru utilizarea metodelor interactive489elevii iau parte la activităţile care se desfăşoară în clasă411 402330elevii au propriile sugestii, propuneri sau interpretări207elevii devin capabili să aplice o anumită strategie într-o anumită unitatede învăţareelevii îndeplinesc diferite sarcini care facilitează procesul de înţelegerediminuarea efortului pe care dvs. îl faceţi în procesul de predareAnalizând răspunsurile la întrebarea 14) Precizaţi frecvenţa (1- foarte rar, 2- uneori, 3 –foarte frecvent) cu care utilizaţi următoarele metode de predare-învăţare interactivă în grupreiese că:-63% dintre subiecţi afirmă că folosesc foarte frecvent metoda învăţării pe grupe mici-53% dintre respondenţi afirmă că folosesc uneori metoda mozaicului, 44% folosesc uneorimetoda schimbării perechii sau predarea/învăţarea reciprocă 42% folosesc metoda turnirului intreechipe: 42%-44% dintre subiecţi afirmă că folosesc foarte rar metoda cascadei, 38% folosesc foarte rarmetoda piramidei, -37% folosesc foarte rar metoda dramatizată.Deci cel mai des folosită este metoda învăţării pe grupuri mici, iar cel mai puţin folosită estemetoda cascadei.15) Precizaţi frecvenţa (1- foarte rar, 2- uneori, 3 – foarte frecvent) cu care utilizaţiurmătoarele metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor.- Cel mai des folosită metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor este diagrama cauzăefect,nominalizată de 28% dintre respondenţi.- 40% dintre ei afirmă că uneori folosesc tehnica pânzei de păianjen, 37% folosesc uneoritehnica florii de nufăr, 36% uneori utilizează harta cognitivă;- 51% dintre subiecţii investigaţi au răspuns că folosesc foarte rar scheletul de peşte, 45 %cartonaşele luminoase, 42% folosesc foarte rar matricele şi 37% utilizează foarte rar lanţurilecognitive.Deci cel mai des folosită metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor este diagram cauzăefect, dar şi aceasta este utilizată de foarte puţini respondenţi, doar 28%. Cel mai puţin utilizată estemetoda scheletului de peşte.16) Precizaţi frecvenţa (1- foarte rar, 2- uneori, 3 – foarte frecvent) cu care utilizaţiurmătoarele metode de stimulare a creativităţii.Subiecţii investigaţi afirmă că folosesc:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”35

Investeşte în oameni!-foarte des: brainstorming-ul (69%), studiul de caz (44%);-uneori: masa rotundă (43%), metoda pălăriilor gânditoare şi interviul de grup (42%);-foarte rar: metoda Delphi (61%), incidentul critic şi Philips 6/6 (59%), dar şi metoda Frisco,Tehnica 6/3/4, Sinectica (cca 50 %)17) Precizaţi frecvenţa (1- foarte rar, 2- uneori, 3 – foarte frecvent) cu care utilizaţiurmătoarele metode de cercetare în grup.Metode de cercetare in grup385332110Proiectul deechipa30338315347927981Portofoliulde grupFoarte desUneoriFoarte rarDin analiza răspunsurilor, reiese că cel mai des folosită metodă de cercetare este portofoliul degrup.Analizând răspunsurile persoanelor investigate la întrebarile 14, 15, 16 şi 17 referitoare lamăsura în care folosesc metode de predare-învăţare interactivă în grup, respectiv metode de fixare şisistematizare a cunoştinţelor, metode de stimulare a creativităţii şi metode de cercetare în grupreiese că nivelul de utilizare a metodelor interactive la nivelul lotului de subiecţi investigat este destulde mic, scorul mediu obţinut în urma centralizării răspunsurilor a fost în general sub 2 la toate tipurilede metode, mai putin la metodele de cercetare în grup unde s-au obţinut scoruri mai mari decat 2pentru toate metodele menţionate.Această situaţie poate fi argumentată astfel:-nu toate cadrele chestionate cunosc ce presupune sǎ foloseşti la clasǎ metodele respective,sau poate cǎ le aplicǎ fără a cunoaşte denumirea acestora;-nu la toate disciplinele şcolare se preteazǎ la fel de bine utilizarea acelor metode;-unele metode de predare-învăţare interactivă necesitǎ mai mult timp, iar profesorul estepresat de programa şcolarǎ încǎrcatǎ;-mai puţin de jumǎtate din numarul persoanelor chestionate au precizat cǎ au urmat un curs deperfecţionare în domeniul metodelor interactive de predare-învǎţare.Scopul întrebǎrii 18 „ Care sunt principalii factori în funcţie de care vă alegeţi metodele depredare-învăţare pe care le folosiţi în activitatea didactică pe care o desfăşuraţi?” a fost sǎ seidentifice factorii care determina alegerea metodelor de predare învǎţare.In urma analizei rǎspunsurilor subiecţilor chestionaţi, s-a obţinut urmǎtoarea ierarhizare afactorilor în funcţie de care se aleg metodele de predare- învǎţare:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”36

Investeşte în oameni!Principalii factori pentru alegerea metodelor641654547561388253153obiectivele educaţionaleconţinutul învăţăriispecificul claseitimpul disponibilresursele materialenecesarestilul de predarespecificul fiecărei metodeRǎspunzând la cerinţa 19 „Care sunt principalele trei teme de interes major care aţi dorisă fie dezvoltate în cadrul cursului metode interactive de predare-învăţare?”Printre temele propuse de cadrele didactice chestionate, care să fie dezvoltate în cadrulcursului de formare in domeniul metode interactive de predare-învăţare se regăsesc: metodeleinteractive potrivite sistemului de învăţământ românesc, specificul metodelor interactive de predareînvăţare,rolul metodelor interactive în eficientizarea procesului instructiv-educativ, selectareametodelor interactive de predare - învăţare adecvate situaţiilor de învăţare/disciplinelor/vârstelor,resurse materiale pentru utilizarea metodelor interactive, exemple de situaţii de învaţare în care pot fiutilizate diferite tipuri de metode interactive, rolul metodelor interactive în îmbunătăţirea competenţelorde comunicare orală,metode de stimulare a creativităţii elevilor, transdisciplinaritatea şiinterdisciplinaritatea, avantaje şi dezavantaje ale metodelor interactive comparativ cu metodeletradiţionale, predarea - învăţarea centrată pe elev, inteligenţele multiple, exerciţii de „spargere agheţii”, rolul profesorului în procesul de învăţare interactivă, metode moderne de învăţare prin prismateoriei constructiviste, metode alternative de evaluare.Prin analiza rǎspunsurilor de la întrebarea 20 „Care sunt principalele motivaţii pentru careaţi fi dispus să participaţi la un program de formare profesională în metodelor interactive depredare-învăţare?”, s-a constatat cǎ principalele motive pentru care, persoanele din lotul chestionat,sunt dispuse sǎ participle la un curs de formare profesionalǎ în domeniul metodelor interactive depredare- învǎţare ar fi© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”37

Investeşte în oameni!Motivatia pentru un curs in domeniul metodelorinteractivecuriozitatea508îmbunătăţireaactivităţii didactice207 168promovarea încariera didactică98nevoia acumulăriiunui anumit numărde credite2.2.2.ANCHETA PRIN INTERVIUL FOCALIZAT (FOCUS GRUP)În urma aplicării ghidului de interviu, s-au obţinut următoarele rezultate:1) Enumeraţi cel putin trei factori care credeţi că influenţeaza calitatea rezultatelorprocesului instructiv-educativ.Din centralizarea răspunsurilor se constată că importante sunt politicile educaţionale, resurselealocate (umane, materiale, de timp etc), cadrul legislativ, proiectarea curriculum-lui(atât la nivel macrocât şi micro), motivarea(atât la nivelul adulţilor căt si al copiilor implicaţi în sistemul de învăţământpreuniversitar) şi nu în ultimul rând inconsecvenţa unor cadre didactice în centrarea întregii loractivităţi didactice pe nevoile elevilor.2) „Din experienţa dumneavoastră, ce nevoi în domeniul utilizării metodelorinteractive în procesul instructiv-educativ aţi identificat la colegii noştri? Va rugăm săenumeraţi cel puţin 3 - temă flip chart urmată de exemple de bune practice.Analizând răspunsurile primite se observă că în ceea ce priveşte nevoile in domeniulutilizarii metodelor interactiv-educative in procesul de predare-învăţare am constatat exista reticentain utilizarea metodelor interactive din următoarele motive:- calitatea formării iniţiale a cadrelor didactice;- cunoaşterea metodelor şi strategiilor moderne utilizate în procesul de predare-învăţare;- lipsa resurselor materiale;- a timpului necesar parcurgerii curriculum-ului;- adaptare curriculară;- asigurarea logisticii necesare;3) “Propuneti cel puţin trei competente care consideraţi că ar trebui formate la cursantii cevor parcurge un program de formare cu tema “ Metodelor interactive de predareînvăţare”astfel încât acest tip de activitate să se desfăşoare la un nivel optimalRăspunsurile primite identifică atât competenţe generale cum ar fi: competenţe de managementeducaţional, psihosociale, culturale (de promovare a interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii) cât şicompetenţe specifice, punctuale, ce se referă la proiectarea didactică de predare, învăţare şievaluare pentru durate medii (semestre), uniti de invatare si lectii, la organizarii activitatii didacticecentrată la răndul ei pe competenţe. S-a evidenţiat de asemenea şi utilitatea competenţei decomunicare, de a adapta metodele şi tehnicile de predare la nivelul de vârstă şi la specificul clasei deelevi, de diseminare a cunoştinţelor.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”38

Investeşte în oameni!4) Participanţilor le-a fost solicitat să propună titlul a cel puţin “trei module care să fie cuprise incurricula programului de formare continua “Metodelor interactive de predare -învăţare”, având în vedere experienţa dumneavoastră şi nevoile de formare identificatela cadrele didactice cu care aţi interacţionat până în prezent”.Această sarcină de lucru a fost corelată cu următoarea care solicita ca “Pentru fiecaremodul propus mai sus, precizati cel puţin trei continuturi/teme care sa fie abordate în cadrulcursului pentru a forma/dezvolta competenţele propuse şi a satisface nevoile de formareidentificate”. În urma corelării celor 2 sarcini de lucru a rezultat următoarea tematică/conţinuturipropuse:a) Demersuri specifice întreprinse în proiectarea activităţii didactice;- Proiectarea calendaristica;- Proiectarea unitatii de invatare;- Proiectarea didactica (a lectiei) in viziunea interactiva.b) Forme de organizare a procesului didactic in predarea- Tipuri de lectii;- Srategii didactice;- Paşi utili în organizarea unei activităţi de învăţare activă- Alternative de organizare a procesului didactic pentru dezvoltarea competenţelor.- Sugestii metodologice/aplicaţii;c) Învăţarea in scoala. Invatarea centrata pe elev- Învăţarea ca forma specifica de activitate;- Abordări şi principii ale învăţării active;- Stilurile de invatare;- Tratare diferenţiată şi creativitate în activităţile de predare-învăţare-evaluare;- Sugestii metodologice/aplicaţii;d) Metode de predare –invatare interactiva- Metode traditionale- Metode moderne de predare invatare;- Metode de fixare si sistematizare a cunostintelor in vederea formarii competentelor;- Metode de verificare;- Metode de cercetare in grup;- Metode de stimularea creativitati- Sugestii metodologice/aplicaţii;e) Comunicarea- Tipuri si forme de comunicare;- Metode si tehnici de baza in comunicarea eficienta;- Sugestii metodologice/aplicaţii;5) “Explicati, în cateva cuvinte, cum credeti ca va fi schimbata calitatea procesuluiinstructiv-educativ prin folosirea metodelor interactive de predare-invatare.”Răspunsurile primite au relevant o abordare pozitivă şi optimistă a participanţilor.Folosind metodele interactive de predare-invatare se reflecta in calitatea procesului instructiveducativprin:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”39

Investeşte în oameni!- implicarea elevilor în învăţare, dezvoltarea motivaţiei, negocierea cu elevii a diferitelor tipuri dereguli; favorizarea definirii unui proiect profesional al elevului. munca în echipă.- dezvoltarea interesului elevilor spre studiul disciplinei;- formarea la elevi a competentelor de comunicare;- stăpânirea conceptelor şi teoriilor moderne de comunicare,- formarea deprinderilor de investigare si cercetare2.3. REZULTATELE ANALIZEI NEVOILOR DE FORMARE ALE CADRELOR DIDACTICEDIN GRUPUL ŢINTĂ ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI CLASEI – GESTIONAREASITUAŢIILOR DE CRIZĂ2.3.1.ANCHETA PRIN CHESTIONARA. CARACTERIZAREA LOTULUI DE SUBIECŢILuând în considerare numărul chestionarelor valide, ale căror răspunsuri la întrebări suntcomplete, numărul iniţial de persoane către care a fost distribuit chestionarul a fost 800. Din numărultotal de 800 de cadre didactice la nivelul cărora a fost distribuit chestionarul de identificare a nevoilorde formare în domeniul managementului clasei de elevi, au fost completate 798 de chestionare, dintrecare doar 761 au fost completate integral.Din numărul total de 761 de subiecţi investigaţi, 466 persoane au fost profesori, 139 persoane -au profesia de învăţător şi 156 persoane – educatoare. Deşi profesorii deţin cea mai mare pondere înnumărul total al persoanelor investigate, putem spune că această situaţie este una normală şireprezentativă din punct de vedere statistic. Profesorii au cea mai mare pondere la nivelul judeţelorraportat la numărul total de cadre didactice.Categorii de personal didactic18%20%62%ProfesoriÎnvățătoriEducatoareDintre acestea 49 persoane au fost directori, 3 persoane – inspectori şcolari.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”40

