42Maria Stanciu-Istrate 38(263 v ); Şî-ş ispoveduiia păgânătatea lui cea mai <strong>de</strong>nainte, vădindu-ş crudiia lui (cese zice nemilosârdiia lui) ce-au fost având asupra creştinilor (267 r ). În versiuneaslavonă îi corespun<strong>de</strong> surovǐstvo „arrogantia” (Miklosich, s.v.), <strong>de</strong>rivat <strong>de</strong> la adj. sl.surovǐ „crudus” (Miklosich, s.v.). Însă rom. crudie se poate explica cel mai bineprin sl. surovije „cruditas” (Miklosich, s.v.). Grămăticului Fota nu i-a fost prea clarsensul lui crudie. În primul citat Fota înlocuieşte în ms. pe crudie prin crudime,însă modifică eronat glosa: cu putearea carea ajuta lor până în sfârşit biruirăcrudimea, ce se zice milostivniciia noastră (f. 241 r ). În celălalt context din ms. rom3339, Fota lasă termenul neschimbat: Şi ispoveduiia păgânătatea sa cea mai<strong>de</strong>nainte, văzându-ş crudiia lui, ce se zice nemilostivniciia sa, ce-au fost avândasupra creştinilor (246 r ).Scă<strong>de</strong>nie, format <strong>de</strong> la scă<strong>de</strong>a cu suf. -enie, are ca primă atestare în DLR 17anul 1716, când apare într-un document publicat <strong>de</strong> Iorga. Sensul <strong>de</strong>rivatului esteîn DLR „reducere, micşorare”: Şî multe ispite şî razboaie răbdă <strong>de</strong> la hitleaneleduhuri şî multe durori purtă păntru scă<strong>de</strong>niia burianelor cari le priimiia el întruhrană şâie. Căce fiind pustiia aceaea seacă, rar creştea şî <strong>de</strong>-acealea. (281 v ) 18 . Înms. 3339 scă<strong>de</strong>nie a fost înlocuit cu lipsă: (...) şi multe dureri purtă pentru lipsaburuienilor care-i era lui <strong>de</strong> mâncare (...) (f. 263 v ).6. Dintre <strong>de</strong>rivatele pentru care se cunosc atestări mai târzii, amintimadverbele blăstemăţeaşte şi becestniceaşte. DELR, recent apărut 19 , dă ca primăatestare pentru blestemăţeşte (< blestemat) anul 1703, la peste 50 <strong>de</strong> ani, prinurmare, după ce Năsturel îl foloseşte în următorul context: Şi nu mă plec a chemaaltă ceva bun, fără numai binele care iaste, <strong>de</strong> carele tu, o, împărate, blăstemăţeaştete-ai <strong>de</strong>zlipit şi te-ai <strong>de</strong>lungat (8 r ). Pentru celălalt termen, becestniceşte, <strong>de</strong>rivat <strong>de</strong>la becestnic, DELR întregistrează varianta becisniceşte ca fiind atestată pe la 1740,la aproape 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> actul traducerii lui Năsturel: Iară el, cu pizma furat fiind şicu dulceaţa (vai <strong>de</strong> mine) înşelat, becestniceaşte căzu <strong>de</strong>ntr-aceastea, <strong>de</strong>n toate (9 r ).Un alt termen <strong>de</strong>spre care se cre<strong>de</strong>a că a apărut mai târziu este becisnicie„ticăloşie, mizerie”, înregistrat în DA la Dosoftei, în Vieţile sfinţilor, dar prezent,<strong>de</strong> asemenea, la Năsturel: Blăstemate <strong>de</strong> toate părţile, învăţându-te tu peirii tale,cătră carea mânat eşti <strong>de</strong> bestniciia ta, cumu se şi ca<strong>de</strong>, ascuţitu-ţe-ai mintea,împreună şi limba (12 r ).7. Existenţa a numeroase alte exemple <strong>de</strong> acest tip constituie un argumentsuficient în susţinerea necesităţii editării versiunii din ms. 588. Există, <strong>de</strong> asemenea,cuvinte moştenite care apar cu sensul etimologic doar în acest text (ex. vită „viaţă) 2017 Vezi DLR, s.v.18 Ap. DLR, s.v.19 DELR = Dicţionarul etimologic al limbii române, vol. I, A–B, redactori responsabili MariusSala şi Andrei Avram, Bucureşti, 2011.20 Vezi Maria Stanciu Istrate, Rarităţi lexicale în romanul popular Varlaam şi Ioasaf, versiuneaUdrişte Năsturel, în vol. In honorem Gheorghe Mihăilă, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti,2010, p. 321.
