22<strong>Al</strong>exandru Mareş 18a cititorului şi faptul că pe durata secolelor al XV-lea şi al XVI-lea în acestăprovincie istorică nu a fost atestată nici o copie a romanului Varlaam şi Ioasaf 35 .Cât priveşte implicarea lui Neagoe în alegerea numelor purtate <strong>de</strong> cei doi călugări,aceasta rămâne o simplă ipoteză, în <strong>de</strong>zacord oricum cu ceea ce se consemnează înpreambulul Cuvântului cătră 2 slugi, un<strong>de</strong> abandonarea lui Neagoe <strong>de</strong> către cei doitineri <strong>de</strong>mnitari este prezentată în antiteză cu intenţia sa <strong>de</strong> a-i cinsti şi milui încalitatea lor <strong>de</strong> curteni 36 . Pe <strong>de</strong> altă parte, este cazul să ne întrebăm dacă Neagoe,tată natural a şase copii, putea să-şi aroge rolul <strong>de</strong> părinte spiritual al celor doineofiţi. Apelări <strong>de</strong> genul „feţii miei” şi „coconii miei” la adresa lui Varlaam şiIoasaf, precum şi <strong>de</strong>claraţia expresă că ar fi tatăl lor („cela ce sânt oaia cea rătăcităşi tatăl vostru” 37 ) sună ciudat în gura domnitorului, dar <strong>de</strong>vin întrutotul explicabilecând le raportăm la un autor din mediul monahal.Ultimul argument a fost <strong>de</strong>sprins <strong>de</strong> N.A. Ursu dintr-un enunţ al Cuvântuluicătră 2 slugi („După acéia, feţii miei, <strong>de</strong> va vrea Dumnezeu să mă împreune cu voi,câte voiu şti, noi vom vorbi şi mi-o voi învăţa, iară nu <strong>de</strong>n mintea mea, ce <strong>de</strong>nînvăţătura Domnului Dumnezeului, Isus Hristos” 38 ), din care rezultă că Neagoe arfi nutrit gânduri <strong>de</strong> călugărie 39 . Atitudinea favorabilă <strong>de</strong>spărţirii <strong>de</strong> lumea <strong>de</strong>şartă,care se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> din textele celor două învăţături, nu se împacă în nici un fel cuceea ce ştim din documentele vremii referitor la preţuirea acordată <strong>de</strong> Neagoevestimentaţiei scumpe şi pietrelor preţioase 40 . Faptul că în Învăţăturile către Teodosiese recomandă ca slugile domneşti să fie frumos îmbrăcate „spre lauda şi cinsteadomnului” 41 nu vine să confirme, cum s-a afirmat, aplecarea lui Neagoe spre lux şifast 42 . Recomandarea respectivă are tot un substrat teologic, întrucât celui cestrânge avuţie numai pentru sine, fără a împărţi, în cazul <strong>de</strong> faţă, şi slugilor, îi „va fiîn ceia lume sufletul pierdut în periciune” 43 . În realitate, Neagoe nu s-a condus dupăîn<strong>de</strong>mnul pe care Ioan Hrisostom l-a dat în prima parte a Învăţăturilor cătreTeodosie: „Aşa şi tu, îmbracă-ţi trupul în veşmânt mult mai slab” 44 .Ar mai fi <strong>de</strong> consemnat un fapt care la rândul lui nu sprijină paternitatea luiNeagoe asupra celor două învăţături, şi anume: neindicarea în text a mănăstirii în35 Dan Horia Mazilu, Varlaam şi Ioasaf. Istoria unei cărţi, Bucureşti, 1981, p. 57–62.36 Învăţăturile (ed. 1970), p. 345.37 Ibi<strong>de</strong>m, p. 351.38 Ibi<strong>de</strong>m.39 Când şi <strong>de</strong> cine a putut fi iniţiată elaborarea Învăţăturilor lui Neagoe Barasab către fiulsău Teodosie?, în volumul autorului Contribuţii la istoria literaturii române. Studii şi note filologice,[I], Iaşi, 1997, p. 17.40 P.P. Panaitescu, Învăţăturile lui Neagoe Barasab. Problema autenticităţii, p. 150–151, 160.41 Învăţăturile (ed. 1970), p. 297.42 Zamfirescu, op. cit., p. 93.43 Învăţăturile (ed. 1970), p. 297.44 Învăţăturile lui Neagoe Barasab către fiul său Theodosie. Ediţie facsimilată după uniculmanuscris păstrat, transcriere, traducere în limba română şi studiu introductiv <strong>de</strong> G. Mihăilă. Cu oprefaţă <strong>de</strong> Dan Zamfirescu, Bucureşti, 1996, p. 195.