Investeşte în oameni!Parsonal didactic cu funcții de conducere,îndrumare și control94%6% 0%DirectoriInspectoriPredareDin numărul total al subiecţilor investigaţi 556 persoane au studii superioare, 115 persoane austudii postuniversitare,82 persoane au studii medii, şi 8 persoana au doctoratul.Nivelul de studiiStudii superioare15%11%1%Studiipostuniversitare73%Studii mediiDoctoratPonderea foarte mare a persoanelor care au cel puţin studii superioare este foarte mare, dinnumărul total al subiecţilor investigaţi, acest aspect evidenţiind pe de o parte calitatea profesionalăridicată a cadrelor didactice la nivelul judeţelor Dolj şi Teleorman, iar pe de altă parte preocupareapermanentă a cadrelor didactice pentru creşterea nivelului de pregătire profesională prin dobândireaunor competenţe suplimentare sau dezvoltarea celor deja existente.Din numărul total al subiecţilor investigaţi (761),144 persoane au vârsta cuprinsă între 45-55ani,199 de persoane au vârsta cuprinsă între 35-45 ani, 306 persoane au vârsta cuprinsă între 25-35ani,5 persoane cu vârsta cuprinsă între 20-25 ani,44 persoane au vârsta mai mare de 55 ani şi 63 depersoane cu vârsta mai mică de 20 ani, ceea ce evidenţiază populaţie cu studii superioare tânără,dincare 668 sunt femei, iar restul(93) bărbaţi.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”41

Investeşte în oameni!Categorii de vârstă40%1% 8%6%19%26%>55 ani45-55 ani35-45 ani25-35 ani20-25 ani

Investeşte în oameni!Oportunitatea participării la un program deformare profesională în domeniulmanagementului clasei de elevi3%DaNu97%Întrebarea 2. La ce nivel se situează cunoştinţele dvs. de specialitate în domeniulmanagementului clasei de elevi? a avut ca principal scop evaluarea nivelului de cunoştinţe îndomeniul managementului clasei de elevi.Pentru a evalua răspunsurile subiecţilor investigaţi la întrebarea 2 a fost folosită scala cu 5trepte, de la foarte redus la foarte ridicat. Analizând datele prezentate mai jos, putem constata cănivelul de cunoştinţe domeniul managementului clasei de elevi, nu este foarte scăzut la nivelullotului de subiecţi investigat, scorul mediu obţinut în urma centralizării răspunsurilor fiind 3,3.Această situaţie poate fi argumentată astfel:- în primul rând, prin natura activităţii desfăşurate, cadrelor didactice investigate nu le suntatât de străine cunoştinţele în domeniul managementului clasei de elevi.- în al doilea rând, cea mai mare parte a persoanelor investigate au peste 10 ani vechime,dar tot sunt preocupate de perfecţionarea lor continua.Nivelul cunoştinţelor de specialitate în domeniulmanagementului clasei de elevi51%9%2% 4%34%1-Foarte redus2-Redus3-Moderat4-Ridicat5-Foarte ridicatÎntrebarea 3. Aţi mai participat până acum la un program de formare profesională îndomeniul managementului clasei de elevi?, doar 238 din persoanele chestionate au raspuns cuda, ceea ce explică şi rezultatul de la întrebarea 2 si în acelaşi timp necesitatea existenţei unuiprogram de formare în domeniul managementului clasei de elevi.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”43

Investeşte în oameni!Participarea anterioară la programe de formareîn domeniul managementului clasei65%35%DaNuÎntrebarea 4. Consideraţi că participarea la un program de formare în domeniulmanagementului clasei de elevi, v-ar ajuta în demersul didactic specific disciplinei pe care opredați?Pentru a evalua răspunsurile subiecţilor investigaţi la întrebarea 4 a fost folosită scala cu 5trepte. Analizând datele prezentate mai jos, putem deduce că este necesar un curs de formare îndomeniul managementului clasei de elevi, la nivelul lotului de subiecţi investigat, aşa cum se poatevedea si in tabelul de mai jos.Impactul programului de formare asuprademersului didactic51%9%2% 4%34%1-Foarte redus2-Redus3-Moderat4-Ridicat5-Foarte ridicatÎntrebarea 5. În opinia dvs. participarea la un program de formare profesională în domeniulmanagementului clasei de elevi, reprezintă o modalitate de îmbunătăţire, din punct de vederecalitativ a:a) prestaţie personală; b)activităţii desfăşurate cu elevii; c) activităţii desfăşurate la nivelul şcolii(organizaţional).Pentru a evalua răspunsurile subiecţilor investigaţi la întrebarea 5 a fost folosită scala cu 5trepte pentru fiecare subpunct al întrebării . Analizând datele prezentate mai jos, majoritatea cadrelorinvestigate consideră că participarea la un program de formare profesională în domeniulmanagementului clasei de elevi, i-ar ajuta să îşi îmbunătăţească activitatea într-o măsură foarte mareatât din perspectiva prestaţie personale cât şi din perspective activităţii desfăşurate cu eleviirespectiv a activităţii desfăşurate la nivelul şcolii (organizaţional), aşa cum se poate vedea şi întabelul de mai jos.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”44

Investeşte în oameni!Impactul aupra prestației personale55%3% 11%1%1-Foarte redus2-Redus3-Moderat4-Ridicat30% 5-Foarte ridicatImpactul aupra activității cu elevii71%1%0% 5%23%1-Foarte redus2-Redus3-Moderat4-Ridicat5-Foarte ridicatImpactul aupra activității din unitateade învățământ63%0%2%8%27%1-Foarte redus2-Redus3-Moderat4-Ridicat5-Foarte ridicatAcest comportament al cadrelor didactice tinere (numǎrul cel mai mare al persoanelorinvestigate având o experienţa mai mica de 25 ani) exprimă interesul acestora pentru aplicarea unorstrategii cât mai performante, care sa duca la creşterea performanţelor elevilor. Persoanele cu oexperienţă în domeniul educaţional mai mică de 5 ani, consideră că participarea la un program deformare profesională în domeniul managementului clasei de elevi, i-ar ajuta să îşi îmbunătăţeascăactivitatea într-o măsură foarte mare atât din perspectivă prestaţie personale cât şi din perspectivaactivităţii desfăşurate cu elevii respectiv a activităţii desfăşurate la nivelul şcolii (organizaţional).© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”45

Investeşte în oameni!Întrebarea 6. Precizaţi măsura în care sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii referitoarela managementul clasei de elevi:a. se referă la un ansamblu de activităţi şi comportamente ale profesorului care urmărescsă întreţină o atmosferă de cooperare şi implicare a elevilor în realizarea sarcinilor deînvăţare care le revin0% 0% 2% 2-Foarte putin deacord1-Dezacord total3% 7%3-Putin de acord54%34%4-Partial de acord5-In mare parte deacord6-In foarte mare partede acord7-Acord totalb. este o componentă importantă a comportamentului de predare, căci un bunmanagement al grupului de instruire se asociază cu o bună activitate de învăţare aelevilor şi cu o mai bună însuşire a cunoştinţelor0%1% 1%4%11%1-Dezacord total2-Foarte putin de acord3-Putin de acord55%28%4-Partial de acord5-In mare parte de acord6-In foarte mare parte deacord7-Acord totalc. crearea şi menţinerea unui mediu de învăţare adecvat în care elevii să participe cuentuziasm şi în mod activ la activităţi reprezintă o adevărată provocare pentru oriceprofesor© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”46

Investeşte în oameni!0%1-Dezacord total1% 0% 2% 2-Foarte putin de acord9%20%3-Putin de acord4-Partial de acord68%5-In mare parte de acord6-In foarte mare parte deacord7-Acord totalÎntreţinerea unei atmosfere de cooperare şi implicarea elevilor în realizarea sarcinilor deînvăţare ocupă locul trei ca şi importanţă în opinia subiecţilor, managementului clasei de elevi este ocomponentă importantă a comportamentului de predare – afirmaţie ce se plasează pe locul doi iarcrearea şi menţinerea unui mediu de învăţare adecvat ocupă primul loc in preferinţele subiecţilor.Întrebarea 7. Care sunt în opinia dvs. principalele faze ale unui proiect de managemental clasei de elevi?Scopul întrebarii 7 a fost acela de a stabili o topică, ierarhie a principalelor faze ale unuiproiect de managementul clasei de elevi. La nivelul întregului lot de subiecţi investigat s-a obţinuturmǎtoarea ierahie, dupǎ numǎrul de nominalizǎri:600529a) Alegerea unor sarcini de lucru cu un nivel adecvat de dificultate400200022714510881b) Structurarea sarcinilor de lucru date elevilorc) Evaluarea fiecăreia dintre activitățile desfășurated) Conceperea modalităților de trecere de la o activitate la altae) Verificarea gradului de ocupare a elevilorDeci, în opinia persoanelor intervievate, în procesul de predare – învǎţare, majoritateaconsideră prioritar alegerea unor sarcini de lucru cu un nivel adecvat de dificultate, pe de o parteeste nevoie de o bunǎ structurare a sarcinilor de lucru date elevilor.Întrebarea 8. Care dintre elementele de mai jos, trebuie avute în vedere, în opinia dvs.,în procesul de implementare a unui proiect de management al clasei elevi?© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”47

Investeşte în oameni!600400312557487458 473a) Amenajarea săliib) Stabilirea cu elevii a unor reguli inițialec) Implicarea elevilor în activitățile de învățare în sala de clasă200d) Monitorizarea activității elevilor0e) Modificarea strategiilor de instruire atunci când este nevoieÎn urma procesului de centralizare a răspunsurilor la întrebarea 8, principalele elementecare trebuie avute în vedere în procesul de implementare a unui proiect de management al clasei,ar fi: stabilirea cu elevii a unor reguli iniţiale (cu 557 nominalizǎri), implicarea elevilor înactivităţile de învăţare în sala de clasă(cu 487 nominalizări), modificarea strategiilor de instruireatunci când este nevoie ( cu 473 nominalizări), monitorizarea activităţii elevilor (cu 458nominalizǎri), şi amenajarea sălii (cu 312 nominalizări), Deci, în opinia persoanelorintervievate,toate elementele prezente trebuie avute în vedere în procesul de implementare aunui proiect de management al clasei de elevi într-o mai mare sau mică măsură.Întrebarea 9. Care dintre următoarele comportamente ar trebuie adoptate, în opiniadvs., de către un profesor care implementează un proiect de management al clasei deelevi, în procesul de învăţare pe care îl coordonează?6005935004003002001000193454424253523406492157326© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”48480a) să le creeze elevilor sentimentul că profesorul este omenos,înţelegător şi apropiat:b) să le creeze elevilor sentimentul că el îi acceptă aşa cum sunt, îirespectă şi le acordă întreaga atenţiec) să stabilească o atmosferă de ordine, neameninţătoared) să le dea elevilor sentimentul că deţin controlul asupra activităţilor pecare urmează să le desfăşoare în clasăe) să le creeze elevilor sentimentul de apartenenţă la grupul de lucruf) să îi informeze în prealabil asupra activităţilor pe care urmează să ledesfăşoareg) să le creeze oportunităţi de a alege modul în care vor lucra pentruîndeplinirea sarcinilorh) să îi obișnuiască cu ideea că vor primi tot timpul sarcini de lucrui) crearea unui climat în care elevii să fie convinși că pot să își exprimeopiniile și sentimantele lor în mod deschis și sincerj) crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la bunadesfășurarea a activităților grupuluik) promovarea unor valori sociale favorabile cooperării, împărțiriiechitabile a sarcinilorDupǎ cum observǎm, 157 din cadrele chestionate susţin cǎ trebuie să îi obişnuiască cu ideeacă vor primi tot timpul sarcini de lucru ,193 din cadrele chestionate susţin că trebuie“să le creezeelevilor sentimentul că profesorul este omenos, înţelegător şi apropiat”, 253 din subiecţii lotuluichestionat sunt total de acord cu ,,să le dea elevilor sentimentul că deţin controlul asupra activităţilorpe care urmează să le desfăşoare în clasă”, 326 subiecţi sunt de acord cu afirmaţia ,,crearea unormecanisme prin care elevii pot să ajute la buna desfăşurare a activităţilor grupului”, iar celelaltevariante de răspuns au fost completate de cei mai mulţi, dintre subiecţi:între 424 şi 593 .Întrebarea 10. Care dintre dimensiunile de mai jos consideraţi că sunt specificemanagementului clasei de elevi?

Investeşte în oameni!600587500400454420454a) Dimensiunea ergonomică b) Dimensiunea psihologică300200100234233c) Dimensiunea socială d) Dimensiunea normativăe) Dimensiunea operațională f) Dimensiunea inovatoare0Din analiza rǎspunsurilor de la întrebarea 10, dimensiunile specifice managementului clasei deelevi au urmǎtoarea ordine, dupǎ numǎrul de nominalizǎri realizate de persoanele chestionate:600400200587454420234 233a) Dimensiunea psihologicăb) Dimensiunea inovatoare și socialăc) Dimensiunea operaționalăd) Dimensiunea ergonomică0e) Dimensiunea normativăIn concluzie, din rǎspunsurile de la aceastǎ întrebare şi de la cea anterioarǎ, putem spune,conform opiniei subiecţilor chestionaţi, cǎ un dascǎl trebuie sǎ fie atât un bun psiholog, cât şi un buninovator şi organizator.Întrebarea 11. Luând în considerare competenţele de care dvs. dispuneţi în domeniulmanagementului clasei de elevi şi mai ales experienţa didactică pe care o aveţi, precizaţi în cemăsură aţi avea nevoie de o pregătire profesională suplimentară, pentru:Foarteredusă1Măsură:Redusă Medie2 3Mare4© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”49Foartemare5Comunicarea cu elevii 124 188 245 119 64Gestiunea situaţiilor de criză 43 131 241 189 106Prevenirea problemelor 59 130 261 188 100disciplinareÎmbunătăţirea relaţiilor 80 150 245 185 61interpersonaleIntervenţia în rezolvarea unor 12 71 183 244 228probleme ale copiilor cuprobleme specialePrin analiza rǎspunsurilor de la întrebarea 11, s-a constatat cǎ principalele motive pentru carepersoanele din lotul chestionat sunt dispuse sǎ participle la un curs de formare profesionalǎsuplimentară în domeniul managementului clasei de elevi (într-o masură medie) ar fi în urmǎtoareaordine: prevenirea problemelor disciplinare(261), îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale (245),