39 Derivate neobişnuite 43sau compuse ori <strong>de</strong>rivate calchiate şi împrumuturi <strong>de</strong>spre care se ştie că au intratmai târziu în lexicul românesc 21 . Inclu<strong>de</strong>rea lor în lucrările lexicografice, la loculcuvenit, este nu numai binevenită, ci şi necesară.8. Compararea contextelor din cele două copii manuscrise, 588 şi 3339, încare termenii analizaţi apar, a scos la iveală intenţia traducătorului <strong>de</strong> creare a unortermeni nespecifici limbii vorbite. Nevoia <strong>de</strong> diferenţiere a limbajului artistic <strong>de</strong>limbajul strict utilitar corespun<strong>de</strong>a unei tendinţe a epocii, fapt constatat <strong>de</strong> noi într-olucrare anterioară, <strong>de</strong>dicată construcţiilor manieriste întâlnite în traducerea lui UdrişteNăsturel 22 . Consi<strong>de</strong>răm, prin urmare că cea mai veche traducere a romanului Varlaamşi Ioasaf, realizată <strong>de</strong> Udrişte Năsturel, constituie o mostră a posibilităţilor lexicaleale românei literare <strong>de</strong> la jumătatea veacului al XVII-lea şi, totodată, o dovadă apreocupării traducătorului <strong>de</strong> a prelucra artistic expresia variantei literare a limbii.DÉRIVÉS INSOLITES DANS UN TEXTE ROUMAINDE LA DEUXIÈME MOITIÉ DU XVII e SIÈCLE(Résumé)L’ouvrage présente toute une série <strong>de</strong> termes inexistants dans les dictionnaires roumains maisqui figurent dans la traduction <strong>de</strong> Vie <strong>de</strong>s Saints Varlaam et Josaphat <strong>de</strong> 1648 réalisée par UdrişteNăsturel. Dans cette traduction on signale <strong>de</strong>s attestations singulières, mais aussi <strong>de</strong>s mots dont onconsidérait avoir fait leur apparition dans le lexique roumain plus tard. Notre analyse, qui reprendaussi <strong>de</strong>s considérations que nous avons faites ailleurs en marge du même texte, porte sur la conclusion quela plus ancienne copie <strong>de</strong> la traduction <strong>de</strong> Udrişte Năsturel représente une expression <strong>de</strong>s capacitéslexicales du roumain littéraire <strong>de</strong> la moitie du XVII e siècle. Aussi, elle fait la preuve <strong>de</strong> la préoccupation dutraducteur d’orienter la variante littéraire <strong>de</strong> la langue vers une expression plus artistique.Cuvinte-cheie: Evul Mediu, Udrişte Năsturel, literatura română veche, manuscris românesc,ediţie, cuvânt <strong>de</strong>rivat, calc lingvistic, limba slavonă.Mots-clés: Moyen Âge, Udrişte Năsturel, littérature roumaine ancienne, manuscrit roumain,édition, mot dérivé, calque linguistique, le slavon.<strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> Lingvistică „Iorgu <strong>Iordan</strong> – <strong>Al</strong>. Rosetti”Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr. 1321 Ibi<strong>de</strong>m, p. 315–320.22 Vezi Maria Stanciu Istrate, Un cărturar român în căutarea literarităţii: Udrişte Năsturel, în„Limba română”, LX, 2011, nr. 1, p. 86–94.