19 Două scrieri atribuite lui Neagoe Basarab 23care s-au călugărit Varlaam şi Ioasaf şi în care ultimul dintre ei a fost înmormântat.Numai un autor care a imaginat povestea celor doi <strong>de</strong>mnitari trecuţi la monahismputea, ba chiar trebuia, să proce<strong>de</strong>ze astfel. O localizare precisă a mănăstirii (şi nuuna invocată prin substitute pali<strong>de</strong> <strong>de</strong> genul „la acel loc”, „acolea”, întâlnite în text)ar fi compromis întreaga contrafacere, membrii unei comunităţi monastice cunoscându-seîntre ei şi având, totodată, cunoştinţă <strong>de</strong> cei care le-au premers în lăcaşulrespectiv.5. Am amintit mai sus, p. 17–18, că s-au constatat asemănări în privinţa i<strong>de</strong>ilor şi astilului între cele două învăţături, pe <strong>de</strong> o parte, şi Învăţăturile către Teodosie, pe<strong>de</strong> altă parte. Sub raport lingvistic, există, <strong>de</strong> asemenea, asemănări izbitoare întrecele două categorii <strong>de</strong> texte. Din rândul acestora spicuim câteva exemple 45 : acoleaadv. „acolo” (AI 352 – IT 151, 169, 173), argat s.m. „slugă” (CI 351 – IT 241, 255),cineşi pron. nehot. „oricine” (CI 349 – IT 263), domiri vb. „a se lămuri” (CI 345 –IT 201), fieştece pron. nehot. „fiecare” (AI 352 – IT 128, 194, 314), întristăciune s.f.„întristare” (CI 350 – IT 196, 204, 233 etc.), lenevos s.m. „leneş” (CI 351 – IT 200,286, 290 etc.), mertic s.n. „porţie <strong>de</strong> hrană” (AI 351, 352 – IT 294), năpusti vb.„a părăsi” (CI 345, 347 – IT 145, 282, 309), neclătit adj. „nemişcat” (CI 347 – IT 127,183, 272), nevoinţă s.f. „trudă, strădanie” (CI 348 – IT 128, 133, 147 etc.), osteninţăs.f. „osteneală” (CI 349 – IT 206, 221, 236), priveghea vb. „a veghea” (CI 346, 348 –IT 221, 227, 251), propaste s.f. „prăpastie” (CI 351 – IT 148, 242, 306 etc.),urâciune s.f. „ură” (CI 348 – IT 313), zvăpăiat adj. „neastâmpărat” (CI 347 – IT 132,220, 247). Să mai notăm în rândul asemănărilor şi trei sintagme: dor şi pohtă(CI 350 – cu dor şi pohtă IT 181, 197), hrana raiului (CI 350 – IT 218, 219, 238 etc.)şi necaz şi dosadă (CI 345, 347 – IT 325). În sfârşit, scrierile amintite se apropieîntre ele şi prin apelul pe care îl fac la construcţiile cu dativul etic, o particularitatemorfologică mai rar atestată în trecut: „Dirept acéia, să mi-ţi <strong>de</strong>şchiză DomnulDumnezeu cămara ceriului, şi să mi-ţi fie uşile <strong>de</strong>şchise...” (CI 345), „O învăţăturăoarece mi-ţi scrisésem...; ce Domnul nostru Isus Hristos să mi te priimească şi sămi te înveţe...” (AI 352) – „Pentr-acéia cu nevoinţă şi cu umilinţă mi te scoală şi teînchină...” (IT 243), „Şi să mi te închini, fătul mieu, şi să săruţi rana cea cinstită...”(IT 243).Pe lângă asemănări, între cele două categorii <strong>de</strong> texte există şi unele <strong>de</strong>osebiri. Lesemnalăm, în primul rând, pe cele din domeniul lexical: faţă făţiş loc. adv. „faţă înfaţă”: „Că Moisi cu postul grăi cu Dumnezeu Savaoth în Muntele Sinai, faţă făţiş,ca cum ar grăi cineva cu o soţie a lui...” (CI 348) – faţă la faţă (IT 280), împâclatadj. „acoperit cu pâclă, întunecat”: „şi-i iaste trupul aruncat în tunérecul celîmpâclat şi în focul cel vécinic” (CI 347) – (întunérecul) cel osebit (IT 248, 290,332), (întunérecele) céle osibite (IT 331), împiedicătoriu s. m. „cel care împiedică;45 Pentru textele supuse comparaţiei folosim următoarele sigle: AI (= <strong>Al</strong>tă învăţătură, asemeneceştiialalte), CI (= Cuvânt <strong>de</strong> învăţătură al bunului creştin domn Neagoe voivod, domnulUngrovlahiei, cătră 2 slugi credincioase...), IT (= Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul săuTheodosie).