Investeşte în oameni!comunicarea cu elevii (245); gestiunea situaţiilor de criză (241); intervenţia în rezolvarea unorprobleme ale copiilor cu cerinţe speciale(183); . Dacă am analiza răspunsurile într-o foarte maremăsură 228 de subiecti ar vrea să intervina în rezolvarea problemelor copiilor cu CES.Pe ansamblu s-a constatat disponibilitatea subiecţilor de a participa la o pregătire suplimentară în domeniulmanagementului clasei de elevi.pe:Întrebarea 12. În activitatea pe care dvs. o desfăşuraţi la clasă, puneţi accent mai ales800 a) Transmiterea/asimilarea informațiilor și cunoștințelor către elevi608 594b) Formarea/dezvoltarea unor abilități/deprinderi practice ale elevilor600456c) Formarea/dezvoltarea aptitudinilor și comportamentelor elevilor395400d) Dezvoltarea de noi aptitudini ale elevilor322228 224e) Gestionarea situațiilor de criză200f) Rezolvarea problemelor disciplinareg) Comunicarea interpersonală0În urma procesului de centralizare a răspunsurilor la întrebarea 12 s-a constatat: prioritar înactivitatea didactică desfăşurată la clasă este formarea/dezvoltarea unor abilităţi/deprinderi practiceale elevilor(608), urmeaza formarea dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor elevilor(594),comunicarea interpersonală (456), dezvoltarea de noi aptitudini ale elevilor (395),transmiterea/asimilarea informaţiilor şi cunoştinţelor de către elevi (322) , gestionarea situaţiilor decriză (228) si pe ultimul loc rezolvarea problemelor disciplinare (224) .Întrebarea 13. În activitatea pe care dvs. o desfăşuraţi la clasă, în ce măsură îi motivaţipe elevi să îşi intensifice eforturile de învăţare şi să obţină rezultate cât mai bune?53%Motivarea pe elevilor pentru intensificare eforturilor deînvăţare şi obținera unor rezultate cât mai bune0%1%4%42%1- Într-o măsură foarteredusă2-Într-o măsură redusă3-Într-o măsurămoderată4-Într-o mare măsură5-Într-o foarte maremăsurăAnalizând rǎspunsurile de la aceastǎ întrebare, la care s-a folosit o grilǎ de 5 trepte, plecând dela într-o “măsură foarte redusă” pâna la într-o “măsură foarte mare”, putem constata că elevii suntmotivaţi într-o forte mare măsură să-şi intensifice eforturile de învăţare şi să obţină rezultate cât maibune, scorul mediu obţinut în urma centralizării răspunsurilor fiind 3.7. Această situaţie are caprincipală cauză experienţa profesională practică destul de mare care caracterizează acest segmentde populaţie investigată.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”50

Investeşte în oameni!Întrebarea 14. În opinia dvs. consideraţi că profesorul trebuie să îndeplinească înactivitatea pe care o desfăşoară la clasă următoarele roluri:În opinia majorității subiecţilor investigaţi, rolul profesorului în procesul de învăţare este înprimul rând de „formator“, apoi de „consilier” și „lider”.700600500400300200100016360819 3 4572a) lider b) factor exterior c) formator d) gardian e) judecător f) consilierÎntrebarea 15. Enumeraţi trei comportamente pozitive pe care dvs. le dezvoltaţi şipromovaţi în relaţia cu elevii în timpul orelor?Din analiza răspunsurilor date de subiecţi rezultă următoarele priorităţi:a) comunicare, organizare, cooperare, colaborare,respect reciproc,b) disciplină, toleranta, dezvoltarea gândirii critice,dezvoltarea aptitudinilor,c) empatie,relaţii interpersonale, exprimare libera, munca în echipă,Întrebarea 16. Enumeraţi cele mai importante trei puncte forte ale activităţii dvs. decadrul didactic, din punctul de vedere al implementării managementului clasei de elevi:Din analiza răspunsurilor date de subiecţi rezultă următoarele priorităţi:1) comunicare; 2) organizare, coordonare; 3) planificareÎntrebarea 17. Care sunt principalele dvs. trei teme de interes în calitate de cursant laprogramul de formare în domeniul managementului clasei de elevi?Din analiza răspunsurilor date de subiecţi rezultă următoarele teme care se repeta:1) Gestionarea situaţiilor conflictuale2) Managementul instruirii3) Proceduri şi strategii de intervenţieÎntrebarea 18. Care sunt principalele motivaţii pentru care aţi fi dispus să participaţi laun program de formare profesională în domeniul managementului clasei de elevi?Principalele motive pentru care persoanele din lotul chestionat sunt dispuse sǎ participe la uncurs de formare profesionalǎ în domeniul managementului clasei de elevi se clasează în următoareaordine: îmbunătăţirea activităţii didactice; promovarea în cariera didactică, nevoia acumulării unuianumit număr de credite transferabile, cât şi pentru curiozitate, iar alţii au şi alte motivaţii.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”51

Investeşte în oameni!800600695a) Îmbunătățirea activității didacticeb) Promovarea în carieră400200227192 168c) Nevoia acumulării unui anumitnumăr de credite profesionaletransferabiled) Curiozitatea025e) Alte motivații2.3.2.ANCHETA PRIN INTERVIUL FOCALIZAT (FOCUS GRUP)În urma aplicării ghidului de interviu, s-au obţinut următoarele rezultate:1. Enumeraţi cel putin trei factori care credeţi că influenţeaza calitatea rezultatelorprocesului instructiv-educativ.Din centralizarea răspunsurilor se constată că importante sunt politicile educaţionale, resurselealocate (umane, materiale, de timp etc), cadrul legislativ, proiectarea curriculum-lui(atât la nivel macrocât şi micro), motivarea(atât la nivelul adulţilor căt si al copiilor implicaţi în sistemul de învăţământpreuniversitar) şi nu în ultimul rând inconsecvenţa unor cadre didactice în centrarea întregii loractivităţi didactice pe nevoile elevilor.2. „Din experienţa dumneavoastră, ce nevoi în domeniul utilizării managementul claseiin gestionarea situatiilor de criza aţi identificat la colegii noştri? Va rugăm săenumeraţi cel puţin 3Analizând răspunsurile primite se observă că în ceea ce priveşte nevoile in domeniulmanagementului clasei – gestionării sutuaţiilor de criză s-au exprimat următoarele:- competenţe deficitare privind consilierea elevilor;- comunicarea deficitară elev-profesor, elev-elev, organizarea spaţiului de lucru;- formarea continuă psihopedagogică a cadrelor didactice;- schimbarea atitudinii şi adaptarea stilului de predare;- medierea tuturor situaţiilor conflictuale;3. Propuneti cel puţin trei competente care consideraţi că ar trebui formate la cursantiicare parcurg un curs de formare cu tema “Managementul clasei in gestionareasituatiilor de criza”.- identificarea situaţiilor de criză;- negocierea şi medierea conflictelor;- consiliere şi orientare;- proiectarea si implementarea unor măsuri de ameliorare;- cunoaşterea etapelor dezvoltării psihologice ale copilului;- însuşirea unor tehnici de comunicare cu elevii;4. Participanţilor li s-a cerut ca, în funcţie de competenţele enumerate anterior, să propunătitlul a cel „puţin trei module care sa fie cuprise in curriculum-ul cursului de formare© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”52

Investeşte în oameni!continua “Managementul clasei in gestionarea situatiilor de criza”, avand in vedereexperienta dumneavoastra si nevoile de formare identificate la cadrele didactice cucare aţi interacţionat până în prezent”.Aceasta a fost corelată cu cea de-a şasea “Pentru fiecare modul propus mai sus, precizati celpuţin trei continuturi/teme care sa fie abordate în cadrul cursului pentru a forma/dezvoltacompetenţele propuse şi a satisface nevoile de formare identificate”, iar rezultatele suntprezentate mai jos.a) Managementul clasei:- Definirea conceptului;- Competenţele manageriale ale cadrului didactic;- Forme de organizare a colectivului de elevi.b) Managementul conţinutului- exersarea practicilor democratice în cultura, climatul şi procesul pedagogic;- utililizarea de noi strategii care să încurajeze colaborarea, toleranţa, creşterea încrederii;- realizarea unei pregătiri motivaţionale in funcţie de nivelul dezvoltării elevilor, vârsta psihică,gradul de formare volitivă, nivelul dezvoltării intelectuale;c) Comunicarea:- Tipuri de comunicare;- Rolul comunicării în gestionarea situaţiilor de criză;- Metode şi tehnici de consiliere, monitorizare şi ameliorare;d) Etapele dezvoltării psihologice ale copilului:- Etapele dezvoltării copilului;- Tipuri temperamentale;- Personalitatee) Gestionarea situaţiilor de criză în clasă/în şcoală:- Tipuri de conflicte;- Prevenirea şi medierea conflictelor;- Factori generatori a situaţiilor de criză în clasă/şcoală;- Modalităţi de prevenire a conflictelor;- Tehnici de rezolvare a conflictelor.- Peer-mediatiation: rezolvarea confictelor dintre elevi de către elevi5. “Explicati, în cateva cuvinte, cum credeti ca va fi schimbata calitatea procesuluiinstructiv-educativ prin folosirea metodelor moderne cu privire la Managementulclasei in gestionarea situatiilor de criza.”Răspunsurile primite au relevant o abordare pozitivă şi optimistă a participanţilor.Prin folosirea metodelor moderne cu privire la Managementul clasei in gestionarea situatiilorde criza, va îmbunătăţi calitatea procesului instructiv-educativ prin:- imbunatatirea comunicării în gestionarea situaţiilor de criză;- utilizarea adecvată a noţiunilor de management în general şi management educaţional înspecial, duce la imbunatatirea relatiilor elev-elev, elev-profesr;- formarea competenţelor specifice celor trei componente esenţiale ale managementuluiclasei: conţinut, disciplină şi relaţii interpersonale.- stăpânirea conceptelor şi teoriilor moderne de comunicare.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”53

Investeşte în oameni!2.4. REZULTATELE ANALIZEI NEVOILOR DE FORMARE ALE CADRELOR DIDACTICEDIN GRUPUL ŢINTĂ ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII2.4.1.ANCHETA PRIN CHESTIONARA. CARACTERIZAREA LOTULUI DE SUBIECŢIAnalizând paralel loturile de subiectii din cele doua judete, constatam ca din punct de vederenumeric, subiectii din judetul Dolj sunt de aptoape doua ori mai multi decat subiectii din judetulTeleorman, asa cum se vede si din Tabelul 1Judetul Numar de Femei Barbati Mediul rural MediulsubiectiurbanDolj 511 436 75 268 243Teleorman 258 218 40 125 133Tabelul 1 Numarul de subiecti si repartitia acestora pe medii si genuriFig. 1 Numarul de subiecti si repartitia lor pe judete34%66%DoljTeleormanFig. 2 Subiectii din judetul Dolj -repartitia pe genuri15%85%FemeiBarbati© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”54

Investeşte în oameni!Fig. 3 Subiectii din judetul Teleorman - repartitia pe genuri16%84%FemeiBarbatiFig. 4 Subiectii din judetul Dolj - repartitia pe medii de lucru48%52%RuralUrbanFig. 5 Subiectii din judetul Teleorman - repartitia pe medii delucru48%52%RuralUrbanNumarul de subiecti a fost ales diferit pentru cele doua judete, dar nu respecta proportiapopulatiei totale a acestora.Astfel, judetul Dolj avea o populatie de 734231 locuitori, in timp ce judetul Teleorman o populatiede 436235.Raportul populatiei Teleorman / Dolj este de aproximativ 3 / 5, in timp ce raportul subiectilor estede aproximativ 1 / 2.Din analiza figurilor 1 – 5 se observa ca proportiile in ceea ce priveste genul subiectilor suntfoarte apropiate raportat la cele doua judete, dar la mediile de lucru sunt inversate intre cele douajudete.Mergand mai departe, in ceea ce priveste studiile, repartitia subiectilor este afisata in Tabelul nr.2Judetul Numar desubiectiStudii mediiStudiisuperioareStudii postuniversitareStudiidoctorale© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”55

Investeşte în oameni!Dolj 511 43 363 99 6Teleorman 258 24 184 47 3Tabelul 2 Repartitia pe studii a subiectilor din judetele Dolj si TeleormanDin analiza valorilor din tabelul de mai sus se observa ca proportiile pe categorii de studii suntaceleas pentru cele doua judete.Fig. 6 Repartitia pe studii a subiectilor1000100241844710143363Studii medii Studii superioare Studii postuniversitare9936Studii doctoraleDolj Teleormandin punct devedere institutional sau al profesiilor, nu se poate face o analiza comuna pentru cele doua judete,pentru ca daca pentru judetul Dolj avem repartitia dupa profesii si functii, pentru judetul Teleormanavem repartitia dupa locul de munca al subiectilor.Trecand la varsta subiectilor, repartitia subiectilor dupa acest criteriu este prezentata in Tabelul 3.Judetul Numar de 55 NRsubiectiDolj 511 39 211 126 95 19 21Teleorman 258 15 93 70 61 18 1Tabelul 3 Repartitia pe varste a subiectilor din judetele Dolj si TeleormanFig. 7 Repartitia pe varste a subiectilor dinjudetul DoljFig. 8 Repartitia pe varste a subiectilor dinjudetul Teleorman4% 4%8%6% 0%5%19%32%33%40%25%55 NR24%55 NRTrecand la analiza vechimii in munca a subiectilor, aceasta este prezentata in Tabelul 4.Judetul Numar de 20 NR© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”56