- Page 1 and 2: LIMBA ROMÂNĂAnul LXI 2012 Nr. 1ia
- Page 3 and 4: DIMITRIE MACREAPortretul lui D. Mac
- Page 5 and 6: FILOLOGIEMircea AnghelescuPROFESORU
- Page 7 and 8: 3 Profesorul Emil Turdeanu 7pachete
- Page 9: 5 Profesorul Emil Turdeanu 9decanul
- Page 12 and 13: 12Cristina-Ioana Dima 8BAR, ms. rom
- Page 14 and 15: 14Cristina-Ioana Dima 10care provin
- Page 16 and 17: 16Alexandru Mareş 12UNE CARTE ET S
- Page 18 and 19: 18Alexandru Mareş 14steagul în mi
- Page 20 and 21: 20Alexandru Mareş 16Pavel Chihaia
- Page 22 and 23: 22Alexandru Mareş 18a cititorului
- Page 24 and 25: 24Alexandru Mareş 20diavol”: „
- Page 26 and 27: 26Eugen Pavel 22Curtea de Argeş, s
- Page 28 and 29: 28Eugen Pavel 24manuscrisul copiat
- Page 30 and 31: 30Eugen Pavel 26polonă şi german
- Page 32 and 33: 32Eugen Pavel 28traducătorii nu au
- Page 34 and 35: 34Eugen Pavel 30cu fidelitate, mai
- Page 36 and 37: 36Eugen Pavel 32că, în acelaşi c
- Page 38 and 39: 38Maria Stanciu-Istrate 34ale logof
- Page 40 and 41: 40Maria Stanciu-Istrate 36Un adject
- Page 45 and 46: VIAŢA CUVINTELORPârvu BoerescuNOT
- Page 47 and 48: 3 Note etimologice şi lexicale 47m
- Page 49 and 50: 5 Note etimologice şi lexicale 49c
- Page 51 and 52: 7 Note etimologice şi lexicale 51I
- Page 53 and 54: 9 Note etimologice şi lexicale 53M
- Page 55 and 56: 11 Despre fel „în multe chipuri
- Page 57 and 58: 13 Despre fel „în multe chipuri
- Page 59 and 60: 15 Despre fel „în multe chipuri
- Page 61 and 62: TOPONIMIEAdrian RezeanuOICONIMIE MA
- Page 63 and 64: 3 Oiconimie maramureşană 63De exe
- Page 65 and 66: 5 Oiconimie maramureşană 65ale nu
- Page 67 and 68: 7 Oiconimie maramureşană 674.3.4.
- Page 69 and 70: 9 Oiconimie maramureşană 69verigi
- Page 71: 11 Oiconimie maramureşană 71rezul
- Page 74 and 75: 74Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 76 and 77: 76Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 78 and 79: 78Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 80 and 81: 80Adina Dragomirescu, Alexandru Nic
- Page 82 and 83: 82Carolina Popuşoi 10este adverb,
- Page 84 and 85: 84Carolina Popuşoi 12una imaterial
- Page 86 and 87: 86Carolina Popuşoi 14structurile
- Page 88 and 89: 88Carolina Popuşoi 16d) Trăsătur
- Page 90 and 91: 90Carolina Popuşoi 18GALR (2005)Po
- Page 92 and 93:
92Dana-Luminiţa Teleoacă 20asemen
- Page 94 and 95:
94Dana-Luminiţa Teleoacă 22Iudeea
- Page 96 and 97:
96Dana-Luminiţa Teleoacă 24după;
- Page 98 and 99:
98Dana-Luminiţa Teleoacă 26blasta
- Page 100 and 101:
100Dana-Luminiţa Teleoacă 283.2.
- Page 102 and 103:
102Dana-Luminiţa Teleoacă 30lor..
- Page 104 and 105:
104Dana-Luminiţa Teleoacă 32conse
- Page 106 and 107:
106Dana-Luminiţa Teleoacă 34de al
- Page 108 and 109:
108Dana-Luminiţa Teleoacă 36Sinta
- Page 110 and 111:
110LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 2(vezi
- Page 112 and 113:
112LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 4Făr
- Page 114 and 115:
114LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 6Carte
- Page 116 and 117:
116LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 8respe
- Page 118 and 119:
118LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 10Info
- Page 120 and 121:
120LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 12şi
- Page 122 and 123:
122LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 14Împ
- Page 124 and 125:
124LR, vol. LXI, nr. 1, 2012 16Astf
- Page 127:
SEMNALĂRIANDREI EŞANU (coord.), N
- Page 130 and 131:
130Dana-Luminiţa Teleoacă 2Un sec
- Page 132 and 133:
132Dana-Luminiţa Teleoacă 4Asupra
- Page 134 and 135:
134Marius Sala 2M-am apucat să scr
- Page 136 and 137:
136Indicele revistei „Limba româ
- Page 138 and 139:
138Indicele revistei „Limba româ
- Page 140 and 141:
140Indicele revistei „Limba româ
- Page 142 and 143:
142Indicele revistei „Limba româ
- Page 144 and 145:
144Indicele revistei „Limba româ
- Page 146 and 147:
146Indicele revistei „Limba româ
- Page 148 and 149:
148Indicele revistei „Limba româ
- Page 150 and 151:
150Indicele revistei „Limba româ
- Page 152 and 153:
152Indicele revistei „Limba româ
- Page 154 and 155:
154Indicele revistei „Limba româ
- Page 156:
156Indicele revistei „Limba româ
- Page 159:
LIMBA ROMÂNĂCalea 13 Septembrie n