- Page 1 and 2: LIMBA ROMÂNĂAnul LXI 2012 Nr. 1ia
- Page 3 and 4: DIMITRIE MACREAPortretul lui D. Mac
- Page 5 and 6: FILOLOGIEMircea AnghelescuPROFESORU
- Page 7 and 8: 3 Profesorul Emil Turdeanu 7pachete
- Page 9: 5 Profesorul Emil Turdeanu 9decanul
- Page 12 and 13: 12Cristina-Ioana Dima 8BAR, ms. rom
- Page 14 and 15: 14Cristina-Ioana Dima 10care provin
- Page 16 and 17: 16Alexandru Mareş 12UNE CARTE ET S
- Page 18 and 19: 18Alexandru Mareş 14steagul în mi
- Page 20 and 21: 20Alexandru Mareş 16Pavel Chihaia
- Page 24 and 25: 24Alexandru Mareş 20diavol”: „
- Page 26 and 27: 26Eugen Pavel 22Curtea de Argeş, s
- Page 28 and 29: 28Eugen Pavel 24manuscrisul copiat
- Page 30 and 31: 30Eugen Pavel 26polonă şi german
- Page 32 and 33: 32Eugen Pavel 28traducătorii nu au
- Page 34 and 35: 34Eugen Pavel 30cu fidelitate, mai
- Page 36 and 37: 36Eugen Pavel 32că, în acelaşi c
- Page 38 and 39: 38Maria Stanciu-Istrate 34ale logof
- Page 40 and 41: 40Maria Stanciu-Istrate 36Un adject
- Page 42 and 43: 42Maria Stanciu-Istrate 38(263 v );
- Page 45 and 46: VIAŢA CUVINTELORPârvu BoerescuNOT
- Page 47 and 48: 3 Note etimologice şi lexicale 47m
- Page 49 and 50: 5 Note etimologice şi lexicale 49c
- Page 51 and 52: 7 Note etimologice şi lexicale 51I
- Page 53 and 54: 9 Note etimologice şi lexicale 53M
- Page 55 and 56: 11 Despre fel „în multe chipuri
- Page 57 and 58: 13 Despre fel „în multe chipuri
- Page 59 and 60: 15 Despre fel „în multe chipuri
- Page 61 and 62: TOPONIMIEAdrian RezeanuOICONIMIE MA
- Page 63 and 64: 3 Oiconimie maramureşană 63De exe
- Page 65 and 66: 5 Oiconimie maramureşană 65ale nu
- Page 67 and 68: 7 Oiconimie maramureşană 674.3.4.
- Page 69 and 70: 9 Oiconimie maramureşană 69verigi
- Page 71: 11 Oiconimie maramureşană 71rezul
- Page 74 and 75:
74Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 76 and 77:
76Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 78 and 79:
78Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 80 and 81:
80Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 82 and 83:
82Carolina Popuşoi 10este adverb,
- Page 84 and 85:
84Carolina Popuşoi 12una imaterial
- Page 86 and 87:
86Carolina Popuşoi 14structurile
- Page 88 and 89:
88Carolina Popuşoi 16d) Trăsătur
- Page 90 and 91:
90Carolina Popuşoi 18GALR (2005)Po
- Page 92 and 93:
92Dana-Luminiţa Teleoacă 20asemen
- Page 94 and 95:
94Dana-Luminiţa Teleoacă 22Iudeea
- Page 96 and 97:
96Dana-Luminiţa Teleoacă 24după;
- Page 98 and 99:
98Dana-Luminiţa Teleoacă 26blasta
- Page 100 and 101:
100Dana-Luminiţa Teleoacă 283.2.
- Page 102 and 103:
102Dana-Luminiţa Teleoacă 30lor..
- Page 104 and 105:
104Dana-Luminiţa Teleoacă 32conse
- Page 106 and 107:
106Dana-Luminiţa Teleoacă 34de al
- Page 108 and 109:
108Dana-Luminiţa Teleoacă 36Sinta
- Page 110 and 111:
110LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 2(vezi
- Page 112 and 113:
112LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 4Făr
- Page 114 and 115:
114LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 6Carte
- Page 116 and 117:
116LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 8respe
- Page 118 and 119:
118LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 10Info
- Page 120 and 121:
120LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 12şi
- Page 122 and 123:
122LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 14Împ
- Page 124 and 125:
124LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 16Astf
- Page 127:
SEMNALĂRIANDREI EŞANU (coord.), N
- Page 130 and 131:
130Dana-Luminiţa Teleoacă 2Un sec
- Page 132 and 133:
132Dana-Luminiţa Teleoacă 4Asupra
- Page 134 and 135:
134Marius Sala 2M-am apucat să scr
- Page 136 and 137:
136Indicele revistei „Limba româ
- Page 138 and 139:
138Indicele revistei „Limba româ
- Page 140 and 141:
140Indicele revistei „Limba româ
- Page 142 and 143:
142Indicele revistei „Limba româ
- Page 144 and 145:
144Indicele revistei „Limba româ
- Page 146 and 147:
146Indicele revistei „Limba româ
- Page 148 and 149:
148Indicele revistei „Limba româ
- Page 150 and 151:
150Indicele revistei „Limba româ
- Page 152 and 153:
152Indicele revistei „Limba româ
- Page 154 and 155:
154Indicele revistei „Limba româ
- Page 156:
156Indicele revistei „Limba româ
- Page 159:
LIMBA ROMÂNĂCalea 13 Septembrie n