Investeşte în oameni!subiectiDolj 511 73 104 143 60 115 16Teleorman 258 29 49 72 29 79 0Tabelul 3 Repartitia pe varste a subiectilor din judetele Dolj si TeleormanFig. 9 Repartitia dupa vechime a subiectilordin judetul TeleormanFig. 10 Repartitia dupa vechime a subiectilordin judetul Dolj31%0%11%19%23%3%14%20%11%28%20 NR12%28%20 NRDaca la repartitia dupa varsta, cei mai numerosi subiecti pentru ambele judete erau in ordine,cei cu varsta intre 25 si 35 de ani, urmati de cei cu varsta intre 35 si 45 de ani si cei cu varsta intre 45si 55 de ani, la repartitia dupa vechime lucrurile difera putin, la nivelul judetului Dolj cei mai multisubiecti au vechimea intre 10 si 15 ani, la nivelul judetului Teleorman cei mai numerosi sunt subiectiicu vechimea mai mare de 20 de ani. Urmeaza la Dolj cei cu vechimea mai mare de 20 de ani, apoiintre 5 si 10 ani, mai mica de 5 ani si intre 15 si 20 de ani. La Teleorman pe locul al doilea se afla ceicu vechimea intre 10 si 15 ani, urmati de cei cu vechimea inre 5 si 10 ani si la egalitate de cei cuvechimea mai mica de 5 ani si intre 15 si 20 de ani.Se mai poate remarca si faptul ca la nivelul judetului Dolj au fost 21 de subiecti la “declararea”varstei si 16 la “declararea” vechimii in munca care nu au dat nici un raspuns, de la judetul Teleormanfiind doar o persoana la “declararea” varstei.B. PREZENTAREA REZULTATELORTrecand la intrebarea preliminara:Pornind de la experienţa dvs. profesională consideraţi oportună participarea la unprogram de formare în domeniul proiectării şi implementării curriculum-ului bazat pecompetenţe?Dezacord total 1 2 3 4 5 6 7 Acord totalse observa ca gradul de implicare al subiectilor din judetul Teleorman este mai mic decat al celor dinjudetul Dolj, 6.02 fata de. 6.40Explicatia poate fi data poate si prin faptul ca numarul de programe de acest gen a fost mai mic lanivelul judetului Teleorman fata de judetul Dolj sau pur si simplu printr-un grad de motivare mai mareal acestora.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”57

Investeşte în oameni!Fig. 11 Gradul de implicare al subiectilor6,026,4TeleormanDoljIntrebarea nr. 1În organizaţia/instituţia dumneavoastră sunt utilizate noile tehnologii de comunicare şiinformare în scopuri de instruire?❑Da❑NuFig. 12 Judetul Dolj - utilizareamijloacelor IT in invatamant10%Fig. 13 Judetul Teleorman -utilizarea mijloacelor IT ininvatamant6%90%94%DaNuDaNuRaspunsurile la aceasta intrebare sunt putin diferite fata de ceea ce ne asteptam, in sensul cautilizarea noilor tehnologii IT este mai ridicata in Teleorman, judet mai putin dezvoltat ca Doljul dinpunct de vedere economic si nu numai.Intrebarea nr. 2În ce măsură utilizaţi mijloacele IT pentru:a) Elaborarea /Crearea de materialelor didactice;b) Utilizarea resurselor educaţionale (enciclopedii, biblioteci de imagini etc.);c) Comunicarea în cadrul unor comunităţi on-line;d) Crearea de noi softuri educaţionale;e) Alte scopuriRaspunsurile la aceasta intrebare arata gradul de utilizare al mijloacelor IT pentru elaborarea si(sau) crearea materialelor didactice.Raspunsurile sunt afisate in Tabelul 4 si reprezentate in figurile 14 si 15.JudetulNumar desubiectiFoartemaremasuraMaremasuraNivelmoderatMicamasuraDelocDolj 511 264 150 70 11 9 7© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”58NR

Investeşte în oameni!Teleorman 258 136 61 53 6 1 1Tabelul 4 Utilizarea mijloacelor IT pentru crearea materialelor didactice pentru subiectii dinjudetele Dolj si TeleormanFig. 14 Utilizarea mijloacelor ITpentru crearea/elaborareamaterialelor didactice - Dolj54%2% 14%30%Fig. 15 Utilizarea mijloacelor IT pentrucrearea/elaborarea materialelor didactice21%24%2% 0%0%53%Mica masuraMare masuraNivel moderatFoarte mare masuraFoarte mare masuraNivel moderatDelocMare masuraMica masuraNRLa punctual al doilea al intrebarii, referitor la utilizarea resurselor educationale puse la dispozitieprin mijloacele IT, respective prin Internet sau pur si simplu ca aplicatii, raspunsurile sunt grupate intabelul 5 si reprezentate in figurile 16 si 17.JudetulNumar desubiectiFoartemaremasuraMaremasuraNivelmoderatMicamasuraDelocDolj 511 137 185 126 42 10 11Teleorman 258 71 76 93 14 2 1Tabelul 5 Utilizarea mijloacelor IT pentru utilizarea resurselor educationale pentru subiectii dinjudetele Dolj si TeleormanNRFig. 16 Utilizarea resurseloreducationale - Dolj8% 2% 2%27%Fig. 17 Utilizarea resurseloreducationale - Teleorman5% 1%0%28%25%36%36%30%Foarte mare masuraNivel moderatDelocMare masuraMica masuraNRFoarte mare masuraNivel moderatDelocMare masuraMica masuraNRReferitor la comunicare in cadrul unor comunitati online, aceasta nu constituie unul dindomeniile pentru care mijloacele IT sunt utilizate in foarte mare masura sau in mare masura, mai alesin judetul Teleorman.JudetulNumar desubiectiFoartemaremasuraMaremasuraNivelmoderatMicamasuraDelocDolj 511 83 118 131 116 43 20Teleorman 258 43 55 74 49 25 11NR© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”59

Investeşte în oameni!Tabelul 6 Utilizarea mijloacelor IT pentru utilizarea comunitatilor online pentru subiectii dinjudetele Dolj si Teleorman23%Fig. 18 Utilizarea mijloacelor decomunicare online - Dolj8% 4%16%19%Fig. 19 Utilizarea mijloacelor decomunicare online - Teleorman10%4%17%23%21%26%29%Foarte mare masuraNivel moderatDelocMare masuraMica masuraNRFoarte mare masuraNivel moderatDelocMare masuraMica masuraNRIn ceea ce priveste crearea de noi softuri educationale, aici probabil raspunsurile reflecta dorintasau intr-o mai mica mastra situatia actuala.Judetul Numar de Foarte Mare Nivel Mica Deloc NRsubiecti maremasuramasura moderat masuraDolj 511 18 39 126 126 234 27Teleorman 258 21 10 42 64 110 10Tabelul 7 Utilizarea mijloacelor IT pentru crearea de noi softuri educationale pentru subiectiidin judetele Dolj si TeleormanFig. 20 Crearea de softurieducationale - Dolj6% 4%4% 8%Fig. 21 Crearea de softurieducationale - Teleorman4%8%4%16%27%43%51%25%Foarte mare masuraNivel moderatDelocMare masuraMica masuraNRFoarte mare masuraNivel moderatDelocMare masuraMica masuraNRIn sfarsit, pentru a incheia analiza raspunsurilor la aceasta intrebare, referindu-se la utilizareamijloacelor IT in alte scopuri, subiectii dau raspunsurile grupate in tabelul 8 si reprezentate in figurile22 si 23.JudetulNumar desubiectiFoartemaremasuraMaremasuraNivelmoderatMicamasuraDelocDolj 511 64 129 121 52 52 93Teleorman 258 61 44 57 31 19 1NR© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”60

Investeşte în oameni!Tabelul 8 Utilizarea mijloacelor IT in alte scopuri pentru subiectii din judetele Dolj si TeleormanFig. 22 Alte scopuri - DoljFig. 23 Alte scopuri - Teleorman10%18%13%15%9% 0%28%25%10%24%27%21%Foarte mare masuraNivel moderatDelocMare masuraMica masuraNRFoarte mare masuraNivel moderatDelocMare masuraMica masuraNRIntrebarea nr. 3Pornind de la experienţa dumneavoastră profesională consideraţi că participarea la unprogram de formare în domeniul IT vă va ajuta la creşterea performanţei în activitateadumneavoastră ?Dezacord total 1 2 3 4 5 6 7 Acord totalRaspunsurile sunt grupate in tabelul 9, reprezentarea gtafica a acestora regasindu-se in figurile 24 –25Judetul Numar 1 2 3 4 5 6 7 NRdesubiectiDolj 511 2 9 10 12 39 96 329 14Teleorman 258 0 0 1 1 15 46 188 7Tabelul 9 Cresterea performantei in activitatea ptofesionala prin utilizarea mijloacelor ITFig. 24 Cresterea performantelorprofesionale prin utilizareamijloacelor IT - Dolj3% 0%2%2%2% 8%19%Fig. 25 Cresterea performantelorprofesionale prin utilizareamijloacelor IT- Teleorman3%0%0% 6%18%64%73%1 2 3 4 5 6 7 NR1 2 3 4 5 6 7 NR© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”61

Investeşte în oameni!Daca facem o medie ponderata pentru fiecare judet, rezulta pentru judetul Dolj media 6.38 sipentru judetul Teleorman media 6.67.Aceste medii arata increderea pe care o au cadrele didactice in cresterea performantelorprofesionale prin utilizarea mijloscelor IT, implicit in reusita unui program de formare in acestdomeniu.Intrebarea nr. 4Ce tip de program de formare preferaţi să parcurgeţi (puteţi alege mai multe variante):a. acreditat de tip scurt sau mediu (mai puţin de 60 ore);b. acreditat de tip lung (între 61 ore şi 100 ore);c. neacreditat de tip scurt (mai puţin de 20 ore)d. neacreditat de tip mediu (între 21 şi 40 de ore).Este posibil ca la aceasta intrebare sa nu se fi explicat subiectilor ce variante de raspuns pot fialese pentru ca cei din judetul Teleorman au raspunsuri in care sunt incluse mai multe variante.Oricum, raspunsurile sunt grupate in tabelul 10 si reprezentarea lor grafica in figurile 26 – 27.Judetul Nr de A B C D A B ABC ABCD AD BD NRsubiectiDolj 511 316 167 13 1 0 0 0 0 0 14Teleorman 258 114 82 0 1 51 2 2 1 1 4Tabelul 10 Tipul de program de formare preferatFig. 26 Tipul de program deformare preferat - DoljFig. 27 Tipul de ptogtam deformare preferat- Teleorman33%3%0%0%3%0%20%1%1%0% 0%2%44%61%32%A B C D ABABC ABCD AD BD NRA B C D ABABC ABCD AD BD NRChiar daca subiectii din judetul Teleorman au ales si variante combinate, totusi cel mai preferatprogram de formare in ambele juete este cel de tip a, acreditat de tip scurt sau mediu, dar folosind sicelelalte preferinte s-a ales tipul de program de formare care raspunde cel mai bine cerintelor sisubiectilor.Intrebarea nr. 5Dacă aţi avea o funcţie de decizie în domeniul educaţiei aţi promova:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”62

Investeşte în oameni!a. Corelarea integrării noilor tehnologii de comunicare şi informareîn educaţie cu obiectivele pe termen lung,b. TIC în formarea profesorilor şi a elevilor,c. Împuternicirea actorilor educaţionali şi formarea pentru un management al schimbăriiLa fel ca la intrebarea precedenta si la aceasta intrebare modul de a raspunde difera, subiectiidin judetul Teleorman alegand mai multe variante de raspuns.Judetul Nr de A B C AB ABC AC BC NRsubiectiDolj 511 301 147 50 0 0 0 0 13Teleorman 258 78 83 16 31 31 3 10 6Tabelul 11 Tipul de decizii preferateFig. 28 Decizii - DoljFig. 29 Decizii- Teleorman10% 0%3%12% 1% 4% 2%30%12%29%58%6%33%A B C AB ABC AC BC NRA B C AB ABC AC BC NRRaspunsurile la aceasta intrebare arata o oarecare diferenta de opinii: in timp ce subiectii dinjudetul Dolj ar alege majoritar varianta a: „Corelarea integrării noilor tehnologii de comunicare şiinformare în educaţie cu obiectivele pe termen lung”, cei din judetul Teleorman prefera varianta b:„TIC în formarea profesorilor şi a elevilor”, poate mai apropiata de scopul proiectului.Intrebarea nr. 6În tabelul alăturat, sunt listate, cu titlu orientativ, o serie de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini,considerate a fi necesare unui profesor pentru a obţine performanţă. Vă rugăm să le alegeţi peacelea pe care dvs. le consideraţi importante şi evaluaţi importanţa lor în performanţa unuitrainer/profesor (pe o scală de la 1-neimportant la 5-foarte important).Nr.crt. Inventar de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini1 Cunoştinţe teoretice de bază PC2 Abilitatea utilizare a echipamentelor IT3 Abilitatea de crearea de noi softuri educaţionale4 Capacitatea de a valorifica softuri educaţionale în vedereaformării competenţelor cheie elevilorNota© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”63

Investeşte în oameni!5 Abilitatea de comunicare on line6 Deprinderea de a provoca elevii prin tehnici moderne deaplicare a cunoştinţelor teoretice;7 Atitudine pozitivă faţă de pregătirea pentru SocietateaInformaticăLa aceasta intrebare, atat pentru judetul Dolj, cat si pentru judetul Teleorman, s-a facut o medieponderata pentru fiecare subpunct al intrebarii, rezultatele fiind afisate in tabelul 12.Nr.crt. Inventar de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini Media DJ Media TR1 Cunoştinţe teoretice de bază PC 4.33 4.422 Abilitatea de utilizare a echipamentelor IT 4.36 4.603 Abilitatea de crearea de noi softuri 3.43 3.67educaţionale4 Capacitatea de a valorifica softuri 4.25 4.43educaţionale în vederea formării competenţelorcheie elevilor5 Abilitatea de comunicare on line 4.21 4.456 Deprinderea de a provoca elevii prin tehnici 4.53 4.59moderne de aplicare a cunoştinţelor teoretice;7 Atitudine pozitivă faţă de pregătirea pentruSocietatea Informatică4.43 4.57Tabelul 12 Importanta cunostintelor si abilitatilor pe tipuriPentru a face si o reprezentare grafica vom codifica cunostintele, abilitatile si atitudinile cu litere,in ordinea in care au fost prezentate, respective: a, b, c, d, e, f, g.Fig. 30 Inventar de cunostinte, abilitati si atitudini5432104,33 4,42 4,364,64,254,43 4,454,214,53 4,59 4,43 4,573,673,43a b c d e f gDoljTeleormanSi la aceasta intrebare sunt raspunsuri care diferentiaza opiniile subiectilor din cele doua judete,in primul rand abilitatile preferate: la Dolj “Deprinderea de a provoca elevii prin tehnici moderne deaplicare a cunoştinţelor teoretice”, in timp ce la Teleorman avem “Abilitatea de utilizare aechipamentelor IT”, dar pe ultimul loc exista o preferinta comuna la cele doua judete: “Abilitatea decrearea de noi softuri educaţionale”.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”64

Investeşte în oameni!Intrebarile cu numarul 7 si respective 8 solicita raspunsuri cu un grad ridicat de specificitate, asaca nu se poate face o monitorizare a lor.Intrebarea nr. 9În ce măsură au legătură cu dvs. următoarele afirmaţii?a. Mi-ar fi util sprijinul profesional al unui specialist în IT.b. Am nevoie de sprijin în implementarea conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii prindobândirea de către elevi a competenţei (4) Competenţa digitală (TSI – Tehnologia SocietăţiiInformaţiei) din doemniile de competenţe - cheiec. Consider necesară formarea profesională în direcţia abordării eficiente a softurilor educaţionaled. Dezvoltarea competenţelor digitale reprezintă o condiţie a desfăşurării unui demers didacticmodernPentru analiză, s-a folosit scara cu 6 trepte pentru care vom folosi si următoarele prescurtari:‣ FMM = Foarte mare masura‣ MM = Mare masura‣ NM = Nivel moderat‣ NL = Nici o legatura‣ NC = Nu comentez‣ NR = Nu a raspunsPentru punctual a al intrebarii raspunsurile sunt grupate in tabelul 13 si reprezentate in figurile 31 - 32:Judetul Nr de FMM MM NM NL NC NRsubiectiDolj 511 164 174 120 28 3 22Teleorman 258 121 72 55 5 2 0Tabelul 13 Nevoia de sprijinul unui specialist ITFig. 31 Nevoia de sprijinul unuispecialist IT - DoljFig. 32 Nevoia de sprijinul unuispecialist IT- Teleorman23%5% 1% 4%32%22%2%0%1%47%28%35%FMM MM NM NL NC NRFMM MM NM NL NC NRPentru punctual b al intrebarii raspunsurile sunt grupate in tabelul 14 si reprezentate in figurile 33 - 34:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”65

Investeşte în oameni!Judetul Nr de FMM MM NM NL NC NRsubiectiDolj 511 135 150 155 14 25 32Teleorman 258 92 80 70 4 4 8Tabelul 14 Nevoia de sprijin in implementarea competentelor digitaleFig. 33 Nevoia de sprijin inimplementarea competentelordigitale - Dolj3% 5% 6%26%Fig. 34 Nevoia de sprijin inimplementarea competentelordigitale- Teleorman27%2%2%3%35%31%29%31%FMM MM NM NL NC NRFMM MM NM NL NC NRPentru punctual c al intrebarii raspunsurile sunt grupate in tabelul 15 si reprezentate in figurile 35 - 36:Judetul Nr de FMM MM NM NL NC NRsubiectiDolj 511 232 150 79 2 2 15Teleorman 258 158 77 19 0 0 4Tabelul 15. Consider necesară formarea profesională în direcţia abordării eficiente a softuriloreducaţionaleFig. 35 Necesitatea formariiprofesionale in directia abordariieficiente a softurilor educationale -Dolj0%0%3%16%49%Fig. 36 Necesitatea formariiprofesionale in directia abordariieficiente a softurilor educationale-Teleorman30%7% 0% 0%2%32%61%FMM MM NM NL NC NRFMM MM NM NL NC NR© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”66

Investeşte în oameni!Pentru punctual d al intrebarii raspunsurile sunt grupate in tabelul 16 si reprezentate in figurile 37 - 38:Judetul Nr de FMM MM NM NL NC NRsubiectiDolj 511 263 182 45 3 3 15Teleorman 258 154 73 22 5 0 4Tabelul 16. Dezvoltarea competenţelor digitale reprezintă o condiţie a desfăşurării unui demersdidactic modernFig. 37 Dezvoltareacompetentelor digitale, conditie aunui demers didactic modern -1% Dolj9% 1% 3%Fig. 38 Dezvoltareacompetentelor digitale, conditie aunui demers didactic modern-Teleorman9% 2% 0%2%36%50%28%59%FMM MM NM NL NC NRFMM MM NM NL NC NRDaca incercam o analiza a motivatiei la aceasta intrebare, se observa ca subiectii din judetulDolj au un total pentru tipul “Foarte mare masura” la cele 4 variante de 157 procente, in timp cesubiectii din Teleorman aduna 202 procente si daca mai adaugam si faptul ca pentru judetul Dolj nuau raspuns la aceasta intrebare 16 procente iar pentru Teleorman 7 procente, se pare ca exista ungrad mai mare de interes pentru proiect la nivelul judetului Teleorman.Intrebarea nr. 10Sunteţi un utilizator al competenţelor digitale de nivel:Incepător Mediu Avansat ExperimentatRaspunsurile la aceasta intrebare sunt grupate in tabelul 17Judetul Nr de Incepator Mediu Avansat ExperimentatsubiectiDolj 511 52 304 109 21Teleorman 258 30 159 42 20Tabelul 17. Tipuri de utilizatori ai competentelor digitale© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”67

Investeşte în oameni!Fig. 39 Tipui de utilizatori aicompetentelor digitale - DoljFig. 40 Tipuri de utilizatori aicompetentelor digitale-Teleorman22%4%11%17%8%12%63%63%Incepator Mediu Avansat ExperimentatIncepator Mediu Avansat ExperimentatProbabil din cauza modului in care a fost formulate intrebarea, raspunsurile pot da nastere laconfuzii.Practic, dupa aceste raspunsuri, nu ar mai fi cazul sustinerii unui program de formare de acestgen, care “creeaza” utilizatori de nivel mediu decat pentru 12% la suta din participanti, restul fiind dela nivelul mediu in sus.Adăugându-se si faptul ca procentul de avansati si experimentati sunt destul de mari: 22% si 4%pentru Dolj, respective 17% si 8% pentru Teleorman, ceea ce trebuie sa dea fiori formatorilor la modulin care vor pregati cursurile.Intrebarea nr. 119. Sunteţi deţinător de ECDL (European Computer Driving Licence)?❑ DA❑ NURaspunsurile la aceasta intrebare nu pot da loc de interpretari:‣ 8 detinatori de permis ECDL pentru judetul Dolj‣ 7 detinatori de permis ECDL pentru judetul TeleormanSingurele comentarii care pot fi facute tin de procentul din numarul total de subiecti din fiecarejudet, respective 5% la judetul Dolj si 9% la judetul Teleorman.Intrebarea nr. 1210. Dacă deţineţi permisul ECDL, acesta este de tip:❑ ECDL START(20 de credite)❑ ECDL COMPLET(25 de credite)Raspunsurile la aceasta intrebare sunt grupate in tabelul 18 si reprezentarea lor in figura 41Judetul Nr de ECDL ECDLsubiecti Start CompletDolj 511 1 4Teleorman 258 2 3© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”68

Investeşte în oameni!Tabelul 18. Detinatorii de premise ECDLFig. 41 Detinatorii de permise ECDL5432101ECDL Start243ECDL CompletDoljTeleormanSingurele comentarii care se pot face tin de faptul ca insumarea tipurilor de premise ECDL pefiecare judet nu corespunde cu numarul total de premise ECDL pe fiecare judet.Intrebarea nr. 13Consideraţi că obţinerea unui Permis European de Conducere a Computerului (ECDL) văpermite să:1. deţineţi cunoştinţe de bază despre Tehnologia Informaţiei2. folosiţi un calculator personal şi aplicaţii de calcul obişnuite la un nivel mediu de competenţă3. aveţi competenţe de bază în utilizarea unui computer personal şi în folosirea unor aplicaţii alecalculatorului întâlnite in activităţile curenteRaspunsurile la aceasta intrebare arata perceptia subiectilor asupra nivelului de cunostinte ce potfi capatate de detinatorii permiselor ECDL, respectiv 226 de subiecti din judetul Dolj si 99 dinTeleorman considera varianta 3 ca fiind cea care rezulta, respectiv detinerea de competenţe de bazăîn utilizarea unui computer personal şi în folosirea unor aplicaţii ale calculatorului întâlnite inactivităţile curenteIntrebarea nr. 14Alegeţi cinci domenii de interes, pentru dumneavoastră, în cazul parcurgerii unui program deformare în domeniul IT:a. utilizarea computerului şi organizarea fişierelorb. calculul tabelar în Microsoft Excelc. baze de date în Microsoft Accessd. prezentări în Microsoft PowerPointe. concepte de bază în domeniul ITf. Informaţie şi comunicareScopul intrebarii era probabil acela de a sonda parerile subiectilor cu privire la modulele ECDLcare vor fi aprofundate in cadrul proiectului.Cei mai multi dintre subiectii din judetul Dolj, 111, au ales variantele b, c, d, e, f, urmati la maredistanta, 53, de variantele a, b, c, d, f si 45 cu variantele a, b, c, d, e.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”69

Investeşte în oameni!Analizand aceste rapunsuri se poate spune ca variantele b, c, d au intrunit un numar de 209„voturi”, la care daca le mai adaugam si pe cele din celelalte variante, obtinem o majoritatecovarsitoare.Din analiza facuta reiese ca foarte multi subiecti au o inclinare deosebită spre calcul tabelar sibaze de date, in aceeasi masura ca si spre prezentari.Raspunsurile la aceasta intrebare ne indreptatesc sa credem ca programul de formare se vaderula spre obtinerea permisului ECDL START.La subiectii din judetul Teleorman cel mai mare succes, 55 de voturi avand varianta bcdef,practic modulele 2, 4, 5, 6, 1 si 7.Pe locul al doilea, cu 39 de puncte, s-a situat varianta abdef si pe locul al treilea, cu 38 depuncte, varianta abcde.Analizand aceste raspunsuri, cele mai multe voturi le-au obtinut variantele b, d, e care au avutfiecare cate 136 de alegeri.Este important deci de stiut ca pentru obtinerea permisului ECDL Start cele patru modulepreferate de subiecti sunt:Concepte de baza in domeniul IT – varianta e – Modulul 1Procesare de text – varianta implicita – Modulul 3 – Microsoft WordCalcul tabelar – varianta b – Modulul 4 – Microsoft ExcelPrezentari – varianta d – Modulul 6 – Microsoft Power PointIn functie si de raspunsurile la celelalte intrebari si de posibilitati si cerinte, se va alege planul deformare corespunzator.Intrebarea nr. 15În opinia dumneavoastră, parcurgerea unui program de formare în domeniul IT, este ocale de creştere a calităţii prestaţiei personale ?❑ DA❑ NURaspunsurile la aceasta intrebare arata faptul ca subiectii din cele doua judete au inteles clarfaptul ca un program de formare in domeniul IT nu poate sa duca decat la cresterea calitatii prestatieipersonale.Raspunsurile sunt grupate in tabelul 19 si reprezentate graphic in figurile 42 – 43Judetul Nr de Da Nu NRsubiectiDolj 511 456 30 25Teleorman 258 243 8 7Tabelul 19. Parcurgerea unui program de formare in domeniul IT duce la cresterea calitatiiprestatiei personale© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”70

Investeşte în oameni!Fig. 42 Program de formareIT=cresterea calitatii prestatieipersonale - Dolj6% 5%Fig. 43 Program de formareIT=cresterea calitatii prestatieipersonale- Teleorman3% 3%89%94%Da Nu NRDa Nu NRIntrebarea nr. 16Motivul/motivele pentru care aţi dori să parcurgeţi un program de formare în domeniul IT ar fi:1. curiozitatea2. necesitatea acumulării unui număr de credite transferabile3. obţinerea permisului ECDL4. nevoia de informare5. dorinţa de perfecţionare6. alte motiveLa aceasta intrebare exista foarte multe variante de raspuns, mai ales pentru ca s-a permis cafiecare subiect sa aleaga cate variante de raspuns doreste.Cel mai mare „scor” la nivelul judetului Dolj, 93 de raspunsuri, a fost inregistrat de varianta 5:dorinta de perfectionare, urmata de un „duo”, variantele 4 si 5 impreuna: nevoia de informare sidorinta de perfectionare si de un alt „duo”, variantele 3 si 5 impreuna: obtinerea permisului ECDL sidorinta de perfectionare.Si cum dorinta de informare duce la dorinta de perfectionare, iar perfectionarea necesita ocertificare, este clara nevoia de implementare a unui program de formare profesionala in domeniulTIC, ma precis, un program de formare pentru obtinerea permisului ECDL.Pentru subiectii din judetul Teleorman raspunsurile la aceasta intrebare sunt urmatoarele:a. Curiozitatea 40b. Necesitatea acumularii unui numar de credite transferabile 49c. Obtinerea permisului ECDL 171d. Nevoia de informare 149e. Dorinta de perfectionare 230f. Alte motive 6Se observa clar ca motivul principal pentru care subiectii doresc sa parcurga un program deformare in domeniul IT este dorinta de perfectionare, urmat de obtinerea permisului ECDL si denevoia de informare© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”71

Investeşte în oameni!3. CONCLUZII3.1. DOMENIUL PROIECTĂRII CURRICULUM-ULUI CENTRAT PE COMPETENŢEa) Nivelul cunoştinţelor cadrelor didactice chestionateConcluzionăm că nivelul de cunoştinţe al cadrelor didactice în domeniul proiectării şiimplementării unui curriculum bazat pe competenţe nu este foarte scăzut, scorul mediu obţinutreliefează capacitatea acestora de a proiecta curricula, respectând componentele curriculare.Cadrele didactice chestionate identifică faptul că proiectarea curriculumului bazat pecompetenţe are ambiţia de a structura Curriculumul Naţional pe triada cunoştinţe, capacităţi,competenţe, atitudini. De asemenea, se cunoaşte necesitatea implementării acestui tip de curriculumavând drept constrângeri integrarea României în UE, precum şi evoluţia curriculumului românesc înultimele decenii, care trebuie să ţină seama de tradiţii, valori, context socio-politic.Afirmăm că subiecţii chestionaţi deţin un scor mediu în ceea ce priveşte domeniul proiectării şiimplementării unui curriculum bazat pe competenţe, deoarece aceştia fac referire doar lacompetenţele generale şi specifice, fără a identifica conceptele corelative competenţei : competenţeletransversale, disciplinare, de integrare, generale, specifice, terminale, de bază ,competenţe cheie şisocluri de competenţe. Cunoaşterea acestora determină o proiectare şi implementare eficientă acurriculumului bazat pe competenţe.b) Nivelul competenţelor în domeniu de care dispun cadrele didacticeReferitor la modul în care curriculum bazat pe competenţe facilitează demersul didactic aldisciplinei predate, concluzionăm că subiecţii chestionaţi au răspuns favorabil. Definirea clară acompetenţelor generale şi specifice, utilizarea lor în actul învăţării în vederea atingerii finalităţilorfiecărei discipline, definirea competenţelor cheie şi generale pe discipline, evaluarea corectă acompetenţelor direcţionează acomodarea elevilor cu cerinţele actuale ale vieţii sociale.În concluzie, se impune o mai bună cunoaştere a structurii unei competenţe, în vedereaproiectării eficiente a acestora, astfel încât să determine un caracter formativ procesului instructiveducativ din cadrul disciplinei.Astfel, precizăm că o competenţă are două componente: resursele (mobilizate de elev pentrurezolvarea sarcinilor de învăţare) şi situaţiile problemă (de predare, învăţare şi de evaluare în careelevul mobilizează aceste resurse.Competenţele se situează la confluenţa celor trei verbe: a şti, a face, a deveni.Situaţiile oferă elevului posibilitatea de a forma, exersa, evalua o competenţă.Numai în situaţiiconcrete se vede dacă un elev a învăţat, a dobândit o competenţă.Situaţiile sunt problema complexă,ci nu doar simple exerciţii, ele reprezentând „obstacole cognitive”.c)Temele de interes al cadrelor didacticeParticiparea cadrelor didactice la cursuri de formare profesională în domeniul proiectării şiimplementării curriculumului bazat pe competenţe determină îmbunătăţirea din punct de vederecalitativ a prestaţiei personale, activităţii desfăşurate cu elevii, activităţii desfăşurate la nivelul şcolii.Observăm că interesul respondenţilor este îndreptat către:- clarificarea cât mai bună a noţiunilor de bază cu privire la curriculum, pentru a se asigura oînţelegere cât mai bună de către cursanţi a conţinutului acestei discipline;- aplicarea noului curriculum la o disciplină;- însuşirea cunoştinţelor despre proiectarea curriculară;- aplicaţii practice de proiectare curriculară, centrată pe competenţe;- strategii activ-participative de predare învăţare, strategii de învăţare eficientă, metode şipractici în pregătire-predare, învăţare-evaluare (comunicarea profesională, cooperarea şi lucrul înechipă), crearea materialelor didactice şi a cât mai multor unelte didactice, condiţii spaţio-temporale,materiale;© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”72

Investeşte în oameni!- instrumente de evaluare;- proiectarea şi organizarea activităţilor extracurriculare.- elaborarea instrumentelor de evaluare şi organizarea conţinuturilor învăţării.- majoritatea cadrelor investigate consideră că ar fi utilă o pregătire suplimentară legată de:utilizarea metodelor de învăţare, evaluarea cunoştinţelor, selectarea mijloacelor de învăţare,proiectarea activităţii didactice şi organizarea activităţii didactice.- planificarea activităţilor anuale, lunare, zilnice- planificarea unităţilor de învăţare- proiectarea şi organizarea lecţiilor- proiectarea şi organizarea evaluăriid) Gradul de interes al cadrelor didactice pentru participarea la un curs în acestdomeniuConcluzionăm ca subiecţii chestionaţi sunt interesaţi de participarea la cursul de formare cuscopul de a utiliza metodele învăţate, a evalua cunoştinţele, de a selecta mijloacele de învăţare,proiectare a activităţii.Specificăm că proiectarea asociază fiecărei competenţe o „ familie de situaţii problemă”.Acestea sunt ocazii oferite elevului pentru a exersa sau a fi evaluată o competenţă. Se impune catoate situaţiile problemă asociate unei competenţe să fie echivalente din punct de vedere al graduluide compexitate şi de dificultate. Deci situaţiile problemă sunt intersanjabile, adică pot fi înlocuite unelecu altele.Formarea este o formă de abilitare care să permită celui format să acţioneze într-omanieră flexibilă în domeniul pentru care este format.De asemenea concluzionăm un interes faţa de modul de proiectare a unei evaluări bazată pecompetenţe. Aceasta este privită ca o alternativă la evaluarea tradiţională centrată prioritar pecunoştinţe.Configuraţia reală a proiectării bazate pe competenţe nu paote fi anticipată cu fidelitatedeoarece cadrul didactic se raportează proceslui de învăţare. Universul intern al fiecărui elev estegreu accesibil cadrului didactic.Astfel proiectarea activităţii didactice bazată pe competenţe trebuie săprivească elevul ca pe o individualitate.e) Motivaţia cadrelor didactice pentru participarea la un curs de formare în acestdomeniuMotivaţia cadrelor didactice pentru participarea la cursul de formare este determinată deutilizarea corectă a proiectării didactice evidenţiind competenţele de creştere a performanţelorelevilor.Formarea continuă reprezintă un cadru de devenire a adultului în plan cognitiv, afectiv şipsihosocial,constituind un prilej de dezvoltare personală care să-i permită să creeze noicunoştinţe şi să adapteze cunoştinţele acumultate la contexte aflate într-o continuă schimbare.În cadrul formării continue a cadrelor didactice, persoanele formate nu constitue doar un obiect alformării, ci constitue elemente active ale formării deschise unui parteneriat cu formatorii.Demersul didactic al formării continue este unul centrat pe educat,astfel încât rolulformatorului este acela de a configure contextul,cadrul în care educatul se autoformează. Educatulse situeaza la graniţa dintre educaţie şi autoeducaţie.În ceea ce priveşte finalităţile cursului de formare, se consideră că rolul acestei acţiuniconstă în general în adaptarea sistemelor educative la schimbările ce se produc sau se vorproduce în societate.Formarea continuă vine pe de o parte să ''profesionalizeze'' şi să dezvolte cadrele didactice,iar pe de altă parte, să eficientizeze sistemele educative în sensul stăpânirii evoluţiilor rapide care auloc în plan tehnic, ştiinţific, economic şi social.Principala motivaţie a cadrelor didactice este legată de dezvoltarea unor competenţe noi© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”73

Investeşte în oameni!privind ansamblul structural al experimentelor de predare şi învăţare (obiective, conţinutuei, materialedidactice, activităţi de predare –învăţare-evaluare) planificate, oferite sub îndrumarea un ei instituţii deînvăţământ (în interiorul şi în afara acesteia) în vedrerea atingerii obiectivelor prestabilite.De asemenea, constatăm că se impune ca necesitate prespectiva procesuală de abordare acurriculumului bazat pe competenţe vizând:-proiectarea curriculumului-implementarea curriculumului-evaluarea modului în care a fost implementat curriculum şcolarCadrele didactice care participă la acest program de formare au ca aşteptări formareacompetenţelor de aplicare a unui curriculum bazat pe competenţe prin răspunsul oferit la următoareleîntrbări:1. Ce obiective educative trebuie să realizeze şcoala/instituţia?2. Care sunt experienţele educative în măsură să conducă la realizarea acestor obiective?3. Prin ce metode se va realiza învăţarea?4. Cum vom evalua ceea ce s-a realizat?f) Recomandări privind competenţele specifice şi conţinuturile/temele abordateConcluzionăm că eficienţa cursului de formare este determinată de asigurarea următoarelordirective specifice:-Cunoaşterea competenţelor de bază, avalorilor, paradigmelor şi orientărilor contemporanedinamică,evoluţie, tendinţe ale curriculumului bazat pe competenţe;-Abilitarea cu seturi de complexe de modele mentale, strategii, metode, tehnici, instrumenteoperaţionale şi bune practici utilizabile în identificarea, procesarea, agregarea şi valorizareaindicatorilor specifici ai cursului;-Explorarea şi exersarea alternativelor de proiectare, aplicare, transfer ale matricilor specifice,la nivelul deciziilor macro-, mezo-, micro- în sistemul educaţional;-Formarea abilităţilor de bază privind gestionarea, asigurarea, monitorizarea şi evaluareaimplementării curriculumului bazat pe competenţe;-Exersarea pe studii de caz a capacităţii operaţionale a cadrelor didactice implicate în vedereaperfecţionării aptitudinilor şi abilităţilor, formarea competenţelor specifice, urmate de formarea decompetenţe generale, de valori şi atitudini.Se recomandă ca temele abordate în cadrul cursului de proiectare a curriculumului bazat pecompetenţe să vizeze:- dimensiunea „micro, macro” referindu-se la orizontul de timp pentru care se stabilesc,definesc competenţele şcolare, seturile de competenţe, profilurile de competenţe;- dimensiunea disciplinară/transdisciplinară/transversală - ce diferenţiază obiectivele/competenţele în funcţie de caracterul monodisciplinar sau transdisciplinar;- dimensiunea care vizează legătura/lipsa de legătură a componentelor stabilite cu viaţa, cumediul, cu contextul social.3.2. DOMENIUL METODELOR INTERACTIVE DE PREDARE-ÎNVĂŢAREa) Nivelul cunoştinţelor cadrelor didactice chestionateCadrele didactice chestionate cunosc metodele interactive de predare –învăţare, au maiparticipat la cursuri de formare, dar nu prezintă siguranţă şi nu utilizează frecvent aceste metode.Studiind gradul de cunoaştere al profesorilor despre metodele interactive de predareînvăţareprecum şi modalităţile de organizare eficientă a tipurilor de învăţare, consider necesarabordarea practică a situaţiei de învăţare, oferirea unor repere esenţiale ale modalităţii de conceperea situaţiei de învăţare şi criteriilor de integrare în lecţie, organizare sub diferite forme.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”74

Investeşte în oameni!Astfel concepţiile, punctele de vedere ale cadrelor didactice chestionate despre metodeleinteractive utilizate în cadrul situaţiei de învăţare dau un predominat caracter formativ, implicădesfăşurarea unui experiment, a unor studii de caz, care să ne ofere argumente asupra metodologieide organizare şi integrarea în lecţie a situaţiilor de învăţare, asupra importanţei lorformative prin centrarea pe elev şi adaptarea întregului context de influenţe (obiective şisubiective) la personalitatea elevului.b) Nivelul competenţelor în domeniu de care dispun cadrele didacticeConcluzionăm ca răspuns la chestionarul aplicat că persoanele intervievate dovedesc înprocesul de predare –învăţare competenţe cu rol în motivarea elevilor, dar şi de proiectare eficientă aactivităţii didactice.Competenţele pe care consideră subiecţii chestionaţi că ar trebui să le perfecţioneze în urmasusţinerii cursului de formare sunt : planificarea activităţii de predare-învăţare motivarea elevilor stabilirea canalelor de comunicare şi transmitere către elevi a informaţiilor ştiinţifice îndrumarea elevilor evaluarea gradului de realizare a obiectivelor fiecărei etape evaluarea elevilor pentru a stabili nivelul de cunoştiinţe al acestora conducerea activităţilor desfăşurate în clasă organizarea activităţilor la nivelul clasei coordonarea activităţilor în clasă pentru a asigura concordanţa dintre obiectuiveleindividuale şi cele comune clasei îndrumarea elevilorDe asemenea, considerăm că profilul formativ al învăţământului este determinat şi decompetenţele acţional metodologice, manageriale ale profesorului de a prevede măsuri şi forme deabordare diferenţiată a acţiunilor raportate la nivelul participării elevilor, de a alterna şi diversificamijloacele (situaţiile, sarcinile, metodele, procedele, relaţiile, resursele) pentru motivarea participării şicomunicării active.Considerăm că programul de formare „Metode interactive de predare –învăţare” îşi propunesă evidenţieze importanţa tratării din punct de vedere formativ a situaţiilor de învăţare, organizareasituaţiilor de învăţare specifice metodelor didactice active şi interactive prin care profesorul formeazăelevului deprinderi, capacităţi, competenţe formative pentru ca acesta să atingă performanţe,urmărind educarea şi formarea fiecărui elev în parte, învăţându-l cum să înveţe, cum să-şi selecteze,să ordoneze, să-şi însuşească cunoştinţele şi să le aplice creativ.Considerăm că prin educaţia centrată pe elev, în cadrul situaţiei de învăţare, cadrul didactic îlajută pe elev să-şi formeze deprinderi de a învăţa logic, creativ, de a şti cum să înveţe şi ce să înveţe,de a participa la propria sa formare, de a fi conştient de rezultatele obţinute la un anumit moment, dea analiza cauzele care au determinat obţinerea acestor rezultate, de a lua decizii ameliorative, deci îlînvaţă cum să se autoformeze.Constatăm că subiecţii intervievaţi utilizează într-un procent ridicat metodele interactive, darsunt totuşi multe persoane care utilizează cu precădere prelegerea, ca metodă fundamentală. Deasemenea aceştia identifică atât competenţe generale cum ar fi: competenţe de managementeducaţional, psihosociale, culturale (de promovare a interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii) cât şicompetenţe specifice, punctuale, ce se referă la proiectarea didactică de predare, învăţare şievaluare pentru durate medii (semestre), uniti de invatare si lectii, la organizarii activitatii didacticecentrată la răndul ei pe competenţe. S-a evidenţiat de asemenea şi utilitatea competenţei decomunicare, de a adapta metodele şi tehnicile de predare la nivelul de vârstă şi la specificul clasei deelevi, de diseminare a cunoştinţelor.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”75

Investeşte în oameni!c)Temele de interes al cadrelor didacticeConstatăm pe baza anchetei prin interviul focalizat că sunt specificate trei module care să fiecuprinse în curricula programei, ca teme de interes major pentru cadrele didactice chestionate: Demersuri specifice întreprinse în proiectarea activităţii didactice Forme de organizare a procesului didactic Învăţarea în şcoală Metode de predare-învăţare interactivă ComunicareaObservăm că subiecţii chestinaţi prezintă interes pentru studierea metode de predare învăţareinteractivă în grup, metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, metode de stimulare acreativităţii, metode de cercetare în grup.Din analiza realizată reiese că nivelul de utilizare a metodelor interactive la nivelul lotului desubiecţi investigat este destul de mic.Această situaţie poate fi argumentată astfel: nu toate cadrele chestionate cunosc ce presupune sǎ foloseşti la clasǎ metodelerespective, sau poate cǎ le aplicǎ fără a cunoaşte denumirea acestora; nu la toate disciplinele şcolare se preteazǎ la fel de bine utilizarea acelor metode; unele metode de predare-învăţare interactivă necesitǎ mai mult timp, iar profesorul estepresat de programa şcolarǎ încǎrcatǎ; mai puţin de jumǎtate din numarul persoanelor chestionate au precizat cǎ au urmat un curs de perfecţionare în domeniul metodelor interactive de predare-învǎţare.Printre temele propuse de cadrele didactice chestionate, care să fie dezvoltate în cadrulcursului de formare in domeniul metode interactive de predare-învăţare se regăsesc: metodeleinteractive potrivite sistemului de învăţământ românesc, specificul metodelor interactive de predareînvăţare,rolul metodelor interactive în eficientizarea procesului instructiv-educativ, selectareametodelor interactive de predare - învăţare adecvate situaţiilor de învăţare/disciplinelor/vârstelor,resurse materiale pentru utilizarea metodelor interactive, exemple de situaţii de învaţare în care pot fiutilizate diferite tipuri de metode interactive, rolul metodelor interactive în îmbunătăţirea competenţelorde comunicare orală,metode de stimulare a creativităţii elevilor, transdisciplinaritatea şiinterdisciplinaritatea, avantaje şi dezavantaje ale metodelor interactive comparativ cu metodeletradiţionale, predarea - învăţarea centrată pe elev, inteligenţele multiple, exerciţii de „spargere agheţii”, rolul profesorului în procesul de învăţare interactivă, metode moderne de învăţare prin prismateoriei constructiviste, metode alternative de evaluare.Valenţele formative care susţin metodele interactive ca practici de succes atât pentruevaluare cât şi pentru realizarea obiectivului central al învăţământului şi anume învăţarea, sunturmătoarele: stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi deresponsabilitatea ce şi-o asumă; asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilorîn variate contexte şi situaţii; asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate însistemul noţional, devenind astfel operaţionale; unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţiielevului pe o perioadă mai lungă de timp, depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluarecu caracter de sondaj în materie şi între elevi; asigură un demers interactiv al actelor de predare-evaluare, adaptat nevoilor deindividualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şioriginalitatea acestuia; descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă;© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”76

Investeşte în oameni! reduce factorul stres în măsura în care profesorul este un consilier, iar evaluarea are cascop în primul rând îmbunătăţirea activităţii şi stimularea elevului şi nu sancţionarea cu orice preţ,activităţile de evaluare cuprinzând materiale elaborate de-a lungul unui interval mai mare de timpd)Gradul de interes al cadrelor didactice pentru participarea la un curs în acestdomeniuConcluzionăm că subiecţii chestionaţi consideră că este important să participe la acest cursde formare în cadrul căruia învaţă că accentul trebuie pus pe modalităţile alternative de învăţare şirezolvarea problemelor, că elevii trebuie să isi asume responsabilitatea propriei învăţări subsupravegherea profesorului care trebuie sa introducă în activitatea de predare-învăţare o serie deidei, principii, fapte care trebuie înţelese într-un context semnificativ, este importantă dezvoltarea lanivelul elevilor a unor competenţe de educaţie permanenţă.Cadrele didactice chestionate prezintă interes pentru însuşirea modalităţilor de utilizare ametodelor alternative de evaluare ce încurajează crearea unui climat de învăţare plăcut, relaxat,elevii fiind evaluaţi în mediul obişnuit de învăţare, prin sarcini contextualizate; realizeazăexperimente, elaborează proiecte, alcătuiesc portofolii, acestea fiind în acelaşi timp sarcini deinstruire şi probe de evaluare. Este important ca elevii să înţeleagă criteriile de evaluare, procesulevaluativ, pentru a putea reflecta asupra performanţelor obţinute, a le explica şi a găsi modalităţi deprogres. Elevii nu trebuie evaluati unii in raport cu ceilalti, scopul nu este de a-i ierarhiza, ci de avedea evolutia, progresul, achizitiile.Observăm un grad ridicat de interes din partea subiecţilor intervievaţi pentru învăţareacentrată pe elev. Suntem de părere că situaţiile de învăţare pe care le adoptăm în desfăşurareaprocesului instructiv-educativ reprezintă acţiuni metodologice adaptate la nivelul de dezvoltare şi lastructura personalităţii fiecărui elev utilizate pentru transformarea noţiunilor, a gândirii ştiinţifice înmanifestări comportamentale ale elevului implicat în situaţii de învăţare. Transformarea termenilor,noţiunilor transmise în comortamente de învăţare este rezultatul condiţionării interne a fiecărui elev,realizându-se diferit prin implicarea capacităţii acestuia de transformare şi asimilare conştientă.Ca argumentare practică optăm pentru desfăşurarea situaţiilor de învăţare creativăindividualizată, axată pe elev prin formularea de sarcini ale situaţiei problematice care cer: curiozitateştiinţifică (fiecare elev să fie curios să afle o noţiune nouă); originalitate (să prezinte punctul propriu devedere, fără a-l adopta pe cel al altui copil) ; neconformism (să manifeste dorinţa de a depăşi osituaţie existentă,de a nu se mulţumi cu ceea ce ştie), de a crea o nouă ipoteză ,astfel “sensul actualal transmiterii de cunoştiinţe către tânăra generaţie vizează capacitatea de a gândi creator,deprinderea de a cerceta şi de a descoperi adevăruri noi" (P.loan, 1994, p. 50/51).În această situaţie în care educaţia face posibilă dezvoltarea şi învăţarea inovatoare, este opremisă a rezolvării unei probleme pentru toţi elevii, educatorul ca tehnolog al educaţiei şi îndrumătoral elevului în organizarea logică a cunoştiinţelor nu poate fi decât “promotorul gândirii creatoare"(P.loan, 1994, p. 8).e) Motivaţia cadrelor didactice pentru participarea la un curs de formare în acestdomeniuConstatăm că principalele motivaţii pentru care cadrele didactice prezintă interes de aparticipa la curs sunt: curiozitatea, îmbunătăţirea activităţii, promovarea în cariera didactică, nevoiaacumulării unui anumit număr de credite.f) Recomandări privind competenţele specifice şi conţinuturile/temele abordateConcluzionăm că programul „Metode interactive de predare-învăţare” îşi propune să evidenţiezeimportanţa tratării din punct de vedere formativ a situaţiilor de învăţare, organizarea situaţiilor deînvăţare specifice metodelor didactice active şi interactive prin care cadrul didactic formează elevuluideprinderi, capacităţi, competenţe formative pentru ca acesta să atingă performanţe, urmărind© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”77

Investeşte în oameni!educarea şi formarea fiecărui elev în parte, învăţându-l cum să înveţe, cum să-şi selecteze, săordoneze, să-şi însuşească cunoştinţele şi să le aplice creativ.Niciuna dintre temele acestui program de formare nu trebuie preluată şi acceptată de cătrecadrul didactic ca un adevăr absolut . Mai mult, „pentru ca o teorie a învăţării să-şi găseascăresorturile sale programatice reale, trebuie să se convertească, dintr-o perspectivă explicit şcolară, înteorii sau modele active ale instruirii .„ ( I. Neacşu, 1990, p.81)Printr-o educaţie de calitate se înţelege că importante sunt nevoile şi interesele copilului, pecare cadrul didactic trebuie să le respecte şi să planifice procesul de predare-învăţare-evaluare ţinândseama de aceste nevoi, pentru ca elevul să se poată integra cu succes în societatea cunoaşterii şi aface faţă schimbării. Tendinţele actuale, privind modernizarea procesului de învăţământ, are învedere lejeritatea relaţiei dintre copii şi cadrele didactice, atractivitatea metodelor de predareînvăţare-evaluare.Metodeleineractive de învăţare presupun adaptabilitate maximă la situaţiidiverse,creativitate, spontaneitate şi imaginaţie, atât din partea cadrului didactic, cât şi din partea celuicare se lasă educat.Capacitatea de aplicare a principiului individualizării şi al tratării diferenţiate a elevilor,presupune din partea profesorului: folosirea raţională a mijloacelor de învăţământ; desfăşurarea unor lecţii de recapitulare; promovarea învăţării prin descoperire; prezentarea şi explicarea obiectelor activităţii; învăţarea să se realizeze de la cunoscut la necunoscut; utilizarea de către elevi a celor învăţate, în sarcini didactice; dozarea raportului cuvânt/observaţie; realizarea autonomă de către elevi a unor sarcini de învăţare. construirea de probe de evaluare şi de bănci de itemi, disponibile elevilor şi profesorilor,care să indice progresul în îvăţare pe discipline, cicluri şi arii crriculare; elaborarea standardelor de evaluare şi examinare centrate pe formarea de competenţe şideprinderi, respective elaborarea descriptorilor de performanţă/ criterii de performanţă, care săpermită evaluarea progresului în învăţare a elevilor.3.3. DOMENIUL MANAGEMENTULUI CLASEI – GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂa) Nivelul cunoştinţelor cadrelor didactice chestionateCadrele didactice chestionate prezintă un nivel mediu de cunoaştere în problematicamanagementului clasei de elevi.Important de reţinut este faptul că subiecţii chestionaţi sesizează necesitatea şi posibilitateade a privi profesorul ca manager. Astfel comportamentul managerial este extins de la nivel global,instituţional, la cel al clasei, al rezolvării diferitelor situaţii specifice . Cadrele didactice chestionateidentifică principiul descentralizării manageriale prin care se permite înţelegerea obiectivelor şi amodului de rezolvare, participare directă, asumare de responsabilităţi, noi roluri şi de către profesor,la nivelul conducerii activităţii în clasă.Concluzionăm pe baza datelor obţinute de la subiecţii intervievaţi că se aşteaptă formarea lorprin acest curs pentru un un „management al schimbării” al rolului profesorului- manager.De asemenea, suntem de părere că profesorul manager va trebui să îşi însuşească şi săaplice noile atribute ale managementului :- Raţionalitatea, argumentarea multiplă pentru schimbare, fie din partea societăţii, fie aorganizaţiei şcolare, precum şi a clasei de elevi;- Modificarea modului de intervenţie în situaţii concrete, pentru provocarea, diversificarea lorîn acord cu aşteptările, particularităţile elevilor;© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”78

Investeşte în oameni!- Înlocuirea managementului bazat pe control cu unul proiectat pe participare, afirmare,asumare responsabilă, implicare a sa şi a elevilor în diversitatea situaţiilor educaţionale- Opţiunea strategică pentru comunicare, motivare, participare, formare, pentru dezvoltareaactivă a clasei;- Cunoaşterea, abordarea constructivă şi înlăturarea barierelor în faţa dezvoltării, variatelorforme de rezistenţă la schimbare, trecând de la negare la adaptare, afirmare.b) Nivelul competenţelor în domeniu de care dispun cadrele didacticeAnalizând datele din cercetare afirmăm că majoritatea cadrelor investigate consideră căparticiparea la un program de formare profesională în domeniul managementului clasei de elevi, i-arajuta într-o măsură foarte mare atât din perspectiva prestaţiei personale, cât şi din perspectivaactivităţii desfăşurate cu elevii clasei sau chiar la nivel organizaţional.Următoarele principii se utilizează în construirea modelului de competenţe în domeniulmanagementului clasei :- flexibilitatea, polivalenţa trăsăturilor generale reprezintă o caracteristică a dimensiunilorpersonalităţii profesorului manager- surprinderea dimensiunilor comportamentale ce vizează atât latura didactică, cât şi ceamanagerială- utilizarea unei combinaţii de dimensiuni ale personalităţii celor implicaţi- personalitatea profesorului manager este un rezultat al acumulărilor în timp- succesul managerial al profesorului nu poate fi considerat decât ca un proces integrat celuipedagogic general profesional, de formare-dezvoltare directă a elevilor prin activităţile dinclasă- succesul managerial educaţional al profesorului îi caracterizează nivelul afirmării, maturizăriipersonalităţii, raţionalitatea şi creativitatea praxiologică- managementul de succes este concretizat în îndeplinirea variatelor roluri specifice- managementul de succes prezintă grade diferite de armonizare, maturizare, dezvoltareConcluzionăm că parcurgerea programului de formare în domeniul managementul clasei de eleviimplică perfecţionarea capacităţilor şi competenţelor, conduitei profesorului ca lider care influenţeazădecisiv puterea de persuasiune, de influenţare, de antrenare activă în situaţii şi acţiuni, modul şicalitatea perceperii, înţelegerii, acceptării, adoptării comportamentelor şi mesajelor de către elevi.Realizând o analiza descriptivă asupra răspunsurilor referitoare la temele de interes alecadrelor didactice putem să concluzionăm necesitatea şi posibilitatea de a privi profesorul camanager. Astfel comportamentul managerial este extins de la nivel global, instituţional, la cel al clasei,al rezolvării diferitelor situaţii specifice.Evaluând astfel opiniile favorabile afirmării rolurilor profesorului – manager, consider că seacceptă un manager al schimbării, acesta trebuind să aplice el însuşi noile atribute alemanagementului:- raţionalitatea, argumentarea multiplă pentru schimbare- modificarea modului de intervenţie în situaţii concrete în acord cu particularităţile elevilor- înlocuirea managementului bazat pe control cu unul proiectat pe participare- cunoaşterea, abordarea constructivă şi înlăturarea barierelor în faţa dezvoltării.De asemenea rezultă că rolul profesorului ca educator, este puternic influenţat de aşteptărileşi presiunile de rol, formulate de către factorii organizaţionali, factorii de personalitate (capacităţi,motivaţii, trăiri, aşteptări, valori).Cadrele didactice intervievate apreciază ca având o importanţă deosebită măsura de a crea şimenţine un mediu de învăţare adecvatîn care elevii să participe cu entuziasm şi în mod activ laactivităţi.Concluzionăm că pentru luarea acestei măsuri este necesară conturarea competenţelorcadrului didactic care se vor perfecţiona prin urmarea cursului : competenţa de comunicare,competenţa teleologică (de a stabili şi urmări obiective), competenţa decizională, competenţa© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”79

Investeşte în oameni!apreciativă. Considerăm că managementul răspunde nevoii de conducere a realizării obiectivelorformativ-educative, iar profesorul are atunci nevoie de o formare pe măsură: capacităţi,competenţe,atitudini axate pe această concepţie democratică a educaţiei.c)Temele de interes al cadrelor didacticeObservăm că interesul cadrelor didactice chestionate este îndreptat spre teme precum:- Gestionarea situaţiilor conflictuale- Managementul instruirii- Proceduri şi strategii de intervenţieAceste teme sunt determinate de predilecţia cadrelor didactice de a forma, dezvolta abilităţi,deprinderi practice ale elevilor, urmată de formarea dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelorelevilor, comunicarea interpersonală, dezvoltarea de noi aptitudini elevilor, transmiterea, asimilareainformaţiilor şi cunoştinţelor de către elevi, gestionarea situaţiilor de criză, rezolvarea problemelordisciplinare.Dacă la chestionar cadrele didactice intervievate au răspuns astfel, la ancheta prin interviufocalizat au propus următoarele teme:- Managementul clasei- Managementul conţinutului- Comunicarea- Etapele dezvoltării psihologice ale copilului- Gestionarea situaţiilor de criză în clasăConsiderăm că programul trebuie să pună accent pe „Gestionarea situaţiilor de criză în clasă”,deoarece este o temă pe care participanţii la interviu doresc să o studieze, dar în acelaşi timp nu esteaplicată la clasă, situându-se în analiza chestionarului pe poziţia a şasea.Suntem de părere că prin participarea la programul de formare cadrele didactice săperfecţioneze competenţe de rezolvare a situaţiilor tensionale abordate ca proces de scurtă durată,medie sau lungă, parcurgând astfel mai multe etape:-identificarea, cunoaşterea categoriei de conflict, forma de manifestare, părţi implicate, primeleexplicaţii;-analiza situaţiei, din perspectivă cauzală, factorială, de conţinut, utilizând gama procedeelorde acumulare şi interpretare a informaţiilor variate;-luarea deciziei de rezolvare, după criterii manageriale, psihopedagogice, împreună cu elevii,construind alternative de rezolvare;- construirea programului de intervenţie educativă, pe etape, operaţii, cu animite metode,împreună cu elevii;- aplicarea programului, reglarea din mers, prin evaluare continuă;- evaluarea finală, analiza eficienţei, succesului, a aspectelor nerealizate, ca şi continuareamonitorizării.Considerăm, de asemenea, că se impune tratarea detaliată a temei referitoare la Comunicare,aceasta fiind o condiţie de eficienţă managerială.Astfel, profesorul tebuie să analizeze comunicarea ca:-tehnică de relaţionare şi circulaţie a informaţiilor;-semantică (referindu-se la gradul de corespondenţă între codurile existante de emitere şidescifrare a mesajului, între limbajul folosit şi semnificaţia dată;)- eficienţă (optimizarea organizării canalelor de informare, a reţelelor de comunicare în maimulte direcţii);-retroacţiune, feedback (identificarea efectelor,cauzelor perturbatoare şi ducerea deciziei decorelare, ameliorare, dezvoltare);d) Gradul de interes al cadrelor didactice pentru participarea la un curs în acest domeniuReferindu-ne la gardul de interes al cadrelor didactice pentru participarea la curs identificăm© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”80

Investeşte în oameni!necesitatea perfecţionării în vederea utilizării corespunzătoare a metodelor moderne cu privire lagestionarea situaţiilor de criză ce vor îmbunătăţi calitatea procesului instructiv-educativ prin:- Îmbunătăţirea comunicării- Utilizarea adecvată a noţiunilor de management general şi special- Formarea competenţelor specifice celor trei componente esenţiale ale managementuluiclasei: conţinut, disciplină şi relaţii interpersonale- Stăpânirea concerptelor şi teoriilor moderne de comunicareCadrele didactice chestionate susţin că este necesară o pregătire profesională suplimentară,pentru:- intervenţia în rezolvarea unor probleme ale copiilor cu nevoi speciale- gestionarea situaţiilor de criză- prevenirea problemelor disciplinareLimitarea cadrului didactic doar la experienta sa, fără a o pătrunde pe cea a semenilorcondamnă la stagnare, la obişnuinţă comodă, la exerciţii de rutină.Se înţelege de ce în dezvoltarea profesională a cadrului didactic,nu durata experienţei salepedagogice contează, cât mai eles efectele esenţiale obţinute şi deschiderea sa continuă spreexperienţe social-educative.Continua informare şi acceptarea ideii de a se supune unui permanent proces deperfecţionare şi educaţie este, de asemenea, condiţie a eficienţei personale în învăţământ; ea reiesedin nevoia reală de cercetare, de acumulare de noi date, de căutare de noi soluţii, de adaptare la noigeneraţii şi situaţii schimbate, de învăţare şi asimilare de noi tehnici, mijloace şi procedee modernede instruire si educaţie.Fără o pregătire de specialitate corespunzatoare, fără un studiu individual permanent, activitateaprofesională nu poate fi racordată programului de modernizare a învăţământului.e) Motivaţia cadrelor didactice pentru participarea la un curs de formare în acestdomeniuPrincipalele motive ale cadrelor didactice de a participa la un curs curs de management alclasei de elevi se clasează în următoarea ordine:- îmbunătăţirea activităţii didactice,- promovarea în carieră,- nevoia acumulării unui anumit număr de credite transferabile.În orice colectivitate, clasă, grup apar stări tensionale provocate de cauze diferite,manifestându-se sub forme variate, latente sau active, în mod progresiv sau regresiv, de scurtă saude lungă durată. De aceea cadrele didactice au optat pentru participarea la acest curs. Astfel îşi vorperfecţiona competenţele de manageriere a situaţiilor de criză din cadrul clasei.În funcţie de gradul de dezvoltare a stărilor tensionale, cadrul didactic-manager dă dovadăclară a eficienţei conducerii sale. Cadrul didactic în rolul său de manager al clasei de elevi ar trebui săadopte un management preventiv prin care să anticipeze orice abatere a elevilor de la norme, reguli,raţionamente ce poate duce imediat spre manifestarea diferitelor comportamente.Acest program de formare îşi propune să promoveze ideea că numai printr-un astfel demanagement preventiv se poate înlătura instalarea situaţiei de criză educaţională pe care R, B. Iucu,1999, p. 93 o defineşte ca „ un eveniment sau complex de evenimente inopinate, neaşteptate, dar şineplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea ori siguranţa clasei respectiveşi a membrilor acesteia” .f) Recomandări privind competenţele specifice şi conţinuturile/temele abordateProfesorul ca manager al clasei de elevi răspunde nevoii de conducerea realizării obiectivelorformativ-educative. Profesorul are nevoie de o formare pe măsură: capacităţi, competenţe, atitudiniiaxate pe această concepţie democratică asupra educaţiei.Concluzionăm că programul îşi propune să formeze cadrelor didactice- competenţe normative generale:© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”81

Investeşte în oameni! de a echilibra şi realiza cu succes toate categoriile de obiective informative-formativeeducative; a cunoaşte şi a sprijini prioritar trăsăturile pozitive; a îmbina centrarea activităţii pe obiective – pe elevi – pe situaţii – pe strategii; a orienta prioritar conducerea acţiunilor după criteriile succesului şi eficienţei a acorda prioritate prespectivei în faţa activităţii curente limitate; a acorda prioritate raţionalităţii şi creativităţii în faţa empiricului; a promova abordarea interdisciplinară în pregătirea, rezolvarea şi optimizarea acţiunilor; a combina diferite stiluri în conducerea elevilor şi rezolvarea situaţiilor de criză ls nivelul clasei.- competenţe acţional-metodologice: în previziune, planificare, proiectare, programare (competenţa de a acumula categoriile deinformaţii necesare activităţii date, de a cuprinde echilibrat diferitele conţinuturi de proiectaremanagerială, de a efectua analize diagnostice după evaluări criteriale iniţiale, a cunoaşte şi a prevedeobstacole generatoare de insucces şi soluţii adecvate); în organizarea activităţii, situaţiilor educaţionale (competenţa de a ordona logic elementeleactivităţii şi situaţiile, a analiza şi doza utilizarea resurselor, de a construi situaţii pedagogicmanagerialevariate prin combinarea elementelor procesului, de a prelucra şi a structura logicconţinuturile date în raport cu obiectivele şi celelalte condiţii concrete, a raţionaliza utilizareaelementelor activităţii şi relaţiilor lor pentru eficienţă, a prevede măsuri şi forme de abordarediferenţiatăa acţiunilor după nivelul participării elevilor; în pregătirea, luarea şi aplicarea deciziilor pedagogic- manageriale (competenţa de a îmbinadeciziile strategice-pe obiective genarale- cu cele tactice –pe obiective specifice, de a aborda şicombina şi alte categorii de decizii necesare, de a acumula şi utiliza informaţii iniţiale cât mai variateasupra condiţiilor realizării obiectivelor, a elabora variante decizionale în mod ştiinţific, a prevedeaunitate între hotărâri-acţiuni-evaluare-optimizare, de a antrena elevii în decizii curente şi în aplicareasau modificarea lor, de a delega responsabilităţi concrete; în coordonarea, conducerea, îndrumarea elevilor (competenţa de a utiliza procedee variateîn motivarea elevilor pentru participarea activă, de a oferi puncte de sprijin în efectuarea diferitelorsarcini, a oferi variante de rezolvare adaptabile particularităţilor elevilor, de a echilibra exersareasituaţională a diferitelor deprinderi, capacităţi, atitudini ale elevilor, de a consilia elevii pe problemeconcrete ale activităţii sau ale integrării şcolare şi sociale, de a utiliza corect autoritatea şi rolurile saleformale în crearea şi menţinerea climatului de dezvoltare participativă.3.4.DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMĂRII ŞI AL COMUNICĂRIIa) Nivelul cunoştinţelor şi competenţelor cadrelor didactice chestionate în domeniulabordat de chestionareAnalizând răspunsurile subiecţilor invastigaţi, reiese că majoritatea declară că se situează la unnivel mediu de utilizare a competenţelor digitale, 61%, 21% la un nivel avansat, 12% începători şi 6%experimentaţi.De asemenea, se constată că doar 2% dintre aceştia deţin certificatul ECDL.b) Temele de interes ale cadrelor didactice în fiecare domeniuDin analiza facuta, reiese ca foarte majoritatea subiectilor investigaţi sunt interesaţi în specialde calculul tabelar si baze de date, in aceeasi masura de realizarea prezentarilor Power Point, dar şide concepte de bază în domeniul IT.Putem concluziona că temele de interes ale subiecţilor investigaţi sunt corespunzătoaremodulelor ECDL Start :- Concepte de baza in domeniul IT – Modulul 1© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”82

Investeşte în oameni!- Procesare de text – Modulul 3 – Microsoft Word- Calcul tabelar– Modulul 4 – Microsoft Excel- Prezentari –Modulul 6 – Microsoft Power PointRaspunsurile lor ne indreptatesc sa credem ca programul de formare se va derula spreobtinerea permisului ECDL START.c) gradul de interes al cadrelor didactice pentru participarea la un curs în domeniul abordat dechestionar;Din răspunsurile subiecţilor investigaţi, reiese încrederea pe care o au cadrele didactice încreşterea performanţelor profesionale prin utilizarea mijloacelor IT şi încrederea pe care o acordăunui astfel de program de formare.d) motivaţia cadrelor didactice pentru participarea la un curs de formare din domeniul abordat defiecare chestionar;Din analiza raspunsurilor la intrebarile chestionarului se distinge in primul rand dorintasubiectilor de a participa la un program de formare in domeniul IT, in primul rand pentru dorinta deperfectionare si abia apoi pentru obtinerea permisului ECDL.Majoritatea subiecţilor consideră că deţinătorii permiselor ECDL deţin competenţe de bază înutilizarea unui computer personal şi în folosirea unor aplicaţii ale calculatorului întâlnite in activităţilecurente.Din răspunsurile cadrelor didactice chestionate, se observa ca motivul principal pentru careacestea doresc sa parcurga un program de formare in domeniul IT este dorinta de perfectionare,urmat de obtinerea permisului ECDL si de nevoia de informaree) RecomandăriDin analiza raspunsurilor la intrebari reiese că subiecţii sunt interesaţi de parcurgerea unuiprogram de formare acreditat de tip scurt sau mediu, cu mai puţin de 60 de ore.Trebuie sa se aiba in vedere si modulele pentru care vor fi instruiti subiectii, la o prima vedere,dupa analiza chestionarelor acestea parand a fi:Modulul 1 – Concepte de baza in Tehnologia InformatieiModulul 3 – Procesar de text: Aplicatia Microsoft WordModulul 4 – Calcul tabelar: Aplicatia Microsoft ExcelModulul 6 – Prezentari: Aplicatia Microsoft Power PointModulul 7 – Internet si comunicare: Aplicatiile Internet Explorer si Microsoft OutlookToate aplicatiile mentionate mai sus asigura atat posibilitatea subiectilor de a cunoaste sistapani modul de utilizare al mijloacelor IT, dar si utilizarea acestora, atat pentru crearea unordocumente personale pentru evidenta, urmarire si documentare, dar si a unor prezentari pentrucresterea atractivitatii orelor de predare.De asemenea, aplicatiile studiate dau posibilitatea cadrelor didactice sa creeze mici softurieducationale, este vorba de foi de calcul in Microsoft Excel pentru invatare si evaluare, de prezentariin Microsoft Power Point si de posibilitatea de a utiliza mijloacele de cautare pe Internet pentru a gasiceea ce este necesar, dar si a utilizarii mijloacelor de comunicare cu alte cadre didactice, dar si cuelevii, pentru rezolvarea mai rapida si cu eficienta ridicata a problemelor aparute.Pe baza informaţiilor obţinute în urma analizei de nevoi, vor fi selectate programeleanalitice pentru ECDL şi vor fi selectate/pregătite/adecvate conţinuturile celor 3 module(incluzând şi cele 2 module complementare), la categoriile de cadre didactice din grupul ţintă,precum şi vârstelor elevilor cu care lucrează acestea pe nivele de şcolaritate de către experţiidezvoltare conţinut.© Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman - Proiect POS DRU/87/1.3/S/61602“Carieră de succes în învăţământul preuniversitar prin implementarea de programe de formare inovative”83